5,099 matches
-
Regale”, „Viața” (semna Ștefan Stănescu-Buzău), „Curentul magazin”, „Claviaturi”, „Bucovina”. Din 1941 era membru al Societății Scriitorilor Români. În 1942 îi iese de sub tipar ultimul volum antum, Poemul sistemului solar. Avea în pregătire alte câteva culegeri de versuri (Plânsul madonelor, Cântărețul amurgurilor, Înălțimi de odihnă) și o dramă (Izvorul tămăduirii), care au rămas în manuscris. Mort la patruzeci și patru de ani, S. rămâne „poetul tânăr” al generației de lirici în care intrau Andrei Tudor, Simion Stolnicu, Vladimir Cavarnali ș.a. S. se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
prefăcut; pașa = conducătorul unei provincii turcești; ȘTEFAN CEL MARE ȘI VRÂNCIOAIA de Alexandru Vlahuță Era odată o babă vădană și avea șapte feciori... Așa-și Încep vrâncenii frumoasa lor legendă. Și cum sta bătrâna pe prispă și torcea, către un amurg de seară, iată că tresare de un ropot venit de pe deal. Un călăreț se oprește În fața ei, trudit, cu calul În spume. Sunt Ștefan, turcii ne-au călcat țara, vin din război, oastea mi-i spartă și-s singur ! Am
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
trăgaci. Detunătura neașteptată umplu văile cu ecoul ei. În aceeași clipă flăcăul strigă din răsputeri: Mâinile sus ! Năuciți, hitleriștii săriră În picioare și aruncară armele și grenadele În iarbă. Prizonierii au fost duși la postul de jandarmi din comună. În amurgul zilei, Împreună cu alți tineri, Gheorghe Olaru porni din nou spre pădure, de unde au adus armele și muniția rămase de la prizonieri. La Înapoiere, bătrânii satului Îl Întâmpinară ca pe un viteaz: Bravo, băiete ! Pentru faptele lui de eroism, Gheorghe Olaru a
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Chișinău, 1992; Poezii - Poèmes, ed. bilingvă, tr. Radu Cretzeanu, Andrée Fleury, Ion Matei și Paul Miclău, București, 1997; Proze, București, 1998; Ecosofia, București, 2001; Îmblânzirea fiarei din om sau Ecosofia, București, 2001; Sub 50 de stele, București, 2002; Convorbiri în amurg, București, 2002; Cinci jurnale de bord și coroana de spini, București, 2003. Repere bibliografice: Dumitru Solomon, Elogiul pământului natal, GL, 1955, 39; Eugen Atanasiu, „Întoarcerea în patrie”, RMB, 1955, 3430; Victor Bârlădeanu, Două cărți despre realitatea sovietică, CNT, 1957, 4
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
a fi impresionismul poetic întâlnit în proza din Evocări venețiene. În Castelana personajul mijlocește o trăire palpabilă a trecutului, iar în Peregrinări voiajul continuă în lumea artelor plastice și a muzicii, la aceasta contribuind din plin și memoria involuntară. Un amurg pe lagună sau Piața San Marco toamna predispun la melancolie, în timp ce Festa Veneziana ori Zanzara stimulează reveria. Diversitatea este augmentată prin alăturarea unui eseu-meditație asupra destinului unui personaj (Casanova), a relatării unui coșmar trăit în decor venețian și a unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
din Bălți, refugiindu-se apoi la București. D. a colaborat la „Glasul Moldovei” (unde, probabil, a și debutat cu versuri, în 1932), la „Adevărul literar și artistic”, „Cele trei Crișuri”, „Viața Basarabiei”, „Bugeacul”, „Poetul”. A publicat cărțile de versuri Simfonia amurgului (1937), Petale de crizanteme (1937), Cartea ultimelor vise și Picături de tristețe (1940), Slove de jar (1941), Flori albastre (1942). Nostalgică și meditativă, lirica vădește urme ale simbolismului, transpuse în peisaje de sugestie locală. Influența lecturilor bogate transpare în metaforismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
că avea gata de tipar volumele Lacul himerelor, Cei de prisos și Cetatea lui Arald. A tradus versuri de Rabindranath Tagore. SCRIERI: Le Luth brisé, București, [1929]; L’Idylle d’un poète, București, [1929]; À l’Inconnu, București, [1929]; Simfonia amurgului, București, 1937; Petale de crizanteme, Bălți, 1937; În ghearele vulturului, Bălți, 1937; Zavitki hrizantemî, Bălți, 1937; Cartea ultimelor vise, București, 1940; Picături de tristețe, București, 1940; Slove de jar, București, 1941; Flori albastre, 1942. Repere bibliografice: Rafail Radiana, Lotis Dolenga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
1937; Petale de crizanteme, Bălți, 1937; În ghearele vulturului, Bălți, 1937; Zavitki hrizantemî, Bălți, 1937; Cartea ultimelor vise, București, 1940; Picături de tristețe, București, 1940; Slove de jar, București, 1941; Flori albastre, 1942. Repere bibliografice: Rafail Radiana, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului”, VBA, 1937, 10; Al. Bardier, Lotis Dolenga, „Raza”, 1939, 384; Sergiu Matei Nica, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului”, „Din trecutul nostru”, 1937, 40-45; Radu Cosmin, Lotis Dolenga, „În ghearele vulturului”, U, 1937, 279; Al. Bardier, Lotis Dolenga, „În ghearele vulturului”, „Gazeta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
vise, București, 1940; Picături de tristețe, București, 1940; Slove de jar, București, 1941; Flori albastre, 1942. Repere bibliografice: Rafail Radiana, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului”, VBA, 1937, 10; Al. Bardier, Lotis Dolenga, „Raza”, 1939, 384; Sergiu Matei Nica, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului”, „Din trecutul nostru”, 1937, 40-45; Radu Cosmin, Lotis Dolenga, „În ghearele vulturului”, U, 1937, 279; Al. Bardier, Lotis Dolenga, „În ghearele vulturului”, „Gazeta Basarabiei”, 1937, 593; Margareta Popescu, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului” și „Slove de jar”, F, 1942, 3-4; Cimpoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
1939, 384; Sergiu Matei Nica, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului”, „Din trecutul nostru”, 1937, 40-45; Radu Cosmin, Lotis Dolenga, „În ghearele vulturului”, U, 1937, 279; Al. Bardier, Lotis Dolenga, „În ghearele vulturului”, „Gazeta Basarabiei”, 1937, 593; Margareta Popescu, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului” și „Slove de jar”, F, 1942, 3-4; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 125-126; Colesnic, Basarabia, II, 144-149; Lotis Dolenga, în Femei din Moldova, coordonator Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 100-101. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
și de hrănire: Se regăsește rar în peșteri, iar coloniile de r reproducere se întâlnesc în scorburile copacilor.Trăiește în păduri, în apropierea apelor, se adăpostește în podurile clădirilor, peșteri, pivnițe, mine și tu tuneluri. Modul de hrănire: Zboară în amurg devreme, rapid, agil și vânează aproape în apropierea apei sau la înălțimi joase prin pădure. Se hrănește cu molii, insecte mici și păianjeni. Reproducerea: Împerechere are loc toamna, dar fertilizarea este întârziată până în primăvara următoare. Femele se adună în colonii
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
săptămâni. Hibernarea: Hibernează de la sfârșitul lui noiembrie până la începutul lui martie. Se adăpostește în cavități subterane. Comportamentul social: Este o specie colonială. Vara formează colonii în număr de 20-100 de in indivizi. Longevitatea: Trăiește pâna la 20 ani. - Liliacul de amurg (Nyctalus noctula) Descrierea morfologică: Este o specie de talie mare. Lungimea corpului este de 60-82 mm, a antebrațului de 48-58 mm, anvergura aripilor este de 32-40 cm. Greutatea variază între 18 și 40 gr. Blana este brun-roșcată pe spate, pe
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
În mun cele mai variate habitate, inclusiv pe cele antropice. În munți poate fi întâlnit până la o altitudine de 3000 m. Vara se adăpostesc în construcții umane, scorburile copacilor precum și alte adăposturi. Modul de hrănire: Iese la vânătoare devreme, în amurg. Zboară la înălțimi mari, deasupra terenurilor deschise, mai rar deasupra pădurilor sa sau a apelor. Reproducerea: Împerecherea are loc toamna sau la începutul iernii. Perioada de gestație durează 40-50 de zile. Puii, în num 50 de zile. Puii, în num
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
constante. Dar dacă vremea se înc vremea se încălzește și insectele încep să zboare u unii lilieci se trezesc, rămânând activi ore întregi pentru a vâna și a-și digera prada. Atunci când există astfel de insecte, ei vânează atât în amurg, cât și înainte de răsăritul soarelui, sau ch chiar la la lumina zilei. În ceea ce privește somnul diurn, acesta variază în func în funcție de cantitatea de hrană disponibilă. D Durata Durata și intensitatea lui tind să se reducă odat odată cu venirea verii, pe măsură ce insectele
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de „memorii” ale „unui fost șef de secție a CC al PMR”. Astfel, despre Lucian Blaga reușește să scoată o broșură la Tipografia Universității din Craiova, cu titlul Restituiri. „Cazul Blaga” (1983), celelalte lucrări fiind publicate abia după 1989. În Amurgul demiurgilor. Arghezi, Blaga, Călinescu (1998) comentează, uneori subiectiv, alteori cu „revizuirea” atitudinilor proprii, numeroase pagini de epocă, volumul având și caracter memorialistic, întrucât realizează o imagine din interiorul sistemului politic oficial asupra destinului literaturii române. Deși ține să specifice nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
Ciurezu, Iulian Vesper), vin să întregească acest efort. SCRIERI: Grigore H. Grandea. Omul și opera, Craiova, 1977; Contribuții la o istorie a mișcării cultural-științifice din ținuturile bucovinene, Craiova, 1977; Restituiri. „Cazul Blaga”, Craiova, 1983; Eminescu-Creangă. Documente biografice inedite, București, 1996; Amurgul demiurgilor. Arghezi, Blaga, Călinescu, București, 1998; Arghezi necunoscut. Zbuciumul vieții și zidirea operei, București, 1998; Istoria și limba română în vremea lui Gheorghiu-Dej, București, 1999; Dosarul Brâncuși, Cluj-Napoca, 2001; Tinerețea lui Petru Dumitriu, Cluj-Napoca, 2001; Bucovina. Istorie și cultură, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
român, „Curierul național magazin”, 1996, 234; Geo Șerban, Poetul și filosoful Lucian Blaga în slujba diplomației, LCF, 1996, 14; Constantin Cubleșan, Eminescu în perspectivă critică, Oradea, 1997, 66-70; Nicolae Manolescu, Din nou despre „cazul” Arghezi, RL, 1998, 10; Constantin Cubleșan, Amurgul demiurgilor ieri și azi, ST, 1998, 4-5; Ion Bălu, „Amurgul demiurgilor”, APF, 1998, 6; Z. Ornea, Luminițe în întuneric, RL, 1998, 28; Mihai Ungheanu, Din burta Leviatanului. Sociometrii literare, L, 1999, 1; Mihai Iacobescu, Personalități ale Bucovinei de astăzi - Pavel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
filosoful Lucian Blaga în slujba diplomației, LCF, 1996, 14; Constantin Cubleșan, Eminescu în perspectivă critică, Oradea, 1997, 66-70; Nicolae Manolescu, Din nou despre „cazul” Arghezi, RL, 1998, 10; Constantin Cubleșan, Amurgul demiurgilor ieri și azi, ST, 1998, 4-5; Ion Bălu, „Amurgul demiurgilor”, APF, 1998, 6; Z. Ornea, Luminițe în întuneric, RL, 1998, 28; Mihai Ungheanu, Din burta Leviatanului. Sociometrii literare, L, 1999, 1; Mihai Iacobescu, Personalități ale Bucovinei de astăzi - Pavel Țugui, „Codrul Cosminului”, 1999, 5; Vladimir Tismăneanu, Comuniștii români și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
Radu, Naționalism, bolivarism și realitate, vol. cit., p.18-19. 27 Dan Pavel, Turnul Babel al statului națiune, vol. cit., p.32-33. 28 William Tatok, "Frontul negru". Similitudini între ultranaționalismul rusesc și cel românesc, vol. cit., p.34-35. 29 Sorin Antohi, Amurgul idolilor. Două cărți despre România anilor '30, în Sfera politicii, 28, 1995, p.56. 30 N. Manolescu, Tradițiile naționalismului, în Meridian, I, 4, 1991, p.59-60. Cf. și Al. Zub, Logos und Ethos in der rumänischen Kultur, în Saeculum, 1981
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
SĂ Constantă, str. Dumitru Interioară nr. 2 0241/622410 0241/623220 George ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── RECSAL SRL Ovidiu, Zona Gară Negurita Siutghiol 0241/691417 Aurelian ─────────────────────────────────────────────────────────────────────���─────────────────────────── CONSTANTĂ TAM-SA Constantă, str. Aurel 0241/622086 Iancu Vasile Vlaicu nr. 144 B ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── AGLA SRL Ovidiu, str. Amurgului Ababei Mircea nr. 43, Bl. AM 0241/255058 0241/255058 Vasile 4, ap. 6 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── REMAT COVASNA SĂ Sfîntu Gheorghe, str. 0267/317156, COVASNA Constructorilor nr. 13 0267/351184 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ARIADNE IMPEX SRL Sfîntu Gheorghe, str. Muncitorilor nr. 13 A 0267/314986
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211148_a_212477]
-
1 0241/255190 Bayraktar Mehmet ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── RECIPET INDUSTRIES CONSTANTĂ, Bdul. Aurel Bălăceanu SRL Vlaicu nr. 144 0241/543950, 0241/543151 Marian 0241/543850 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── AYDENIZ PREST COM CONSTANTĂ, str. I.C. Aydeniz SRL Brătianu nr. 21 0241/549945 Mahmut ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── AGLA SRL OVIDIU, str. Amurgului Ababei nr. 43, Bl. AM 4, ap. 6 0241/255058 0241/255058 Mircea Vasile ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── COVASNA ARIADNE IMPEX SRL SFÂNTU GHEORGHE, str. 0267/314986 0267/32404 3 Pozna David Muncitorilor nr. 13 A ────────────────────────────────────────────────────────���───────────────────────────────────────────────── DÂMBOVIȚA REMAT DÂMBOVIȚA SĂ TÂRGOVIȘTE, str. Laminorului nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211148_a_212477]
-
ani; / o mână care ar putea fi chiar a ta», a spus tatăl meu strâmbându-se ușor / din pricina ceaiului prea fierbinte” ( Ce i-am spus tatălui meu când l-am întrebat ce este aceea o sinucidere grațioasă și migăloasă). Culegerea Amurgul nobililor (1998) cuprinde interviuri cu descendenți ai unor familii aristocratice. SCRIERI: Poeme provinciale, București, 1990; Un lucru peste puterile tale, București, 1993; Amurgul nobililor, București, 1998; Tata nu evoluează, București, 2003. Repere bibliografice: Horia Gârbea, „Poeme provinciale”, LCF, 1990, 10
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
am spus tatălui meu când l-am întrebat ce este aceea o sinucidere grațioasă și migăloasă). Culegerea Amurgul nobililor (1998) cuprinde interviuri cu descendenți ai unor familii aristocratice. SCRIERI: Poeme provinciale, București, 1990; Un lucru peste puterile tale, București, 1993; Amurgul nobililor, București, 1998; Tata nu evoluează, București, 2003. Repere bibliografice: Horia Gârbea, „Poeme provinciale”, LCF, 1990, 10; Nicolae Manolescu, Balansul imperceptibil între poem și esență, RL, 1990, 13; Laura Bișoc, „Poeme provinciale”, CC, 1990, 1; Cristian Moraru, Debuturi în anul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
Orghidan - studentă și jurnalist la revista „Universitas”, Șerban Magiru - inginer. Remarcabilă este și strategia regizorală, cvasiteatrală, de desfășurare a unei intrigi tradiționale (vechiul „triunghi” amoros): confesiunile fiecărui personaj se derulează în spațiul izolat al unui golf, într-un peisaj de amurg care, alături de dinamica sentimentală (subiectul propriu-zis al prozei), oscilând între pasiune paroxistică și gelozie maladivă, ar părea că provine din romanul interbelic (Anton Holban, Cella Serghi). SCRIERI: Orizonturi dobrogene, Constanța, 1964; Ceasul umbrei, București, 1969; Elementele, București, 1974; Poem scris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
Friedrich Nietzsche susținea că valorile moralei tradiționale, bazate în esență pe creștinism, sunt generate de “cauze imaginare”. Acestea sunt eronate și, ceea ce este mai important, afectează însăși esența vieții, fiind mai degrabă, principii ale descompunerii și decăderii. În cartea sa, Amurgul idolilor, filosoful spunea: “Astăzi nu mai avem milă față de ideea «liberului arbitru»: știm prea bine ce înseamnă - este cea mai dubioasă dintre șmecheriile teologilor, avănd drept scop ca omenirea să devină «responsabilă» în înțelesul dorit de ei, adică să devină
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Emanuel Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2302]