6,861 matches
-
întrucît ei erau românii cei mai înverșunați. Este greu pentru un scriitor să nu scrie pe pămîntul patriei lui și să nu se adreseze unui public național receptiv. Chiar și în zonele Transilvaniei în care românii alcătuiau majoritatea (iar românii ardeleni erau adesea mai cultivați decît cei din Regat), scriitorii și poeții întîmpinau piedici în calea strădaniilor lor, așa încît migrau spre București. Goga spunea: Pentru noi, soarele răsare la București". "Sămănătorul" se adresa învățătorilor de țară. Iorga devenea apostolul noului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Bilețelele și scrisorile lor au fost de 20 de ori mai numeroase decît cele trimise de boierime. I-au trimis poezii intitulate Limba română. Au sosit și donații. Goga le-a trimis o scrisoare studenților români de la Budapesta în numele "Luceafărului"; ardelenii erau entuziaști și i se adresau lui Iorga cu apelativele Apostol și Magnificentie 167. Franțujii au fost plini de înțelegere, presa franceză a înțeles că Iorga nu era nici antifrancez, nici demagog. Așa cum explica el: "Cultura franceză este prea mare
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
al patruzecilea jubileu din 1906 al domniei lui Carol I, Bucureștiul scînteia în fața multor oaspeți români și străini, printre care se număra și Karl Lueger, primarul antisemit și antimaghiar al Vienei 175. S-au adunat la București și mulți români ardeleni și bucovineni. Ce se ascundea în spatele acestei fațade avea să devină limpede odată cu Răscoala țărănească din februarie 1907. Țăranii români continuau să sufere, în ciuda protestelor intelectualilor și ale românilor cinstiți. Dincolo de exploatarea economică, erau supuși unor umilințe zilnice. Iorga cunoștea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
În numărul din 11 iunie 1908 al "Neamului românesc", Iorga anunța deschiderea "Universității Populare de la Vălenii de Munte" și participarea unor renumiți universitari ca profesori 213. Universitatea s-a deschis oficial la 2 iulie 1908. Ea era organizată pentru tinerii ardeleni, bucovineni și (într-o măsură mai mică) basarabeni și era menită să devină un catalizator pentru solidaritatea culturală a românilor de pretutindeni 214. Cursul inaugural al lui Iorga, Cuza Vodă și dușmanii săi la două zile de la detronarea sa, era
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de dureri intercostale mari, a făcut eforturi extraordinare. Principalul său colaborator era Vasile Bogrea, care (după moartea actorului Petre Liciu) rămăsese singurul prieten al lui Iorga. Mai era și Alex Cusin, un colaborator capabil și loial. Și preotul și poetul ardelean Ion Agârbiceanu, Dimitrie Anghel, Alexandru Vlahuță și tinerii Nichifor Crainic și Aurel Metroniu. Jurnalistica lui Iorga a fost întotdeauna politică. De Sfîntul Nicolae, 6 decembrie, ziua onomastică a Țarului Nicolae, Iorga scria: "Stăpînul a jumătate din două continente, un om
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
l-a rugat pe Iorga să scrie o carte despre Prințul Carol care să facă exact acest lucru 116. În broșura Prințul Carol pentru cine nu-l cunoaște și totuși îl judecă (Iași, 1918), Iorga descria manifestările de dragoste ale ardelenilor în timpul vizitei lui Carol. A vorbit și despre participarea lui Carol la cursurile Universității de Vară a lui Iorga de la Vălenii de Munte. Vara lui 1918 a fost fierbinte și lungă. Iorga primea tot timpul știri din România ocupată despre
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
un mesaj adresat lui, Iorga a rămas la fel de inflexibil ca întotdeauna: "Dacă fiecare naționalitate este mulțumită de teritoriul ei, atunci îi vom iubi pe unguri!"121 Aceasta nu era numai poziția lui Iorga, ci și a majorității copleșitoare a românilor ardeleni, practic poziția întregii națiuni române. Problema ar consta în cum să fie implementat principiul ca "fiecare naționalitate să fie mulțumită cu teritoriul pe care îl locuiește!" Grupări numeroase, turbulente și nemulțumite de unguri urmau să fie încorporate în statul român
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de Ungaria, nu făceau altceva decît să aștepte momentul potrivit 3. Pe lîngă ei, mai erau și ucrainenii, bulgarii și lipovenii (ruși de credință pravoslavnică) din Moldova și din Delta Dunării. Erau aproape o jumătate de milion de germani, sașii ardeleni, și de șvabi din Banat. Sașii au făcut pace cu administrația română; șvabii din Banat erau mai puțin conciliatori; nu au existat probleme deosebite cu minoritatea germană înaintea venirii lui Hitler la putere. Exista un număr mic de greci, armeni
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nu a fost invitat să facă parte din delegația română la Conferința de Pace, o umilință amară pentru luptătorul care jucase un rol atît de important în realizarea și în punerea temeliilor intelectuale ale României Mari. Alexandru VaidaVoievod și politicienii ardeleni care uniseră recent Transilvania cu România erau șocați; nu erau încă obișnuiți cu interesele meschine de partid și cu politicianismul de la București, dar aveau să se învețe. De partea ungară, toți intelectualii au fost mobilizați ca să facă parte din delegația
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ales, era un luptător. Iorga fusese cel care umblase ani în șir cu trenul, cu trăsura și pe jos prin toate colțurile Transilvaniei, Bucovinei și Basarabiei și care scrisese suficient ca să le arate românilor adevăratele dimensiuni ale națiunii lor. Liderii ardeleni nu voiau să creadă că Iorga avea să fie ignorat, așa că i-au făcut o vizită. Șeicaru era de față. Au venit în ianuarie 1919 la redacția "Neamului românesc" într-o zi geroasă de iarnă. Șeicaru a descris cele două
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
1 decembrie 1919. În zilele următoare, profesorul Iorga a fost ales prin aclamații Purtător de Cuvînt al Primei Adunări a României Mari. Inițial, naționaliștii transilvăneni ai lui Maniu și liberalii l-ar fi preferat ca purtător de cuvînt pe politicianul ardelean Goldiș; dar entuziasmul deputaților țărăniști l-au dus pe Iorga în fotoliul purtătorului de cuvînt 25. Iorga s-a dus personal (ca un gest simbolic) la închisoarea Văcărești și l-a eliberat pe Tudor Arghezi, condamnat pentru comportare defectuoasă în timpul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
normale. Dr. Lupu era surprinzător de necorespunzător pentru sarcina aceasta. Temerile Palatului au fost exploatate de Brătianu și de presa liberală. Cealaltă personalitate-cheie care a contribuit la eșecul guvernării democrate a lui Vaida a fost ministrul de finanțe, Aurel Vlad. Ardelean de origine, bancher de la Orăștie, provenit dintr-un mediu patriotic, el era practic incapabil să organizeze finanțele în împrejurări atît de turbulente. Normalizarea situației financiare a acestui stat proaspăt unificat era esențială. Dar, după tradiție, finanțele erau controlate de Partidul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
politice i-a fost oferită lui Iorga de Ion Mihalache și de Partidul Țărănesc al acestuia. Mihalache avea concepții democrate. La vremea aceea, Iorga era și el partizanul democrației. Cooperarea dintre cei doi ar fi fost logică. Ulterior, dacă naționaliștii ardeleni ai lui Maniu li s-ar fi alăturat, acest lucru ar fi dus la crearea unei forțe de temut. Dar concepțiile sămănătoriste ale lui Iorga erau incompatibile cu un partid bazat pe criterii de clasă, chiar dacă respectiva clasă reprezenta mai
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
oraș în care circulau zvonuri de toate culorile, dar foarte iresponsabile care făceau problematică guvernarea 40. Regele Ferdinand i-a spus lui Iorga că atîta vreme cît Conferința de Pace își desfășura lucrările, era bine ca primul-ministru să fie un ardelean (adică Vaida-Voievod), care să fie șeful delegației române la Versailles 41. În primăvara lui 1920, a devenit clar că guvernul democrat nu putea face față problemelor. Astfel că Brătianu a apelat la intermediari și la influența acestora la Palat. Brătianu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga, i-au rezervat un loc la Ismail, unde a fost ales pe merit. Prima acțiune a guvernului a fost desființarea Consiliului Dirigent din Transilvania 46. Consiliul Dirigent nu era doar puțin răspunzător de eșecul experimentului democrat, iar eșecul politicienilor ardeleni avea motive diverse. Cu toate acestea, este îndoielnic dacă aruncarea la gunoi a tuturor promisiunilor făcute transilvănenilor relativ la păstrarea statutului lor de autonomie în România Mare constituie un remediu pentru aceste eșecuri. Guvernul generalului Averescu, care înăbușise atît de brutal
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ar fi fost transplantat direct din regiunea Mosel, de unde proveneau sașii). Le-a vorbit despre "reala și adevărata cultură română și săsească din Transilvania" și a luat atitudine împotriva modernismului din literatura română, mai ales a curentelor inițiate de poetul ardelean Lucian Blaga și de cîteva școli literare săsești de ultimă oră. A urmat apoi atacul împotriva "idealului imposibil al pangermanismului", completat de o condamnare a "rasismului și a teoriilor rasiste". Iorga conchidea lăudînd influența mediului natural și literatura populară (Sămănătorism
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
aveau să devină în anii în care aveau să vină un obstacol pentru Iorga, ceea ce a dus la o ostilitate plină de ranchiună. Am văzut că Iorga făcea, în 1918, apoteoza lui Maniu. Era imaginea apolitică a celui mai mare ardelean al secolului al XX-lea. Exista posibilitatea cooperării între acești doi oameni cinstiți și adevărați patrioți, dar erau și piedici. Cultura lui Iorga era mai ales de orientare franceză, bazată pe o temelie latină și greco-bizantină; mediul din care provenea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
17. Iorga abuza aproape zilnic de unele detalii ale biografiei lui Maniu în "Neamul românesc" și în alte publicații, bătîndu-și joc de educația maghiară a lui Maniu; pentru el, acesta era un grof ungur (nemes) din Bădăcin (județul Sălaj), un ardelean, un puritan și ofițer chezaro-crăiesc; făcea comentarii asupra așa-zisului dispreț al lui Maniu pentru "Regatul Bizantin". Îi amintea lui Maniu că acesta nu călătorise niciodată în lume decît ca ofițer chezaro-crăiesc și că se retrăsese la Alba Iulia așa cum
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
regele domnește, dar nu guvernează", Iorga a replicat: Acest lucru este împotriva tradiției istorice a românilor. România și-a avut întotdeauna conducătorii ei". După cum vedem, gîndirea lui Iorga evolua spre o monarhie autoritară de tip medieval. Pentru Maniu (și alți ardeleni), regățenii erau "un amestec rezultat dintr-un grec ortodox și o țigancă necredincioasă". În ultimă instanță, Iorga i-a administrat lui Maniu cea de pe urmă insultă, vorbind despre el "ca despre un străin". Iorga explica cum acest "străin" dirijase încă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga insista asupra faptului că minoritățile trebuie să cunoască bine limba română și să fie loiale față de România. Iorga era prieten cu dr. Angelescu, iar ungurii din Transilvania îi urau pe amîndoi, acuzîndu-i că încearcă să-i românizeze pe ungurii ardeleni prin intermediul școlii. Ce memorie scurtă au unii! Puțini unguri își aminteau de legile lui Apponyi din domeniul învățămîntului. Dr. Constantin Angelescu, ambasadorul României în Statele Unite în timpul războiului, a exercitat o influență puternică în America în beneficiul cauzei românilor. A devenit
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
orice formă de venalitate. După mai mult de o jumătate de secol (dacă ignorăm acțiunile ei ulterioare) nu este ușor să condamnăm ideile Legiunii. Măcar dacă toți legionarii ar fi fost de talia lui Codreanu, a lui Moța sau a ardeleanului Ion Banea! Codreanu nu avea nici un respect pentru democrație, egalitate sau pentru partidele politice, alegeri, politicianism sau "programe de partid". Legiunea era antisemită, dar Codreanu nu-i respingea pe evrei din motive rasiale. Ortodoxia excludea orice abordare rasistă. Antisemitismul lui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mai apropiat ziar de linia partidului era "Porunca vremii". Cel mai important ziarist cuzist, Ilie Rădulescu, era unul dintre reprezentanții tipici ai acestui partid 141. Ca student al Universității de la Budapesta, Goga a fost influențat (ca și mulți alți români ardeleni) de ideile vienezilor Karl Lueger și Georg von Schoenerer (o mare parte dintre cei mai zeloși șovini maghiari din Transilvania erau evrei). Ca poet, Goga era o persoană diferită de politicianul Goga. Poezia lui face aluzii și insinuează într-o
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Aceste schimburi de opinii dintre istoricii români și unguri au degenerat în atmosfera anilor 1937 și 1938. Firește că Iorga a considerat presupunerile lui Dománovszky privind originea românilor drept "agresiuni științifice, replicile lui devenind sardonice. Epitetele maghiare referitoare la românii ardeleni nu erau nici ele prea măgulitoare. Iorga se referea permanent la cultura maghiară în termenii de "cultura sub-germană maghiară" sau, uneori, "odioasa cultură sub-germană -maghiară". Atunci cînd mișcarea radicală fascistă maghiară, Crucea-Săgeată, a promis să recunoască autonomia culturală a naționalităților
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
faima dubioasă de a fi un Goebbels al României), pe prințul Cantacuzino (Jr.), pe strălucitul avocat Tell, pe Totu și Dobre, tovarășii de arme ai lui Moța în Spania, și poate pe cel mai admirabil om al Legiunii după Codreanu, ardeleanul Ion Banea, pe profesorul de inginerie, Ionică, pe poeții V. Codru și C. Goga, pe liderii studenților, Furdui, Cotigă, Antoniu și V. Rădulescu, și pe tînărul lider Istrati, ca să-i menționăm doar pe cei mai reprezentativi. Această luare de sînge
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
deja în sămănătorism. Nu putea să nu se opună abstracțiilor lui Blaga 111. Iorga a fost foarte șocat de descrierea realistă a unui sat din Transilvania făcută de Liviu Rebreanu în romanul Ion, subliniind faptul că Rebreanu prezenta viața țăranilor ardeleni..., dar "sub forma zugrăvirii cenușii, a celor mai de jos reziduuri ale spiritului uman". Rebreanu prezintă "circa 80 de actori, violuri și crime, aceste manifestări fiind zugrăvite într-o manieră dură, semănînd cu un fel de hoit putred pe care
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]