5,807 matches
-
indicată de constructor. 3.2. Carburantul Carburantul este carburantul de referință ale cărui specificații sunt prevăzute în anexa V. 3.3. Laboratorul de testare 3.3.1. Se măsoară temperatura absolută T a laboratorului, exprimată în grade Kelvin, și presiunea atmosferică H, exprimată în torri, iar factorul F se determină prin formula 3.3.2. Pentru ca un test să fie validat, factorul F trebuie să fie 0,98 F 1,02. 3.4. Aparatul de prelevare de probe și măsurare Coeficientul
jrc155as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85290_a_86077]
-
în cazul accelerației libere. 3.8. Presiunea gazului de măsurat și a aerului de baleiaj 3.8.1. Presiunea gazului evacuat în camera de fum nu trebuie să difere cu mai mult de 75 mm coloană de apă de presiunea atmosferică. 3.8.2. Variațiile de presiune ale gazului care urmează să fie măsurat și ale aerului de baleiaj nu trebuie să cauzeze variații ale coeficientului de absorbție mai mari de 0,05 m-1 în cazul unui gaz cu un
jrc155as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85290_a_86077]
-
altimetrele barometrice, simpiezometrele) 9025.80.20 buc. S 33.20.51.75 Hidrometre, higrometre și psihrometre electronice 9025.80.91 buc. @ S 33.20.51.79 Hidrometre, higrometre și psihrometre (inclusiv higrografele, termohigrografele, termobarohigrografele, actinometrele, pagoscoapele; excl. radiosondele pentru sonde atmosferice), altele decât cele electronice 9025.80.99 buc. @ S 33.20.52.35 Debitmetre electronice (excl. cele pentru măsurarea debitului de alimentare cu curent electric, rotoarele de turbină Pelton hidrometrice) 9026.10.51 buc. S 33.20.52.39 Instrumente
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
martie 19703 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind măsurile preconizate împotriva poluării aerului cu emisii poluante provenind de la motoarele cu aprindere prin scânteie ale autovehiculelor modificată de Actul de aderare, în special art. 5, întrucât protecția populației împotriva poluării atmosferice din ce în ce mai accentuate, în special în orașe, necesită adoptarea de măsuri active în vederea reducerii cantității de poluanți gazoși emiși de motoarele cu aprindere prin scânteie destinate propulsării vehiculelor; întrucât o astfel de reducere a nivelului admisibil de emisii este posibilă datorită
jrc237as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85372_a_86159]
-
carterului. Măsurarea presiunii se face cu ajutorul unui manometru cu apă cu coloană înclinată. 5.3.1.3. Vehiculul se consideră satisfăcător dacă, pentru fiecare din condițiile de măsurare stabilite la pct. 2.2, presiunea din carter măsurată nu depășește presiunea atmosferică din momentul măsurătorii. 5.3.1.4. Dacă, pentru oricare din condițiile de măsurare stabilite la pct. 2.2., presiunea măsurată din carter depășește presiunea atmosferică, testul suplimentar menționat la pct. 5.3.2 se efectuează atunci când este solicitat de
jrc237as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85372_a_86159]
-
de măsurare stabilite la pct. 2.2, presiunea din carter măsurată nu depășește presiunea atmosferică din momentul măsurătorii. 5.3.1.4. Dacă, pentru oricare din condițiile de măsurare stabilite la pct. 2.2., presiunea măsurată din carter depășește presiunea atmosferică, testul suplimentar menționat la pct. 5.3.2 se efectuează atunci când este solicitat de producător. 5.3.1.5. Pentru testele conforme cu metoda descrisă, presiunea din carter se măsoară cu o precizie de ± 1 mm coloană de apă. 5
jrc237as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85372_a_86159]
-
prin Decizia nr. 1600/2002/ CE a Parlamentului European și a Consiliului 12, în special prioritățile pentru care s-a stabilit că sunt necesare strategii tematice de mediu (protecția solurilor, protecția și conservarea mediului marin, utilizarea durabilă a pesticidelor, poluarea atmosferică, mediul urban și utilizarea durabilă a resurselor). La nivelul UE și al statelor membre, sunt disponibile mai multe mijloace de ameliorare a guvernării și de punere în aplicare a politicilor. Asistența tehnică poate fi utilizată pentru a crea rețele europene
32006D0144-ro () [Corola-website/Law/294718_a_296047]
-
de 187 m față de nivelul mării, pe malul stâng al cursului mijlociu al Mureșului. Orașul se învecinează cu munții Poiana Ruscăi și munții Zarandului în vest, cu munții Apuseni în nord, cu Măgura Uroiului în est. Spre sud, când condițiile atmosferice sunt propice, se zăresc în depărtare munții Parâng și masivul Retezat. Dealurile din apropierea orașului sunt ultimele ramificații nordice ale munților Poiana Ruscăi (înălțimea lor maximă este de 697 metri) și cuprind orașul că într-un semicerc ferindu-l de excese
Deva () [Corola-website/Science/296946_a_298275]
-
măi aparte, datorită existenței lanțului carpatic ce îndeplinește rolul benefic de paravan, împiedicând intemperiile reci dinspre nord-est. Aflată la adăpost, depresiunea are un climat de nuanță mediteraneană, cu ierni blânde, fără mari viscole, cu veri răcoroase, prelungite și un echilibru atmosferic favorabil. Temperatura aerului atinge cota medie, multianuala de 9,6 °C. Media lunii ianuarie se ridică la -2.4 °C, iar a lunii iunie la 19,9 °C. Precipitațiile atmosferice sunt în general constante, totalizând o medie anuală de 976
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
fără mari viscole, cu veri răcoroase, prelungite și un echilibru atmosferic favorabil. Temperatura aerului atinge cota medie, multianuala de 9,6 °C. Media lunii ianuarie se ridică la -2.4 °C, iar a lunii iunie la 19,9 °C. Precipitațiile atmosferice sunt în general constante, totalizând o medie anuală de 976 mm. Vânturile nu prezintă caracteristici deosebite. Datorită imobilizării maselor de aer în depresiune, se înregistrează perioade lungi de calm atmosferic, fapt ce influeteaza negativ starea de poluare a orașului. Vegetația
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
C, iar a lunii iunie la 19,9 °C. Precipitațiile atmosferice sunt în general constante, totalizând o medie anuală de 976 mm. Vânturile nu prezintă caracteristici deosebite. Datorită imobilizării maselor de aer în depresiune, se înregistrează perioade lungi de calm atmosferic, fapt ce influeteaza negativ starea de poluare a orașului. Vegetația cuprinde o gamă variată de specii ierboase și arborescente, în funcție de varietatea terenului, a solului și a climei. Pădurile ocupă 80% din suprafața localității. Depresiunea Baia Mare face parte din arsenalul pădurilor
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
zăpadă oscilează în jurul cifrei de 30. În timpul sezonului rece, stratul de zăpadă atinge cea mai mare grosime la sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii februarie. În mod obișnuit, grosimile stratului de zăpadă sunt relativ reduse; totuși în ultimii ani, condițiile atmosferice au determinat producerea unor ninsori abundente și așternerea unui strat deosebit de gros care a depășit 1,5 metri (1954). Fitogeografic, teritoriul Călărașiului și al împrejurimilor sale este situal la contactul a două subzone de vegetație naturală: stepă și baltă. În
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
de apă potabilă sub 10 m adâncime. Din cercetările geologice rezultă că subsolul municipiului prezintă straturi de pietrișuri și nisipuri levantine și cuaternare, formând, din punct de vedere hidrologic depozite acvifere însemnate alimentate de râurile Trotuș, Siret și de precipitațiile atmosferice directe. Climatul temperat corespunde așezării sale și se caracterizează prin vânturi predominante din nord cu alternanță în sezonul cald dinspre sud și sud-est, cu temperatură medie anuală de 8-10 °C, media precipitațiilor fiind de 500 mm/m² într-un an
Adjud () [Corola-website/Science/297012_a_298341]
-
recepție de tipul hârtoapelor, acumulări de tipul conurilor de dejecție (Posea,1982). Regimul climatic ce caracterizează orașul se încadrează în sectorul de climă temperat-continentală cu slabe influențe mediteraneene având ca specific un regim termic moderat, umezeală relativ mare cu precipitații atmosferice bogate. Temperaturile aerului înregistrează o valoare medie anuală de 10,6 °C. Cea mai mică temperatură a fost înregistrată în anul 1985 în luna ianuarie și a fost de -24 °C, iar cea mai călduroasă vară a fost iulie 2000
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
și în Cartierul Fabric (mezotermale), cu valoare terapeutică, utilizate în scop balnear. Timișoara se încadrează în climatul temperat continental moderat, caracteristic părții de sud-est a Depresiunii Panonice, cu influențe submediteraneene. Trăsăturile sale generale sunt marcate de diversitatea și neregularitatea proceselor atmosferice. Masele de aer dominante, în timpul primăverii și verii, sunt cele temperate, de proveniență oceanică, care aduc precipitații semnificative. În mod frecvent, chiar în timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploi și zăpezi însemnate. Din septembrie până în februarie
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
a faptului că sunt antrenați poluanții emanați de unitățile industriale de pe platformele din vestul și sudul localității, stagnarea acestora deasupra fiind facilitată atât de morfologia de ansamblu a vetrei, cu aspect de cuvetă, cât și de ponderea mare a calmului atmosferic (45,9%). Timișoara are o istorie îndelungată care începe cu antice așezări umane pe actuala vatră a orașului și mai apoi cu apariția primei cetăți fortificate, în jurul secolului XII. Cetatea a trecut prin diferite stăpâniri care i-au marcat profund
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
-se și câteva influențe montane. Breaza este stațiune balneoclimaterică din anul 1928. Calitatea aerului localității se datorează ozonului și ionilor negativi, cu efect terapeutic. În oraș și în imprejurimi există un bioclimat puternic stimulent, caracterizat prin valori joase ale presiunii atmosferice, aerul fiind și deosebit de bogat în radiații ultraviolete, datorat îndeosebi purității sale. Regimul de cură în stațiune este recomandat în: nevroză astenică, sindroame neuro-astenice, boli endocrinometabolice (diabet zaharat, hipertiroidie și dislipidemii), turburări circulatorii periferice, hipertensiune arterială, afecțiuni ale căilor respiratorii
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
timp în care calculele au fost verificate în mod repetat. Waugh a început să lucreze pe datele lui Nicolson în 1854, și, împreună cu echipa sa, a petrecut aproape 2 ani lucrând la calcule, încercând să trateze problemele refracției luminii, presiunii atmosferice, și temperaturii aerului de-a lungul marilor distanțe de la care s-au făcut observațiile. În cele din urmă, în martie 1856 a anunțat rezultatele într-o scrisoare adresată adjunctului său din Calcutta. A declarat că Kangchenjunga are , iar Vârful XV
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
corpului expuse la aer. Deoarece temperaturile sunt atât de mici, zăpada este înghețată în anumite zone și alunecarea și căderea în prăpastii constituie un pericol mortal suplimentar. Vânturile puternice de la aceste altitudini pe Everest sunt și ele o amenințare. Presiunea atmosferică pe vârful Everest este aproximativ o treime din cea de la nivelul mării, ceea ce înseamnă că în aer este doar o treime din oxigenul disponibil la nivelul mării. În mai 2007, Caudwell Xtreme Everest a efectuat un studiu al nivelului oxigenului
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
Temperatura minimă absolută: -31 °C • Nebulozitatea - media anuală: 6,2 • Cantitatea medie anuală a precipitațiilor: 662 mm cu valori minime în februarie și maxime în iunie, iar numărul zilelor de îngheț de circa 120 pe an • Umiditatea relativă a aerului atmosferic - valoarea medie multianuală este de 75%. Iernile sunt ferite de viscole grele, primăverile sunt frumoase, verile răcoroase și toamnele târzii. Recordurile de temperatură înregistrate sunt de 37,6 °C (la Boita în 1949) si -34,4 °C (la Sibiu în
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
numărul total al lacurilor). Cele mai mari întideri de apă sunt limanele de pe litoralul Mării Negre și din Lunca Dunării iar cele mai mici (sub 0,5 km²) sunt lacurile glaciare din regiunile montane. După raportul dintre evaporabilitate și cantitatea precipitațiilor atmosferice, lacurile din România se împart în două mari categorii: Marea Neagră se învecinează cu teritoriul continental al României pe o distanță de 245 km, formând litoralul românesc. Partea acvatică a teritoriului românesc (marea și limanele) se întinde pe aproximativ 20.000
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
nivelului de mercur semnalează anumite probleme. În Minnesota, în lacurile izolate produse de activitatea industrială, contaminarea sedimentelor cu mercur s-a triplat în ultimii 150 de ani, iar această creștere este datorată surselor antropogenice. Depozitele preindustriale de mercur la nivel atmosferic sunt considerate a fi de 4 ng pe 1 L de gheață. Cu toate că este considerat a fi un nivel natural de expunere, sursele de ordin regional sau global pot avea efecte semnificative. Erupțiile vulcanice pot intensifica sursele atmosferice de mercur
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
la nivel atmosferic sunt considerate a fi de 4 ng pe 1 L de gheață. Cu toate că este considerat a fi un nivel natural de expunere, sursele de ordin regional sau global pot avea efecte semnificative. Erupțiile vulcanice pot intensifica sursele atmosferice de mercur de 4-6 ori. Agenții naturali, precum vulcanii, sunt considerați a fi responsabili pentru aproximativ jumătate din emisiile atmosferice de mercur, comparativ cu jumătatea emisă din activitatea antropologica, desfășurată după cum urmează: Procentajele menționate mai sus sunt estimări ale emisiilor
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
un nivel natural de expunere, sursele de ordin regional sau global pot avea efecte semnificative. Erupțiile vulcanice pot intensifica sursele atmosferice de mercur de 4-6 ori. Agenții naturali, precum vulcanii, sunt considerați a fi responsabili pentru aproximativ jumătate din emisiile atmosferice de mercur, comparativ cu jumătatea emisă din activitatea antropologica, desfășurată după cum urmează: Procentajele menționate mai sus sunt estimări ale emisiilor de mercur cauzate de activitatea umană la nivel global în 2000, excluzându-se arderea biomasei, sursă importantă în unele regiuni
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
sulfuric diluat, deși acizii oxigenați concentrați ca acidul sulfuric sau acidul azotic sau apa regală (acid clorhidric + acid azotic) pot să dizolve mercurul în scopul obținerii sulfaților, azotaților și clorurilor. La fel ca și argintul, poate reacționa cu acidul sulfhidric atmosferic. Mercurul reacționează cu sulful, neutralizând astfel vaporii rezultați în cazul unor scurgeri accidentale de mercur. Mercurul în stare elementară este relativ inert în aerul uscat, oxigen, oxid nitros, dioxid de carbon, amoniac; în atmosferă umedă este acoperit de o peliculă
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]