5,374 matches
-
al Comunicațiilor, care a comunicat, prin adresa nr. 5.311 din 26 mai 1998, că începând cu data de 15 mai 1998 postul societății comerciale a încetat emisia din alte motive decât cele de avarie tehnică. PREȘEDINTELE CONSILIULUI NAȚIONAL AL AUDIOVIZUALULUI, MIRCEA SORIN MOLDOVAN ------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121477_a_122806]
-
competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată". Dispozițiile apar într-o formulare asemănătoare în Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ care a abrogat Legea nr. 29/1990. În același sens, Legea audiovizualului nr. 504/2002 precizează că: "Libera exprimare a ideilor și a opiniilor precum și libera comunicare a informațiilor prin mijloacele de radiodifuziune și televiziune sunt garantate prin lege, în spiritul drepturilor și libertăților constituționale". Aceeași lege, prin art. 2 al.1
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
social. - Scopul emotiv este asociat comunicării/mesajelor ce implică sensibilitatea receptorului, urmărind trezirea și dezvoltarea unor reacții afective, a unor sentimente. - Scopul distractiv are ca finalitate delectarea receptorului, destinderea și amuzamen tul; este avut în vedere mai ales în domeniul audiovizualului sau al unor publicații de divertisment. Scopurile comunicării artistice sunt determinate de specificul funcției poetice. - Scopul estetic vizează receptarea frumosului artistic, prin transmiterea emoției ar tistice, prin configurarea și dezvoltarea trăirilor estetice. - Scopul cognitiv urmărește accesul receptorului la un nivel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sau comportamente civice, culturale ori individuale pozitive), estetic (în măsura în care promovează valori artistice autentice), distractiv (oferă divertisment), utilitar etc. Texte specifice: articolul de presă (editorial, reportaj, cronică, foileton, comentariu, recenzie etc.), interviul publicistic, știrea, comunicatul, sondajul, anunțul, reclama etc. Forme specifice audiovizualului: grupajul de știri, talkshowul, dezbaterea, interviul, reportajul, cronica, relatarea, anunțul, reclama etc. CARACTERISTICI: - respectă normele limbii literare (abaterile sunt intenționate, cu rol expresiv), ilus trând calități generale și particulare ale stilului (mai ales: accesibilitatea, concizia); - are caracter eterogen din punct
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Aspecte particulare - Textele publicitare (textul de prezentare, anunțurile publicitare și sloganul publi citar) accentuează funcția persuasivă, activată prin strategii textuale (referințe de pre stigiu, structuri argumentative, compararea contrastivă, aluzia, citatul etc.) și extra textuale (imagini, sunet în reclamele din sfera audiovizualului), menite să capteze aten ția, să convingă potențialii cumpărători/beneficiari ai serviciilor. - Textele de prezentare a unei cărți/de escortă (Cuvânt înainte, Prefață, Argument al autorului, Postfață, cronica de carte, sinteza de pe coperta a patra) sunt, de cele mai multe ori, texte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
consecințe benefice și riscuri majore. În primul rând,/Pe de o parte, massmedia asigură accesul rapid, facil, la informații diverse din toate domeniile, fiindcă fiecare om al mileniului trei poate dispune - cu costuri reduse - de mijloacele tehnologice necesare. Astfel, prin intermediul audiovizualului, al presei scrise, al internetului, al rețelelor de telefonie, putem primi în câteva minute informații de ultimă oră, putem să ne documentăm și să comunicăm fără efort. De exemplu, posturile de televiziune ne oferă grupaje de știri din toate colțurile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
stării depresive (Kandel et al.), comportamentele sinucigașe, fuga de acasă, absenteismul școlar, violențele fizice și verbale (serie de întrebări alcătuită de CRIJ* Corsica), practicile sportive, sexualitatea (serie de întrebări alcătuită de Florence Maillochon, CNRS), pornografia (finanțată de Consiliul Superior al Audiovizualului) și telefonia socială (finanțată de Școala Părinților din Île-de-France)". În ce mă privește, rămân sceptic în fața acestei îngrămădiri, care mi se pare mai degrabă o încrâncenare de a ști decât o coerență tematică. Dar nu acesta-i fondul problemei: chestionarele
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prin introducerea campaniei radiotelevizate, prin sondajele și dezvoltarea publicității, datorită publicității poștale (mailing) și a marketingului telefonic (phoning) sau telematic. Reglementării generale a propagandei electorale tradiționale i se adaugă acum o reglementare specifică, elaborată în Franța de instanța pentru reglementarea audiovizualului. După Înalta Autoritate pentru Audiovizual și CNCL, Consiliul Superior al Audiovizualului organizează, reglementează și controlează campania radiotelevizată. Orice campanie se prezintă astăzi ca un efort pentru integrarea acestor resurse diverse de comunicare, disponibile în proporții variabile în funcție de candidați, de nivelele
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
poștale (mailing) și a marketingului telefonic (phoning) sau telematic. Reglementării generale a propagandei electorale tradiționale i se adaugă acum o reglementare specifică, elaborată în Franța de instanța pentru reglementarea audiovizualului. După Înalta Autoritate pentru Audiovizual și CNCL, Consiliul Superior al Audiovizualului organizează, reglementează și controlează campania radiotelevizată. Orice campanie se prezintă astăzi ca un efort pentru integrarea acestor resurse diverse de comunicare, disponibile în proporții variabile în funcție de candidați, de nivelele de consultare și de gradul de modernizare a spațiului public vizat
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Partea I, nr. 1008 din 02/11/2004) ELEVII - ÎNTRE FAMILIE, ȘCOALĂ ȘI TELEVIZOR Prof. univ. dr. IOAN DRĂGAN, director al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare Introducere În cadrul unor contracte de cercetare cu Consiliul Național al Audiovizualului, Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare (Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București) a realizat în 2004 și 2005, în calitate de contractant unic sau de asociat cu Centrul de Sociologie Urbană și Regională SA, două proiecte
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
frecventă a scenelor violente reduce sensibilizarea copiilor la violență și sporește gradul de acomodare a acestora cu actele violente; catharsis (eliberarea de pulsiuni agresive); incubație (frică, spaimă, insecuritate). Corpusul investigat și perioadele de studiu Conform contractelor cu Consiliul Național al Audiovizualului, cercetarea asupra conținuturilor violente din programele televiziunilor din România s-a desfășurat timp de câte două săptămâni continuu, între 26 iulie și 8 august și 28 octombrie și 11 noiembrie 2004. Au fost analizate și evaluate 10 canale în prima
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a Televiziunilor prin Cablu. Studiul violenței la televiziunea națională americană este realizat de patru universități și un Consiliu format din reprezentanți ai organizațiilor politice, ai administrației publice și ai societății civile. În România, începând cu anul 2004, Consiliul Național al Audiovizualului - CNA a comandat mai multe studii privind expunerea și consumul de televiziune al copiilor și adolescenților și evaluarea violenței în programele televiziunilor, analizate în două etape, corespunzătoare grilei de vară, respectiv grilei de toamnă. Efectele expunerii la violența televizată Deși
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
programe ce implică pornografie sau violență gratuită”. Și autoritățile românești, preocupate de calitatea producțiilor prezentate la TV, care ar putea afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor, au adoptat o decizie asupra protecției drepturilor minorilor. Articolul 39 din Legea Audiovizualului precizează: „Este interzisă difuzarea de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor, în special programele care conțin pornografie sau violență nejustificată”. CNA, ca organism de reglementare, monitorizează violența din programele de televiziune. În anul 2003
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
violenței în programele de televiziune” (grila de toamnă), raport de cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finanțat de CNA ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). ***, Legea 504 din 11 iulie 2002; Legea audiovizualului ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). National Television Violence Study (1999), Center for Communication and Social Policy, University of California, Santa Barbara. COPIII ȘI TELEVIZIUNEA Drd. ADRIANA ȘTEFĂNEL Universitatea București Televiziunea ocupă un loc deosebit de important în educația
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Universitatea din București Introducere Prezentul articol realizează o sinteză a două studii succesive din cadrul Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București. Cercetarea a fost finanțată de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și a presupus realizarea a două studii comparative pentru programele de televiziune românești, luând în considerație grila de vară și grila de toamnă. Cele două rapoarte de cercetare se pot regăsi integral pe siteul Consiliului Național al Audiovizualului, HYPERLINK
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
al Audiovizualului (CNA) și a presupus realizarea a două studii comparative pentru programele de televiziune românești, luând în considerație grila de vară și grila de toamnă. Cele două rapoarte de cercetare se pot regăsi integral pe siteul Consiliului Național al Audiovizualului, HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro. Studiile deja menționate au realizat o analiză de conținut a violenței din programele de televiziune, monitorizându-se 10 canale de televiziune românești. Au fost construiți indicatori cantitativi pentru măsurarea violenței (frecvența și durata
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
consumului real și a efectelor acesteia asupra indivizilor. Context legislativ privind mediatizarea consumului de alcool, tutun și droguri Principalul act legislativ care reglementează mediatizarea substanțelor din această categorie este Legea 504 din 11 iulie 2002, cunoscută sub numele de Legea audiovizualului. Această prevedere normativă se regăsește integral pe siteul Consiliului Național al Audiovizualului ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). Vom prelua câteva articole din această lege, menționând numărul articolului în care sunt incluse reglementările respective. Articolul 29 din Legea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
consumului de alcool, tutun și droguri Principalul act legislativ care reglementează mediatizarea substanțelor din această categorie este Legea 504 din 11 iulie 2002, cunoscută sub numele de Legea audiovizualului. Această prevedere normativă se regăsește integral pe siteul Consiliului Național al Audiovizualului ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). Vom prelua câteva articole din această lege, menționând numărul articolului în care sunt incluse reglementările respective. Articolul 29 din Legea audiovizualului vizează actele legislative privind difuzarea publicității și a teleshopping-ului. Acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Această prevedere normativă se regăsește integral pe siteul Consiliului Național al Audiovizualului ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). Vom prelua câteva articole din această lege, menționând numărul articolului în care sunt incluse reglementările respective. Articolul 29 din Legea audiovizualului vizează actele legislative privind difuzarea publicității și a teleshopping-ului. Acestea trebuie să respecte următoarele condiții privind, protecția minorilor și consumul de substanțe nocive : a) să nu afecteze dezvoltarea fizică, psihică sau morală a minorilor; e) să nu stimuleze comportamente
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
orice tip de materiale de televiziune care să afecteze minorii sau să influențeze în mod negativ sănătatea sau siguranța persoanelor. Totodată, acestea interzic stimularea de comportamente care nu sunt înscrise într-o conduită morală unanim acceptată. Articolul 30 din Legea audiovizualului interzice publicitatea pentru tutun: orice formă de publicitate sau teleshopping pentru țigări sau pentru alte produse din tutun este interzisă. Deși produsele din tutun nu pot fi promovate pe canalele de televiziune, există întotdeauna alternative, cum ar fi afișarea de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
inscripționat mesajul „Tutunul dăunează grav sănătății”. Scopul acestei măsuri este de a conștientiza opinia publică în legătură cu pericolul cauzat de fumat. Există totodată reglementări privind publicitatea și teleshopping-ul la băuturile alcoolice, aceste prevederi fiind incluse în articolul 32 din Legea audiovizualului: publicitatea și teleshopping-ul pentru băuturi alcoolice trebuie să respecte următoarele condiții: a) să nu fie adresate minorilor sau să nu prezinte minori consumând băuturi alcoolice; b) să nu stabilească o legătură între consumul de alcool și îmbunătățirea calităților fizice
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
din școala generală. Articolul 32 încearcă în esență să evite falsa relație între alcool și prestigiu social, adică faptul că popularitatea unor tineri (în general minori) este dependentă integral de consumul de alcool și de țigări. Articolul 33 din Legea audiovizualului se referă în principal la protecția minorilor în ceea ce privește difuzarea de materiale publicitare: (1) Publicitatea nu trebuie să provoace nici o daună morală, fizică sau intelectuală minorilor și, în special: a) să nu instige în mod direct minorii să cumpere un produs
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prime time: 23-24. Totodată am utilizat două tipuri de violență: violență reală (în cadrul emisiunilor informative și a documentarelor) și violență ficțională (în cadrul filmelor). Menționăm că acest capitol a selectat câteva dintre rezultatele obținute în urma cercetării finanțate de Consiliul Național al Audiovizualului. Datele complete sunt disponibile pe site-ul acestei instituții (www.cna.ro). Mediatizarea consumului de droguri Mediatizarea consumului de droguri în funcție de canalul de televiziune Din perspectiva consumului de droguri vom analiza mai multe abordări ale acestei situații. O primă tentativă
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
consistentă privind mediatizarea drogurilor, alcoolului și tutunului, există segmente de programe care nu pot fi interzise și care pot avea o influență importantă asupra consumului de stupefiante și a imaginii acestora pentru publicul larg. Deși publicitatea este reglementată de legea audiovizualului, filmele și violența ficțională din cadrul acestora nu pot fi interzise complet. Unele dintre cele mai cunoscute filme prezintă personaje care consumă droguri, alcool sau tutun în cantități excesive. Putem, de exemplu, să ne referim la personajul feminin din Pulp Fiction
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Evaluarea monitorizării violenței televizate (grila de toamnă) (2004) raport de cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finanțat de CNA, ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). *** Legea 504 din 11 iulie 2002/Legea audiovizualului (www.cna.ro). Planul de servicii Emilia CHIȚU, Director adjunct Serviciu Asistență Maternală, DGASPC, Sector 3, București Asist. Univ. Florin LAZĂR Universitatea din București Ce este planul de servicii? În intervenția specifică asistenței sociale, o etapă esențială este aceea a
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]