16,557 matches
-
Întreagă lucrări al căror subiect a fost, În primul rând, Ardealul, or, de pe această poziție, el se simte obligat să se refere, În mod constant, și la români, ca la un element constitutiv al provinciei sale mult Îndrăgite. Simpla lor apartenență la acest ținut face ca o anumită parte, dacă nu din dragostea sa, În orice caz din interesul său, să se Îndrepte și spre acești compatrioți, care sunt și ei, În opinia lui Kőváry, ai Transilvaniei. Românii În opera romancierului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ungaria nu dispun de maturitatea și individualitatea politică necesară pentru a susține o viață statală proprie. Mai mult, Jókai este de părere că popoarele Ungariei, români, sârbi sau ruteni, sunt chiar favorizate și beneficiază de o serie de avantaje datorate apartenenței lor la statul maghiar. În sprijinul acestei idei invocă faptul că și iobagii respectivelor etnii au fost emancipați Încă din timpul revoluției de la 1848, pe când În România, de exemplu, și În momentul de față, adică În 1862, există Încă servitute
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reiese din semantica etnonimului, catolicismul acestuia este o altă trăsătură forte, resimțită și mai puternic, În imaginarul țărănesc, ca o marcă de alteritate. Francezul, italianul, spaniolul, frâncul În general, reprezintă, prin excelență, străinul catolic Îndepărtat, occidental, percepându-se totodată și apartenența sa la o entitate „supranațională” comună tuturor frâncilor, romanică. În schimb, nu am sesizat, la nivelul mentalității populare, vreo identificare a românilor cu „frâncul” pe linia apartenenței comune neolatine, deoarece acesta se individualizează categoric, În raport cu românii, prin mărcile de alteritate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În general, reprezintă, prin excelență, străinul catolic Îndepărtat, occidental, percepându-se totodată și apartenența sa la o entitate „supranațională” comună tuturor frâncilor, romanică. În schimb, nu am sesizat, la nivelul mentalității populare, vreo identificare a românilor cu „frâncul” pe linia apartenenței comune neolatine, deoarece acesta se individualizează categoric, În raport cu românii, prin mărcile de alteritate evocate. Totodată, el este delimitat și față de catolicul aflat În proximitate, maghiar, german sau polonez. Aceștia nu vor deveni niciodată frânci, după cum nici un alt popor occidental necatolic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
elemente. O accepțiune a termenului „frânc” este și cea de „cel care poartă pălărie, indiferent de națiunea căreia Îi aparține”, fapt care dovedește plasarea frâncului Într-un spațiu de alteritate foarte pronunțat, pe baza unor elemente de recunoaștere exterioare, semnificând apartenența nu doar la o etnie străină, ci la un tip de civilizație complet diferit. În fine, o ultimă accepțiune care merită a fi reținută din semantismul complex al lui „frânc” este cea de „rău” (méchant). În dialectul aromân (pentru care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de locomoție și comunicare, firesc ar fi fost ca distanțele mentale să se micșoreze substanțial. Un corespondent bănățean al lui Papiu XE "Papiu" vorbește despre „o călătorie prin Italia și alte părți ale țării”, dovedind, la nivelul limbajului uzual, conștientizarea apartenenței comune la conglomeratul politic austriac. Ioan Faur XE "Faur" se arată uimit de rapiditatea cu care Îi sosește corespondența din Padova. Papiu Ilarian XE "Papiu Ilarian" și Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , din Lombardia, sunt racordați deplin la fluxul publicisticii ardelene, ca și când
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se achiziționează printr-un proces de dublă Învățare: a faptului că aceia care sunt străini față de grup formează o „țintă bună” pentru comportamente negative; a faptului că formele comportamentului negativ față de grupul străin sunt permise și aprobate de grupul de apartenență al subiectului; e) Contactele personale ale subiectului cu cei din alt grup etnic nu generează astfel de prejudecăți; determinante sunt prejudecățile grupului de apartenență, climatul psihosocial cultivat Împotriva altui grup etnic (după T.M. Newcomb, Social Psychology, Methuen, Londra, 1965). Vezi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a faptului că formele comportamentului negativ față de grupul străin sunt permise și aprobate de grupul de apartenență al subiectului; e) Contactele personale ale subiectului cu cei din alt grup etnic nu generează astfel de prejudecăți; determinante sunt prejudecățile grupului de apartenență, climatul psihosocial cultivat Împotriva altui grup etnic (după T.M. Newcomb, Social Psychology, Methuen, Londra, 1965). Vezi infra, lucrările citate În următoarele două note. Pentru psihologia socială românească, vezi Mihai Ralea, Traian XE "Traian" Herseni, Introducere În psihologia socială, Editura Științifică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și Anglia deoarece aceste țări sau confruntat cu transformări ideologice profunde. Un alt motiv al alegerii Suediei și nu al Spaniei sau al Italiei pentru prezentarea noastră este cel al notei de inedit pe care îl oferă acest imperiu. Prin apartenența țării noastre la grupul țărilor latine, cercetătorii români sunt familiarizați mai ales cu cultura franceză, spaniola și italiană. În ceea ce privește țările vorbitoare de limbi germanice, putem vorbi de o preferință pentru Anglia și Germania, probabil datorită statutului de limbă internațională principală
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Motivează folosirea cratimei în structura v-așteaptă. 2. Transcrie versul care conține un epitet dublu. 3. Transformă vorbirea directă, în vorbire indirectă. 4. Explică titlul poeziei, în raport cu textul literar. SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte) Argumentează, în 20-30 de rânduri, apartenența unui text literar studiat în acest semestru la specia schiță, având în vedere: definiția speciei; ilustrarea a două trăsături ale schiței; prezentarea subiectului; relația dintre două personaje. BAREM DE NOTARE Subiectul I - 4 p. (1 p. x 4); Subiectul al
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
rânduri, fragmentul de mai sus. 2.Evidențiază sensul conotativ al verbului (a) îmbrățișa. 3.Motivează folosirea liniei de dialog în finalul fragmentului. 4.Transcrie o personificare și un epitet. 5.Încadrează fragmentul în ansamblul romanului. 6.Argumentează, prin două trăsături, apartenența fragmentului la un tip de text (descriptiv, narativ, argumentativ). 7. Evidențiază, în 4-6 rânduri, simbolul salcâmului. 8. Comentează reacțiile animalelor, care urmează tăierii salcâmului. 9. Ilustrează două trăsături ale realismului-obiectiv. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
specifice oralității stilului. 5.Motivează diferența de comportament dintre personaje. 6.Comentează o trăsătură morală a personajului absent - Cațavencu. 7.Explică titlul comediei, pornind de la fragmentul de față. 8.Transformă ultima replică în vorbire indirectă. 9.Justifică, prin două trăsături, apartenența la genul dramatic. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL DRAMATIC Testul nr. 48 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: ACTUL IV, SCENA XIV DANDANACHE (îndemnat
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
discursul lui Dandanache. 5.Ilustrează două trăsături ale textului dramatic. 6.Exemplifică două tipuri de comic identificate în fragmente. 7.Plasează personajele Cațavencu și Dandanache într-o tipologie. 8.Interpretează semnificațiile titlului, în raport cu textul literar. 9.Argumentează, prin două trăsături, apartenența la comedie. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I Testul nr. 49 SUBIECTUL I (5 puncte) Prezintă într-un
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de punctuație, așezare în pagină, aspect, lizibilitate). Timp efectiv de lucru: 50 min. LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I Testul nr. 51 SUBIECTUL I (5 puncte) Redactează un eseu, de 1-2 pagini, în care să demonstrezi apartenența romanului Enigma Otiliei, de George Călinescu, la specia literară roman realist de factură balzaciană. În redactarea eseului, vei urmări: • Definirea conceptului roman;(1 p.) • Precizarea a patru trăsături ale realismului balzacian;(1 p.) • Ilustrarea celor patru trăsături;(2 p.) • Exprimarea
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Ilie, ce e cu tine? De ce nu te culci? (0,5p.) 5. Prezintă conflictul dintre Ilie Moromete și Catrina (cauză, evoluție, finalitate). (2p.) SUBIECTUL AL II-LEA (4p.) Redactează un text argumentativ, de 20-30 de rânduri, în care să motivezi apartenența unui text liric modernist la categoria artelor poetice. Vei avea în vedere: - Definiția conceptului artă poetică; (1p.) - Evidențierea a două idei/ teme care fac posibilă încadrarea; (2p) - Structura textului argumentativ. (1p.) Barem de notare: se acordă 1 punct din oficiu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
litere din cuvântul Chirița. 2.Explică rolul apostrofului din secvența: Da’ veniți azi... 3.Transcrie două formule de adresare. 4.Comentează prezența jargonului în limbajul personajelor. 5.Exemplifică două surse ale comicului prezente în fragment. 6.Motivează, prin două trăsături, apartenența la un stil funcțional. 7.Menționează două însușiri ale personajului Șarl. 8.Ilustrează, pe text, două caracteristici ale textului dramatic. 9.Prezintă, în 4-6 rânduri, contextul cultural/ politic/ social în care este plasată acțiunea comediei. Barem de notare: se acordă
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
scris, două enunțuri cu forme diferite de plural ale cuvântului cap. 6.Notează o trăsătură de caracter a personajului, care se poate deduce din primul citat. 7.Motivează semnele de punctuație din motoul al doilea. 8.Argumentează, prin două trăsături, apartenența textului la specia nuvelă istorică. 9.Prezintă, în 4-6 rânduri, contextul cultural care a favorizat apariția nuvelei, cu referire la programul Daciei literare. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
inimă. 3.Motivează folosirea cratimei în structura le-a (fost). 4.Menționează modul de expunere din paragraful al doilea. 5.Exemplifică două trăsături ale textului narativ. 6.Ilustrează conceptul de simetrie, pornind de la fragmentele date. 7.Argumentează, prin două trăsături, apartenența la realism. 8.Comentează titlul, în relație cu textul literar. 9.Exprimă-ți un punct de vedere despre vorbele bătrânei din incipit, având în vedere sfîrșitul tragic al personajelor. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
au amestecat cu a noastră. (Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei - Predoslovie) 1.Rescrie fragmentul, respectând normele limbii române actuale. 2.Notează două idei fundamentale din acest fragment. 3.Încadrează, prin două argumente, textul în umanism. 4.Motivează, prin două trăsături, apartenența la un stil funcțional. SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte) Redactează un text de tip argumentativ, de 15-20 de rânduri, vizând relația prietenie - adevăr, pornind de la citatul: E cât se poate de trist să fii la mijloc și, eventual, să
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
utilizarea verbelor la modul gerunziu în fragment. 6. Comentează semnificația unei figuri de stil din strofa a doua. 7. Justifică încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv. 8. Evidențiază relația dintre titlu și conținutul poeziei. 9. Motivează, prin două trăsături, apartenența la postmodernism. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA POSTBELICĂ - ROMANUL Testul nr. 91 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: În câmpia Dunării, cu câțiva ani
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
existentă. 2.Evidențiază, prin două mărci, tipul de lirism. 3.Interpretează două figuri de stil diferite. 4.Motivează, prin două trăsături, încadrarea în simbolism. SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte) Redactează un eseu, de 1-2 pagini, în care să argumentezi apartenența unui text liric studiat la curentul literar modernism. În redactarea eseului, vei avea în vedere: • Prezentarea pe scurt a curentului literar; (0, 5 p.) • Ilustrarea a trei trăsături moderniste; (3 p.) • Respectarea structurii și utilizarea conectorilor. (0, 5 p.) BAREM
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
potențial și ulterior loial consumator Își ajustează producătorul specificul produsului și modul În care Își face reclamă. In genere, calitatea de consumator o deține orice subiect economic al cărui comportament este Îndreptat spre satisfacerea necesităților individuale sau ale grupului de apartenență. Dar se prelungește acest concept și În eul subiectului economic, vizând procesele cognitive, premisele care duc la conștientizarea actului de cumpărare. Întrucât comportamentul consumatorului implică și alte persoane sau este dependent de comportamentul acestora, trebuie abordat ca o categorie socială
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
marketing, factori situaționali și influențe deduse exercitate prin factori de natură psihologică și de natură sociologică. Influențele de natură psihologică sunt reprezentate de perceție, motivație, Învățare, personalitate și atitudine, iar cele de natură sociologică sunt generate de familie, grup de apartenență, grup de referință, clasă socială, subcultură, cultură. Demersul investigativ teoretic pe care Îl elaborăm Își propune să analizeze categoriile-de factori psihologici și sociologici În contextul stilului de viață pe care consumatorul Îl dezvoltă. O limită a acestor concepții este abordarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
să prefere anumite mărci ale produselor (F.D. Reynolds și W.D. Wells, 1977). Părinții În rol de consumatori reprezintă modele pentru copii, iar imitarea acestora se va realiza după criteriul sexului. Comportamentele consumatorului se diferențiază În funcție de statutul socioeconomic și de apartenența la diferite segmente de populație. G. P. Moschis și alții (1977) afirmă că părinții din familii sărace se străduiesc să Își educe copiii În așa fel să respecte normele de consum care funcționează În clasa lor socială, de exemplu, să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și folosea Îmbrăcămintea mai degrabă pentru a se proteja de intemperii decât din pudoare. Treptat Însă, Îmbrăcămintea a căpătat motivații și semnificații mult mai complexe. În funcție de epocă și civilizație vestimentația unei furnizează indicii cu privire la rolul și status-ul unei personae, apartenența la un anumit grup sau la o anumită arie geografică. Societățile tradiționale aveau roluri sociale relative fixe și coduri elaborate, așa Încât Îmbrăcămintea și Înfățișarea unei personae constituiau un indicator imediat pentr clasa socială din care provenea, profesia și statutul social
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]