5,409 matches
-
de operare interdisciplinară în abordarea unor proiecte complexe în care au reprezentare și componentele referitoare la mediu. În acest sens au fost abordate teme care vizează particularitățile de rezolvare tehnică a unor aspecte ce țin de prevenirea și combaterea poluării atmosferice, hidrosferice sau a solului. Conceptual, lucrarea, structurată pe trei capitole - probleme, proiecte, studii de caz - abordează gradual complexitatea aspectelor de mediu. Tratarea lor s-a fundamentat pe literatura de specialitate și pe experiența vastă a specialiștilor din diverse domenii industriale
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
industriale în atmosferă este o metodă de diminuare a poluării aerului, care completează alte tehnici de reținere a poluanților cu ajutorul unor instalații specializate. Dispersia se poate realiza și prin intermediul coșurilor industriale înalte, care sunt astfel proiectate încât să asigure concentrația atmosferică de poluanți sub limita concentrațiilor maxim admise de standarde pentru fiecare poluant în parte. Un alt rol al coșurilor industriale este și de reducere a poluării termice, deoarece, de cele mai multe ori, gazele au temperaturi ridicate. Să se dimensioneze un coș
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
MW și o sarcină medie de lucru L = 80% funcționează cu lignit și păcură. Poluanții emiși sunt: dioxidul de sulf și oxizii de azot din arderea lignitului și păcurii și pulberi de la arderea lignitului. Se cere să se calculeze emisiile atmosferice de poluanți. Se cunosc următoarele elemente de calcul. Se calculează pentru fiecare poluant conform unor relații diferențiate. 2.1.3. Pierderi de gaze din utilaje și conducte Utilajele și conductele prin care circulă gaze sub presiune își pierd etanșeitatea în
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
de poluanți, k · 10-2; pentru sursa liniară III (funcție de x0 și H). Alte considerații: topografia perimetrului de interes este relativ uniformă, fără denivelări/obstacole; nu se iau în calcul: valori ale vitezei zilnice ale vânturilor locale, gradientul de temperatură, turbulența atmosferică, regimul precipitațiilor; se utilizează în calcul v0= 2,5 m/s pentru valoarea medie a vitezei vântului predominant din zonă (ca media valorilor pe ultimii doi ani). Formulele de calcul 1) Calcularea înălțimii efective de evacuare a poluanților pentru sursele
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
gurii de evacuare a coșului, în m; u - viteza poluantului deasupra coșului, în m/s; v - viteza vântului la gura coșului, în m/s; reprezintă un factor de corecție care ține cont de topografia locală (denivelări/obstacole) și de turbulența atmosferică; unde: n = indicele de turbulență, cu valori în intervalul 0 - 0,5 cu: n = 0 pentru stare atmosferică stabilă (fără turbulență) condiție utilizată în proiect; n = 0,2 pentru stare atmosferică reletiv stabilă (turbulență mică); n = 0,33 pentru instabilitate
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
la gura coșului, în m/s; reprezintă un factor de corecție care ține cont de topografia locală (denivelări/obstacole) și de turbulența atmosferică; unde: n = indicele de turbulență, cu valori în intervalul 0 - 0,5 cu: n = 0 pentru stare atmosferică stabilă (fără turbulență) condiție utilizată în proiect; n = 0,2 pentru stare atmosferică reletiv stabilă (turbulență mică); n = 0,33 pentru instabilitate atmosferică (turbulență mare); n = 0,5 pentru stare atmosferică extremă (turbulență extremă). 2) Calcularea concentrațiilor la sol pentru
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
cont de topografia locală (denivelări/obstacole) și de turbulența atmosferică; unde: n = indicele de turbulență, cu valori în intervalul 0 - 0,5 cu: n = 0 pentru stare atmosferică stabilă (fără turbulență) condiție utilizată în proiect; n = 0,2 pentru stare atmosferică reletiv stabilă (turbulență mică); n = 0,33 pentru instabilitate atmosferică (turbulență mare); n = 0,5 pentru stare atmosferică extremă (turbulență extremă). 2) Calcularea concentrațiilor la sol pentru toate sursele de poluare (I, II, III) Se utilizează în calcul relațiile simplificate
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
unde: n = indicele de turbulență, cu valori în intervalul 0 - 0,5 cu: n = 0 pentru stare atmosferică stabilă (fără turbulență) condiție utilizată în proiect; n = 0,2 pentru stare atmosferică reletiv stabilă (turbulență mică); n = 0,33 pentru instabilitate atmosferică (turbulență mare); n = 0,5 pentru stare atmosferică extremă (turbulență extremă). 2) Calcularea concentrațiilor la sol pentru toate sursele de poluare (I, II, III) Se utilizează în calcul relațiile simplificate Sutton a) pentru sursele punctiforme unde: k(0, max) - reprezintă
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
intervalul 0 - 0,5 cu: n = 0 pentru stare atmosferică stabilă (fără turbulență) condiție utilizată în proiect; n = 0,2 pentru stare atmosferică reletiv stabilă (turbulență mică); n = 0,33 pentru instabilitate atmosferică (turbulență mare); n = 0,5 pentru stare atmosferică extremă (turbulență extremă). 2) Calcularea concentrațiilor la sol pentru toate sursele de poluare (I, II, III) Se utilizează în calcul relațiile simplificate Sutton a) pentru sursele punctiforme unde: k(0, max) - reprezintă concentrațiile specifice pentru sursele punctiforme (tabelul 3.4
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
flux tehnologic din figura 3.4. Sursa de energie termică în rafinărie este păcura, prin a cărei ardere se obține cantitatea de căldură necesară proceselor ce se desfășoară în instalațiile rafinăriei. Pentru aceasta, o parte din păcura rezultată la distilarea atmosferică este folosită drept combustibil. Cu cât cantitatea de păcură utilizată pentru obținerea căldurii este mai mică, cu atât volumul de producție (produse finite) crește. O posibilitate tehnică de micșorare a acestei cantități este folosirea gazelor rezultate de la instalațiile de distilare
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
este folosită drept combustibil. Cu cât cantitatea de păcură utilizată pentru obținerea căldurii este mai mică, cu atât volumul de producție (produse finite) crește. O posibilitate tehnică de micșorare a acestei cantități este folosirea gazelor rezultate de la instalațiile de distilare atmosferică și de cracare catalitică (care să înlocuiască parțial păcura), ca sursă de energie termică. Păcura astfel economisită va mări, prin prelucrarea sa, volumul produselor finite, ceea ce face să crească beneficiile rafinăriei. O astfel de rentabilizare presupune de asemenea un mare
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
DA gaz lampant motorină DA RC hidrogen benzină RC fracții grele RC CC gaze CC benzină CC motorină CC fracții grele CC păcură DV motorină DV ulei mineral (1) (2) 80% combustibil pentru rafinărie DA = instalația de distilare la presiune atmosferică DV = instalația de distilare în vid CC = instalația de cracare catalitică RC = instalația de reformare catalitică 70 | Aplicații ecotehnologice Etapele de calcul 1. Calculul cantității de păcură folosită ca unică sursă de energie termică 2. Calculul cantității de păcură folosită
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
ca unică sursă de energie termică 1.2. Calculul cantității orare de produse rezultate din fiecare operație La calculul cantității produselor obținute prin distilarea păcurii în vid se ține seama că o parte din păcura rezultată de la operația de distilare atmosferică se folosește drept combustibil în întreaga rafinărie. Fie x această cantitate. Cu această valoare se micșorează cantitatea de păcură ce se prelucrează în instalația de distilare în vid, cu implicații asupra cantității produselor rezultate atât din această instalație, cât și
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
menționat mai sus, este x. Pentru determinarea sa, se folosește ecuația căldurii, și anume, cantitatea de căldură totală este egală cu suma cantităților parțiale de căldură necesare fiecărei operații. Cantitatea de căldură necesară pentru operațiile considerate, anume operațiile de distilare atmosferică, distilare în vid, cracare catalitică și reformare catalitică, [MJ]. Cantitatea totală de căldură ce se obține prin arderea păcurii este egală cu. Cantitățile parțiale de căldură necesare fiecărei operații se calculează după relația. Aplicând relația cantitățile parțiale de căldură vor
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
MJ]. Cantitatea totală de căldură ce se obține prin arderea păcurii este egală cu. Cantitățile parțiale de căldură necesare fiecărei operații se calculează după relația. Aplicând relația cantitățile parțiale de căldură vor fi: cantitatea de căldură necesară operației de distilare atmosferică. x din această ecuație reprezintă cantitatea de păcură folosită ca energie termică pentru rafinărie. 2. Calculul cantității de păcură folosită ca sursă de energie termică concomitent cu un procent din gazele rezultate prin prelucrarea petrolului Gazele rezultate de la diferite operații
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
rezolvare Varianta „zero” 1. Calculul cantității de păcură folosită ca unică sursă de energie termică 1.1. Calculul capacității orare de producție Ch .h/t,10 33024 200.79Ch 1.2. Calculul cantităților de produse rezultate din fiecare operație distilarea atmosferică gazele din rafinărie păcură cracare catalitică Observație: La calcularea cantităților de produse rezultate de la operația de cracare catalitică se are în vedere că materia primă (motorina) provine de la ambele instalații de distilare (atmosferică în vid) și se prelucrează conform procentelor
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
de produse rezultate din fiecare operație distilarea atmosferică gazele din rafinărie păcură cracare catalitică Observație: La calcularea cantităților de produse rezultate de la operația de cracare catalitică se are în vedere că materia primă (motorina) provine de la ambele instalații de distilare (atmosferică în vid) și se prelucrează conform procentelor menționate în schema fluxului tehnologic și în tabelul 3.11. gaze de cracare ; benzină CC ; motorină CC ; fracții grele CC ; reformare catalitică hidrogen benzină RC ; fracții grele RC. 1.3. Cantitatea de păcură
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
poluanților cu ajutorul modelului gaussian În prezent, modelul gaussian este cea mai utilizată tehnică de estimare a dispersiei emisiilor poluante în atmosferă pri intermediul coșurilor de dispersie. Pe baza acestui model se poate evalua impactului potențial al poluanților asupra calității aerului atmosferic, luând în calcul următoarele condiții ipotetice: există o stabilitate atmosferică uniformă (stratificată), intruziunea poluanțior făcându-se în toată masa atmosferică; turbulența atmosferică se produce conform legilor de difuzie a gazelor, fapt care face ca diluarea poluanților pe direcția orizontală sau
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
mai utilizată tehnică de estimare a dispersiei emisiilor poluante în atmosferă pri intermediul coșurilor de dispersie. Pe baza acestui model se poate evalua impactului potențial al poluanților asupra calității aerului atmosferic, luând în calcul următoarele condiții ipotetice: există o stabilitate atmosferică uniformă (stratificată), intruziunea poluanțior făcându-se în toată masa atmosferică; turbulența atmosferică se produce conform legilor de difuzie a gazelor, fapt care face ca diluarea poluanților pe direcția orizontală sau verticală să poată fi descrisă de o ecuație gaussiană; emisiile
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
atmosferă pri intermediul coșurilor de dispersie. Pe baza acestui model se poate evalua impactului potențial al poluanților asupra calității aerului atmosferic, luând în calcul următoarele condiții ipotetice: există o stabilitate atmosferică uniformă (stratificată), intruziunea poluanțior făcându-se în toată masa atmosferică; turbulența atmosferică se produce conform legilor de difuzie a gazelor, fapt care face ca diluarea poluanților pe direcția orizontală sau verticală să poată fi descrisă de o ecuație gaussiană; emisiile poluante intră în atmosferă la o înălțime egală cu înălțimea
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
intermediul coșurilor de dispersie. Pe baza acestui model se poate evalua impactului potențial al poluanților asupra calității aerului atmosferic, luând în calcul următoarele condiții ipotetice: există o stabilitate atmosferică uniformă (stratificată), intruziunea poluanțior făcându-se în toată masa atmosferică; turbulența atmosferică se produce conform legilor de difuzie a gazelor, fapt care face ca diluarea poluanților pe direcția orizontală sau verticală să poată fi descrisă de o ecuație gaussiană; emisiile poluante intră în atmosferă la o înălțime egală cu înălțimea fizică a
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
de bază) care emite o pana (un jet) de poluanți virtuală/imaginară (ca și sursa), ce poate fi, din punct de vedere matematic, modelată asemănător. În acest studiu de caz sursa considerată este o centrală termică cu potențial de poluare atmosferică prin intermediul unui coș de dispersie, având caracteristicile spațiale reprezentate în figura 4.1. Pentru simplificarea calculelor, axa Ox se ia pe direcția vântului, celelalte fiind Oz pe înălțime și Oy perpendicular pe Ox, cu punctul O la baza coșului de
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
concentrația poluantului monitorizat conform modelulului gaussian a fost stabilită de D.B. Turner. Coeficienții de dispersie Sy, Sz depind de distanța orizontală considerată pe direcția vântului, configurația terenului (zonă rurală cu teren neted deschis sau zonă urbană cu clădiri înalte), stabilitatea atmosferică (turbulențe atmosferice, datorită curenților naturali de convecție). Coeficienții de dispersie pot fi determinați folosind nomogramele din figura 4.2 și figura 4.3. Clasele de stabilitate atmosferică, (indicate în cele două nomograme, figurile 4.2 și 4.3), stabilite conform
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
monitorizat conform modelulului gaussian a fost stabilită de D.B. Turner. Coeficienții de dispersie Sy, Sz depind de distanța orizontală considerată pe direcția vântului, configurația terenului (zonă rurală cu teren neted deschis sau zonă urbană cu clădiri înalte), stabilitatea atmosferică (turbulențe atmosferice, datorită curenților naturali de convecție). Coeficienții de dispersie pot fi determinați folosind nomogramele din figura 4.2 și figura 4.3. Clasele de stabilitate atmosferică, (indicate în cele două nomograme, figurile 4.2 și 4.3), stabilite conform schemei Pasquill-Giford
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
zonă rurală cu teren neted deschis sau zonă urbană cu clădiri înalte), stabilitatea atmosferică (turbulențe atmosferice, datorită curenților naturali de convecție). Coeficienții de dispersie pot fi determinați folosind nomogramele din figura 4.2 și figura 4.3. Clasele de stabilitate atmosferică, (indicate în cele două nomograme, figurile 4.2 și 4.3), stabilite conform schemei Pasquill-Giford, pe o scală de la A (condiții extreme de instabilitate) la F (condiții moderate de stabilitate), sunt prezentate în tabelul 4.7. Principalele caracteristici ale claselor
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]