52,493 matches
-
acela de a descrie ceea ce frumusețea reprezintă pentru fiecare dintre noi. G.Călinescu spunea cam același lucru: esteticienii care se simt obligați să ne explice de ce un tablou sau o piesă muzicală sunt frumoase n-au înțeles nimic din emoția artistică. Numărul de aur și celelalte criterii ale frumosului care au încremenit estetica în concept vreme de milenii, afirmă Charles Pépin, trebuie aruncate la coș.
Frumosul și frumusețea () [Corola-journal/Journalistic/3890_a_5215]
-
Scenografia: Cristina Pepino Muzică: Dan Bălan Distribuția: Alină Teianu/Geo Dinescu, Marin Fagu/Viorel Ionescu, Mariana Zaharia/ Petronela Purima, Cristian Mitescu/Ioan Brancu, Adrian Lefter, Grațiela Ene/ Ioana Chelaru Popovici CROITORAȘUL CEL VITEAZ Adaptare după Frații Grimm Script și regia artistică: Daniel Stanciu Scenografia: Marian Sandu Grafică 3D: Radu Constantinescu Ilustrația muzicală: Vasile Mantă Distribuția: Florin Mititelu, Ilona Hrestic, Jou Jou Dragan, Simina Constantin, Viorel Ionescu, Paul Ionescu Luni, 7 aprilie, orele 10:00 și 12:00 CROITORAȘUL CEL VITEAZ Adaptare
Primăvara este minunată la Teatrul Țăndărică by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38915_a_40240]
-
3D: Radu Constantinescu Ilustrația muzicală: Vasile Mantă Distribuția: Florin Mititelu, Ilona Hrestic, Jou Jou Dragan, Simina Constantin, Viorel Ionescu, Paul Ionescu Luni, 7 aprilie, orele 10:00 și 12:00 CROITORAȘUL CEL VITEAZ Adaptare după Frații Grimm Script și regia artistică: Daniel Stanciu Scenografia: Marian Sandu Grafică 3D: Radu Constantinescu Ilustrația muzicală: Vasile Mantă Distribuția: Florin Mititelu, Ilona Hrestic, Jou Jou Dragan, Simina Constantin, Viorel Ionescu, Paul Ionescu FRUMOASĂ DIN PĂDUREA ADORMITA Adaptare după Charles Perrault Scenariul și regia: Mihai Gruia
Primăvara este minunată la Teatrul Țăndărică by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38915_a_40240]
-
Hiperion de neatins? Sau ceea ce ni-l aduce în conștiință, în diferite ipostaze deductibile ori total imprevizibile, apare în cartea Gabrielei Gîrmacea la fiecare pas, datorită unei fanatice înclinații de investigator, neobosit să pună în relație declanșatorul secret al revelațiilor artistice cu opera finită? Aflăm, așadar, de lecturile preferate în copilărie: Carlo Collodi, Edmondo de Amicis, Guy de Maupassant, Arthur Conan Doyle, Henrik Sienkiewicz etc., sau de prima întîlnire la lo ani cu teatrul, la reprezentația Fîntînei Blanduziei în regia lui
Jocul și visul. by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3901_a_5226]
-
Collodi, Edmondo de Amicis, Guy de Maupassant, Arthur Conan Doyle, Henrik Sienkiewicz etc., sau de prima întîlnire la lo ani cu teatrul, la reprezentația Fîntînei Blanduziei în regia lui Nottara la Brăila. Oare aceste momente n-au declanșat propriile impulsuri artistice de mai tîrziu? Sau efuziunile de mîndrie patriotică din adolescență la victoria armatelor române la sfîrșitul Primului Război Mondial nu vorbesc destul de credibil că acel licean evreu nu se simțea în România nici o clipă un venetic pe un pămînt pe care nu
Jocul și visul. by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3901_a_5226]
-
anilor ’3o începuseră să se adune nori pe cerul Europei. La București se organizase gruparea „Criterion“, unde se țineau conferințe despre personalități importante. Ca o călăuză foarte experimentată cu un ascuțit simț de orientare, dar și cu o certă sensibilitate artistică, mirosind, de la o poștă, ascunzătorile artistului, Gabriela Gîrmacea ne introduce în culisa scenei de la Fundația Carol, unde Mihail Sebastian ținea o conferință despre Charlie Chaplin. Naratorul este aici Mircea Eliade - istoria e o derulare de momente imprevizibile, instabile, greu de
Jocul și visul. by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3901_a_5226]
-
Cerbii nu știu nimica din toamna roșcovană,/ și-așa cum dorm, cu inimi de frunză și desculți,/ visează copoi, goarne și vânători temuți,/ veniți să prindă codrul cu coarne și copite -/ și codrul, căzut plânge, cu nările mărite.”( Sinaia, 2) Configurări artistice expresioniste se pot decupa din multe poezii. Efervescența vitală a naturii, revărsarea sevelor, iarba care invadează, hergheliile de cai prin stepe, semințele aruncate întro nouă germinație, pulsația accelerată a existenței, mișcarea grăbită a elementelor, toate acestea se fixează în grila
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
În măsura în care o țară evoluează, după îndeplinirea unor standare de viață civilizată, preocuparea pentru spiritualitate, artă, sensibilitate este fundamentală pentru o dezvoltare echilibrată. Așa cum literatura este fundamentală, la fel și muzica își are rolul său foarte important. Cei care promovează actul artistic de valoare, trebuie să aibă și instrumente performante. Altfel... este un chin”. Persoanele și instituțiile interesate pot face donații în in contul: IBAN: RO39VBBU2511MB0004222701 deschis la VOLKSBANK SA, Sucursala Mihai Bravu, București, de către Asociația Culturală HARISME având CIF: 1849829. Trezorier
Strigăt de ajutor la un liceu din România. Ce se întâmplă dincolo de porțile instituției by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/39056_a_40381]
-
Din punct de vedere intelectual și profesional, eminentul și talentatul cercetător se putea considera fericit, fiind iarăși în preajma "celei mai prodigioase personalități intelectuale" din câte cunoscuse, "adevărată figură de Renaștere prin gigantismul și multilateralitatea formelor de manifestare a geniului său artistic." îl socotea "marele său contemporan". Dinu Pillat creionează expresiv nu numai portretele altora, care i-au fost foarte aproape, dar își face și autoportretul psihologic în linii destul de severe: "Dragă Pia, tu știi că eu sunt, din păcate, un fel
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
-l, tripticului Ion, Dinu, Monica Pillat, din marea și înzestrata ei familie, rămâne încă să fie descoperită. Sufletul nu cunoaște distanțele, titlul foarte inspirat al cărții, desemnează o dominantă metafizică a lui "homo religiosus", dar și a unei rare sensibilități artistice, care s-a păstrat mereu vie, dincolo de meridiane și de temporara durată.
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
natural, dar două lucruri nu mai erau ca înainte: o oarecare magnificență în comportare și vagi puseuri de mitomanie. Dorin mă prevenise că prietenul nostru părea să se miște într-o altă lume decât a noastră, lumea vedetelor politice sau artistice, dar nu-l crezusem, dat fiind conflictul dintre ei și obiceiul lui Dorin de a exagera. Am rămas destul de nedumerit de opțiunea politică din acel moment a lui Mihai. Era totuși explicabilă, cum îmi voi da seama mai târziu: rămăsese
Câteva observații personale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3913_a_5238]
-
Timp de o jumătate de veac, legăturile muzicienilor noștri cu dinastia regală din România (1881-1947) au fost sistematic ocolite, rezervate, interzise, de regimul totalitar, comunist, în ciuda faptului că atât Societatea Compozitorilor Români (1920-1948), cât și o serie de mari personalități artistice - în frunte cu George Enescu - s-au aflat în relații profesionale de interes major pentru promovarea culturii naționale. O serie de lucrări memoraliste rămase în manuscris, un fond de scrisori inedite, păstrate fie în bibliotecile naționale (Academia Română, Biblioteca Națională din
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
XIX-lea, eveniment ce precede întâlnirea cu George Enescu de la lansarea Poemei Române la Ateneu (1898). Însemnările memorialiste ale Aureliei Cionca prezintă un interes deosebit pentru viața muzicală românească de al începutul veacului trecut, fiindcă autoarea a desfășurat un program artistic atât în capitală, cât și în provinciile românești de peste Carpați (Banat, Transilvania) din imperiul austro-ungar. Totodată, ocupând încă din tinerețe catedra de pian de la Conservatorul bucureștean, autoarea ne oferă prețioase amintiri despre colegii de breaslă (Florica Musicescu, Cella Delavrancea) și
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
Bronislav Hubermann, care pe atunci, în vârstă de vreo 18 ani, își făcea primul turneu mare. Fui invitată la palatul regal, unde avui cinstea să cânt în fața Reginei și alături de minunatul violonist care fu foarte încântat de mica mea persoană artistică. Tot atunci mi se întâmplă un accident tragic-comic: servindu-se ciocolată, mi se oferea o ceașcă, însă printr-o mișcare nedibace, toată cioclata se vărsă pe haina mea albă, spre marea mea spaimă. Regina, văzându-mă gata gata să plâng
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
cu mult mai pretențios. Prin bucăți figurau frumoasele Kinderscenen de Schumann cu a căror interpretare obținui un succes răsunător, atât în București cât și la Sibiu, unde mult timp după aceea se vorbea în cercurile muzicale de acolo despre interpretarea artistică a Kinderscenen de Schumann. Printre entuziaștii mei admiratori din acest oraș al muzicii era maestrul Victor v. Hendelberg, muzician distins și prieten intim al lui Brahms și marele nostru Gheorghe Dima. De acest oraș ardelenesc mă leagă cele mai frumoase
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
și trecu și pe la noi. Bineînțeles că renumele lui de „Paganini modern al viorii” avea la București un răsunet fără seamăn. Regina dori să cunoască acest „fenomen” și îl pofti la palat.Eu, ca întotdeauna, nu lipseam de la asemena manifestații artistice. Regina, în marea ei bunătate, dorind a mă face să aud muzică bună cât de mult posibil. După ce Kubelik își cântă programul cu o virtuozitate fără precedent, stârnind admirație ascultătorilor, mi-aduc aminte că genialul nostru Enescu, pe-atunci încă
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
și muzicantă bună, le voi păstra cea mai pioasă amintire. În copilăria mea am avut norocul de a fi întotdeauna înconjurată și sprijinită în chipul cel mai mărinimos de oameni cu suflet înțelegător, acest lucru ajutând mult la dezvoltarea mea artistică. Cu toate ocupațiile mele cotidiene atât multiple pentru vârsta mea, eram însă un copil în adevăratul sens al cuvântului. Adoram păpușile mele și mă jucam cu o adevărată frenezie, mai ales aveam pasiunea de a învăța felurite drame, care trebuiau
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
să treacă peste acest punct și să mă facă să cânt sub direcția sa, nu se putea realiza acest vis frumos. Însă și după aceea, întotdeauna m-am bucurat de atenția lui Nikisch care urmărea cu mare interes dezvoltarea mea artistică. Printre colegii mei de clasă erau elemente de valoare ca: Anatol v. Roessel din Odessa, elev mult simpatizat de maestru. De asemenea A. Eisele, o tânără elvețiană, Walter Pfitsher excelent pianist și muzician de rasă, văr al celebrului compozitor A
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
iar D-ni Asmus și Feineth- vioară și violă. În acest timp mi se fac propuneri pentru un concert la Viena. Deși dorința lui Reisenauer era ca sa-mi încep lansarea cu Berlinul, Viena însă întotdeauna era un punct de atracție artistică pentru mine, și așa înarmată cu câteva scrisori de recomandație, plec împreună cu nedespărțita mea tovarășă Georgeta. La Viena ne aștepta tatăl meu, venit anume pentru concert de la București. D-na prințesă Caterina Ghika, soția ambasadorului nostru de acolo, organizează pentru
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
Era ceva mistic în felul cum lumina cădea peste marmurele albe împărătești, când mov, când roz, când de un galben șters. Toate aceste efecte de lumină erau datorită vitrourilor mari colorate. Castelul propriu-zis nu prezenta prea mare interes de ordin artistic. Dar unele plafonuri din stuc și lemn împodobite cu picturi și unele piesedin puținul mobilier rămas. Din nefericire n-am avut prilejul niciodată să vizitez celebrul Sans-Souci de la Potsdam, În schimb cutreeram frumoasele localități: Wannsee, Müggelsee cu imensele lor lacuri
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
Vom preciza, în prealabil, că nu ne numărăm printre aceia care și astăzi sunt dispuși să confunde creația și, în mod particular, poezia cu o așteptare pasivă a unei iluminări. O spunem pentru că emoția inspiratoare, ca unică legitimare a calității artistice, nu și-a pierdut, cum s-ar fi crezut, din prestigiu, și se află destui, în însăși lumea sceptică a criticii, pentru care mentalitatea romantică referitoare la așa-zisa sinceritate a trăirilor artistului nu pare a fi discreditată; care sunt
Figura unui critic literar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3915_a_5240]
-
care locul sacerdotului e luat de artist și mîntuirea e pusă pe picior de egalitate cu catharsisul de care ai parte în cursul degustării artelor. Potrivit acestei logici, ca să te eliberezi de suferință e îndeajuns să te ridici la înțelegerea artistică a lumii, și pentru asta nu ai nevoie de speculație, ci de contemplație. Arta e o religie pe cont propriu a cărei ceremonie se schimbă de la un creator la altul. Din acest motiv, filosofia e inferioară artelor, căci pune rațiunea
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
slujba unui sentiment pe care nici o filosofie nu îl poate deștepta: sentimentul sublimului. Neavînd talent, filosoful e un erudit care repetă convențiile epocii cu aerul că rostește verdicte grave, cînd de fapt sentințele lui sunt așchii desprinse din trunchiul clarviziunii artistice. Discursul speculativ e ritualul care se petrece în trena artelor, poetul sau muzicianul avînd un fler al misterului pentru a cărui atingere filosoful nu are înzestrarea cerută. De aceea orice concept e o noțiune moartă care aduce, îmbălsămată și abstractă
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
o epocă ideală pentru un cronicar literar, fiindcă obiectul analizei se schimbă și se reformulează necontenit, impunând o glisare și, la limită, o reinventare a cronicarului însuși. Acesta trebuie să se adapteze la „mersul” literaturii; iar curiozitatea lui de nou artistic se vede răsplătită prin cărți care pun probleme serioase de încadrare într-o poetică ori într-un gen. Dacă, înainte de 1990, cadrul cenzurii oficial desființate dădea un anumit desfășurător literaturii, lăsând câteva culoare de evoluție poetică și prozastică (erau preferate
Două epoci by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3919_a_5244]
-
literaturii, lăsând câteva culoare de evoluție poetică și prozastică (erau preferate și uneori solicitate, din motive lesne de înțeles, poezia abstractă și romanul „obsedantului deceniu”), libertatea postrevoluționară își arată efectele structurale. Să enumerăm câteva: o paletă extrem de largă a formulelor artistice; spargerea „frontului” literar și atomizarea vieții culturale; distribuirea autorilor într-un câmp ideologic cu toate nuanțele cromatice; ștergerea sau atenuarea diferențelor între literatura scrisă în țară și cea scrisă în „neagra străinătate”; dispariția în prezent a categoriei de literatură a
Două epoci by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3919_a_5244]