5,057 matches
-
Alexandru Paleologu, București, 1996. Traduceri: José Maria Ferreira de Castro, Oile Domnului, pref. Eugen Schileru, București, 1955; Shakespeare, Regele Ioan, în Shakespeare, Opere, I, București, 1955; reed. în Shakespeare, Opere complete, III, îngr. Leon D. Levițchi, București, 1984; François Villon, Balade și alte poeme, pref. Tudor Arghezi, București, 1956; [Sofocle, Euripide], în Tragicii greci, îngr. D. M. Pippidi, București, 1958, 343-424, 565-635; E. A. Poe, [Poeme], în Scrieri alese, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1963, passim; reed. în Annabel Lee și alte poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
în primul rând de „Iașul literar”, revista la care a scris cu regularitate. Prima carte, Bostanii, îi apare în 1950 și este urmată de un număr mare de volume, cuprinzând proză, poezii, piese de teatru, printre care Grâu înfrățit (1950), Balada Bicazului (1951), Trandafir de la Moldova (1952), Macazul (1955), Din neagra țărănie (1957), Tinerețe fără tinerețe (1959), Milionarii (1960), La fântâna cu găleată (1962), Satul fără țărani (1974), Păsări călătoare (1975). Programatic, I. tinde să realizeze o frescă a vieții țăranului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
uneori în defavoarea filonului epic principal, știe și îi place să povestească cu umor, să-și folosească ingeniozitatea expresivă. SCRIERI: Bostanii, București, 1950; Grâu înfrățit, București, 1950; Oameni de nădejde, București, 1951; La noi pe Hălăuca, București, 1951; Bucurie, București, 1951; Balada Bicazului, București, 1951; Președintele, Iași, 1952; Oul năzdrăvan, București, 1952; Trandafir de la Moldova, Iași, 1952; Străvechiul Iași întinerește, București, 1953; Venea de la Moscova, București, 1953; Căruța cu cai, București, 1953; Macazul, București, 1955; Din neagra țărănie, București, 1957; ed. (Lumea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
11979789 AUTO-GRUP SRL CONSTANTĂ 2989 11394440 AUTOPRIMA SERV SRL CONSTANTĂ 2990 13239485 AUTORENCO SĂ CONSTANTĂ 2991 2430063 AVICOLA LUMINĂ SĂ CONSTANTĂ 2992 15871770 AVICOLA MANGALIA SĂ CONSTANTĂ 2993 2416549 AVICOLA SĂ CONSTANTĂ 2994 2985293 BABY BEEF SĂ CONSTANTĂ 2995 4961690 BALADA NEJ SRL CONSTANTĂ 2996 13771279 BALCAN CONTROL GRUP SRL CONSTANTĂ 2997 18372961 BASTION GRUP SRL CONSTANTĂ 2998 11874227 BAVARIA MOTORS SRL CONSTANTĂ 2999 6828763 BAYEL SRL CONSTANTĂ 3000 14281070 BELGIAN INVESTIMENT Ș.A. CONSTANTĂ 3001 16026341 BELSUINTEST SRL CONSTANTĂ 3002 16269340
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191320_a_192649]
-
restituit caracterul esențial. Există în această carte semnale de intertextualitate, de referiri la mitologia românească (un exemplu, între altele, e oferit de scenariul mioritic al uciderii lui Daie Gulu, cel nemuritor, de către doi mocani). Un repertoriu de ingrediente din basme, balade, povestiri fantastice folclorice și istorisiri de demonologie populară e mobilizat în capitolul Un orb, unde e prezentată povestea misteriosului personaj Sfânta de pe Vale: oaia năzdrăvană, viziunea paradisiacă a „gurii de rai”, șerpii și smârcul malefic, câinele iadului, fata frumoasă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
constituesc succese sau rebuturi. Asta duce la o greșită informare a bibliotecarilor, la pericolul popularizării unor lucrări greșite. Care bibliotecar ar înțelege oare din felul cum au fost făcute prezentările poemului lui Mihai Beniuc: Cântec pentru tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și Balada Bicazului de I. Istrati, că are de-a face cu două creații între al căror nivel de realizare există o diferență uriașă? Că prima constituie - așa cum a fost numită pe drept cuvânt - o «mândrie a poeziei noastre» și cealaltă reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cassian să vadă frumusețea construirii socialismului, să-i vadă pe eroicii constructori ai lumii noi (...). Astfel, poezia Cântec în zori exprimă dragostea egoistă, strâmtă, a unei femei pentru bărbatul ei. Acest bărbat doarme și femeia îl privește. Am văzut în Balada femeii care și-a pierdut iubitul în război că poeta este preocupată de portretul moral al celui iubit, dorea să scoată în relief calitățile morale ale celor doi tineri. În schimb ce aflăm aici despre «El»? Că are părul «ca
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai spumegânde ale vieții (...). O problemă de foarte mare importanță a creației artistice constă în alegerea elementului tipic (...). «Tipicul» a fost adesea, după unii critici, în unele opere, înfrângerea ușoară și definitivă a eroilor întunecați dintr-o poveste, piesă sau baladă. Uneori asemenea eroi nici nu existau. «Tipicul» a fost de asemenea să prezinți viața oamenilor înaintați, nu în ceea ce are ea intens, pătimaș, înalt, ci ca un fel de trai fericit, dulceag, presărat cu lupte ușoare, scurte și infailibil victorioase
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
greutățile creșterii. Apariția unor prozatori ca Remus Luca, Francisc Munteanu, Nicuță Tănase, Ștefan Luca apoi confirmarea talentului viguros, matur a lui Sütö Andras sunt garanții ale unui bogat viitor hărăzit prozei noastre. Dar poeziei? Răspunsul îl dă George Dan, cu Balada marinarilor, Aurora Cornu cu Studenta, Ștefan Iureș în ultimele-i poezii, care arată o indiscutabilă maturizare și adâncire a talentului său. Și fiindcă vorbim despre maturitate - ce admirabil, cald, profund e sunetul pe care-l dau versurile recente ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
maturitate - ce admirabil, cald, profund e sunetul pe care-l dau versurile recente ale lui M. Beniuc și proza lui Zaharia Stancu (...). Ce bine e să citești cărți, să luneci pe Dunăre în jos cu Darie, să cutreieri mările cu Balada marinarilor, să râzi de Carafu, să cânți Rondelul dopului isteț în nasul unui oportunist binecunoscut! Ce minunat e să-i știi pe Camil Petrescu, pe Călinescu, pe Jar, pe Preda, pe Vianu că șed la mașina de scris și-ți
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
realizate în țară de oamenii muncii (...). Cât de elocvent este saltul calitativ al poeziei noastre dacă comparăm poezia lui Eugen Jebeleanu din Inimi sub săbii cu Lidice sau Bălcescu, dacă comparăm volumul Ninei Cassian La scara 1/1 cu poezia Balada femeii care și-a pierdut iubitul în război sau Cântecele de galeră ale lui Cicerone Theodorescu cu Certificatul de alegător. Noi ne mândrim astăzi că poezia noastră este o poezie cu tendință, cu tendința de-a exprima adevărul vieții pătrunsă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu compun mai des tovarășii noștri compozitori muzică pe poezii de Eminescu, sau alt poet clasic? Cât despre contemporani, de ce n-au luat poezii de Beniuc, Maria Banuș, și atâția alți poeți lirici? E oare greu de văzut caracterul de baladă al altor poeme epice, sau fragmente de poeme epice? Poemul Aurorei Cornu și multe alte creații recente au mai multe părți din care se pot face lied-uri. Astfel, muzica ar ajuta să pătrundă și mai mult în mase unele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
s-a făcut cunoscut prin poeziile publicate îndeosebi în paginile Almanahului literar de la Cluj. Mesteacănul, volumul apărut la E.S.P.L.A., înmănunchează cele mai bune poezii ale poetului scrise în ultimii ani (...) Mesteacănul unește 4 cicluri. În cel mai amplu - Cântece și Balade - singurul fără o idee centrală care să grupeze poemele - se întâlnesc deopotrivă versuri despre viața și sentimentele țăranilor colectiviști, ca și poezii de dragoste, o evocare lirică a lui Eminescu și cântece de Mai. Sub titlul Eliberarea Clujului, sunt înmănunchiate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Zub: „Sub un titlu metaforic și cu mijloace paleofolclorice, ni se propune un excurs în trecutul îndepărtat al acestui pământ, spre a reconstitui, fie și provizoriu sau ipotetic, ceva din gândirea și sensibilitatea omului arhaic, așa cum se răsfrâng acestea în balade, legende, povestiri etc.”. Volumul este structurat pe cinci capitole: Întemeierea legendei; Firul Ariadnei; Taina păsării eterne; Mioritica și Legenda întemeierii. Este o carte care încântă pe specialist prin adâncimea problemelor aduse în discuție pe baza unui material impresionant de bogat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
bine antrenați științific, care vor realiza și tipări câteva culegeri și studii demne de tot interesul. Sumarul include monografii etnofolclorice zonale ori ale unor ținuturi românești, studii de istoria folclorului și a folcloristicii, contribuții teoretice referitoare la categoriile literaturii orale (baladă, poezie lirică, teatru popular), abordări ale literaturii orale din perspectivă comparată, contribuții notabile la cercetarea obiceiurilor ș.a.m.d. În sfârșit, la inițiativa lăudabilă și în realizarea lui Ion Mușlea (cu colaborarea parțială a lui Ion Mărcuș și Laurențiu F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
Pătruț (Folclor de la românii din Serbia), Gh. Pavelescu (Cercetări folclorice în sudul județului Bihor). Ele rezistă și astăzi sub raport științific. Dintre studiile de teorie folclorică sunt de reținut excelentele contribuții ale lui Petru Caraman (Contribuție la cronologizarea și geneza baladei populare la români), Ion Diaconu (Psihologie și creație populară) și Gh. Pavelescu (Pasărea suflet), toate ilustrând aspecte ale reflecției contemporane în marginea fenomenelor ținând de cultura populară. O notă aparte, ca profunzime și subtilitate exegetică, aduc intervențiile lui Vasile Bogrea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
de I. Papiu ș.a.), proza este inspirată din istoria românilor sau din realitățile sociale transilvănene și dă glas sentimentelor naționale. Nuvelele și schițele aparțin lui I. Vulcan, Adelinei Olteanu, lui Pamfil Văleanu, I. S. Ventielu, M. Besanu, Iulian Grozescu. În afară de balade populare, At. M. Marienescu publică articole politice și culturale. Din Boccaccio traduce A. Densușianu; I. Vulcan și I. Ioviță transpun în românește, primul o nuvelă franceză, iar cel de al doilea o narațiune germană; povestirea Fata boierului de Jókai Mór
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285493_a_286822]
-
conducerea administrativă din Correggio, în perioada conflictelor militare cu împăratul Carol al V-lea și cu regele Franței, Francisc I. Unor lideri politici le-a câștigat bunăvoința, dedicându-le poeme. Veronica Gambara a lăsat posterității aproximativ optzeci de poeme-sonete, madrigaluri, balade, poezii de dragoste, ode, pastorale, poezii de reflecție religioasă, cu conotații politice și 150 de scrisori. Reproducem un sonet: Cum, spre norocul meu, o, dulci coline, spre voi și-aceste limpezi de sorginte ape mă-ntorc, pe locurile sfinte de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
e o fetiță cu care protagonistul are relații erotice vinovate ș.a. -, mitul e revitalizat pe coordonatele actualității. Secvența finală, memorabilă, reprezintă o nuntire cosmică tulburătoare, construită în registrul carnavalescului tragic și al onirismului alegoric, replică la alegoria morții din finalul baladei folclorice. Cuvântul nisiparniță (1994), carte bilingvă (textul începe în limba română, treptat apar tot mai frecvent ample secvențe în franceză, astfel încât spre sfârșit curge exclusiv în limba franceză), este jurnalul textualist și autoreferențial al migrării lingvistice a lui Ț. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
în serie, modelele de urmat ale unei noi perioade din literatura română, aservită total dogmatismului ideologic marxist-leninist. Apare multigrafiată, până în 1954, numerele succesive fiind organizate pe promoții, respectiv pe ani de studii. Colaborează cu poezii Nicolae Labiș (Lui Nicolae Bălcescu, Balada vânzătorului de mărunțiș), Florin Mugur (Cuvintele lui Stalin, La optsprezece ani), Ion Gheorghe (Balada lui Ion și-a lui Octombrie, Țara mea, Pegasul meu), Ion Horea ( Noi purtăm în suflet primăvara, Gânduri lângă un ban de aramă), Florența Albu (Roza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285374_a_286703]
-
dogmatismului ideologic marxist-leninist. Apare multigrafiată, până în 1954, numerele succesive fiind organizate pe promoții, respectiv pe ani de studii. Colaborează cu poezii Nicolae Labiș (Lui Nicolae Bălcescu, Balada vânzătorului de mărunțiș), Florin Mugur (Cuvintele lui Stalin, La optsprezece ani), Ion Gheorghe (Balada lui Ion și-a lui Octombrie, Țara mea, Pegasul meu), Ion Horea ( Noi purtăm în suflet primăvara, Gânduri lângă un ban de aramă), Florența Albu (Roza, Anii de studenție, Pe Ceahlău), Victor Tulbure, Ion Băieșu, Nicolae Stoian, Doina Ciurea, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285374_a_286703]
-
în Parlamentul României. Colaborează la „Ramuri”, „Arhivele Olteniei”, „Analele Universității din Craiova”, „Gazeta Gorjului”, „Coloana” (Târgu Jiu), „Philologica” ș.a. Principala contribuție a lui P. în domeniul folcloristicii este culegerea Cântece bătrânești din Oltenia (1970), care conține aproape o sută de balade (fantastice, vitejești, istorice, păstorești, haiducești, familiale etc.) din partea mijlocie a județului Dolj, zonă mai puțin cercetată. Colecția este alcătuită mai mult pe principiul reprezentării decât pe acela al valorii pieselor incluse. Înregistrate cu mijloace moderne, textele dovedesc prezența încă vie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
patru mari secțiuni ale sale (Introducere, Tipologie, Circulație, Geneză), este o adâncită dezbatere asupra vastei problematici a subiectului: morfologia tematică, formulele de expresie, tematica motivelor de contaminare, versificație și probleme de compoziție, tipologia subiectului, raportul dintre tradiție și inovație, versiunea baladă, versiunea colind, variantele externe. Așa cum a remarcat Mircea Eliade, „tot ce privește tehnica și problematica folclorică a fost tratat amănunțit”. Etnograful F. își face simțită prezența în toate secțiunile studiului, dar mai cu seamă în subcapitolul Baza etnografică a imaginii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
Șăineanu, D. Caracostea, M. Gaster și Tache Papahagi. Și-a însușit câteva limbi slave, ca să aibă astfel acces la izvoare de mâna întâi, să identifice, pe cât posibil, toate paralelismele la subiectele ce l-au interesat. În Coordonate sud-est europene ale baladei populare românești (1975) afirmă că din 401 de subiecte, câte însumează cântecul epic românesc, doar 41 de subiecte pot fi considerate ca fiind comune cu ale bulgarilor, 29 sunt în comun cu sârbii, unul cu istroromânii, 12 cu macedoromânii, 13
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
circulație, geneză, texte, pref. Pavel Apostol, București, 1964; Bibliografia generală a etnografiei și folclorului românesc, I-II, București, 1968-2002 (în colaborare); G. Coșbuc și creația populară, București, 1971; Recherches comparées de folklore sud-est européen, București, 1972; Coordonate sud-est europene ale baladei populare românești, București, 1975; Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densușianu, București, 1976; Estetica oralității, București, 1980; Femeia lui Putiphar (K 2111). Cercetare comparată de folclor și literatură, București, 1982; Paralele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]