5,003 matches
-
dai seama că nu sunt chiar clădirile de la 1400-1500... Cred că bărbații normali sunt eclectici, numai obsesivii se fixează definitiv la un singur tip de frumusețe feminină. Când eram foarte tânăr, nu știu de ce credeam că nu-mi plac femeile blonde, dar când am văzut-o prima oară într-un film pe Sharon Stone, mi-a trecut! Dorin Popa: Datorită unui congres, am reușit să văd Bratislava, în atât de necunoscuta la noi Slovacie. Bratislava orașul vechi, este o poezie. Ca
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
politic!... Oricum, cred că bărbații normali, ceea ce-mi place să cred că aș putea fi!, sunt eclectici, numai obsesivii se fixează definitiv la un singur tip. Când eram foarte tânăr, nu știu de ce credeam că nu-mi plac femeile blonde, dar când am văzut-o prima oară într-un film pe Sharon Stone, mi-a trecut această idiosincrazie ciudată! Și eu am vizitat universitățile, pe unde am fost! N-am ajuns la Las Vegas, iar din ce-am văzut în
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Czestechowa, asupra poporului care l-a oferit lumii... / 193 Cred că bărbații normali sunt eclectici, numai obsesivii se fixează definitiv la un singur tip de frumusețe feminină. Când eram foarte tânăr, nu știu de ce credeam că nu-mi plac femeile blonde, dar când am văzut-o prima oară într-un film pe Sharon Stone, mi-a trecut! / 197 Mă bucur că trăiesc în Est unde nu risc să fiu deocamdată! linșat pentru proamericanismul meu, chiar așa, cu note critice, cum se
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Milet, Cnidos ca și în insulele Mării Egee. Antropologia a demonstrat că în acele timpuri îndepărtate populațiile grecești aveam toate formele craniene, iar istoria demonstrează că grecii au ilustrat toate talentele din lume în științe, arte, filosofie, medicină. Scurți sau înalți, blonzi și bronzați, cu ochi albaștri și negri, supli și viguroși, cerebrali și sentimentali, comunicativi și reținuți, activi și visători, temperați și explozivi, grecii antichității au sintetizat omenirea, redând-o eternității prin ipostaza ei creatoare. Grecia antropologică a atras și reținut
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
devină domnișoară de onoare a reginei Siciliei, Isabella, cumnata regelui Carol al VII-lea. S-a îndrăgostit de ea regele Franței și a adus-o la Curtea sa ca domnișoară de onoare a reginei Maria d'Anjou. Cu trăsături fine, blondă și cu ochi albaștri, tânăra Agnès i-a cucerit inima regelui care a răsfățat-o și a copleșit-o cu daruri. I-a oferit Castelul din Beauté sur Marne, a amenajat Castelul din Bois Trusseau pentru întâlnirile amoroase din care
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să se mențină în atenția bărbaților bogați capabili s-o întrețină, cum să-i cucerească. La optsprezece ani a intrat pe piața ofertelor erotice. Nu era o frumusețe deosebită, nu se încadra în idealul de frumusețe după modelul timpului, era blondă și cu forme voluptoase. În schimb, era extrem de inteligentă și de cultivată. Atrăgea prin conversații sclipitoare, prin talent literar, surprindea prin reflecții filosofice, cucerea prin farmec, prin erotism rafinat. Tullia a fost una dintre multele amante ale lui Rodrigo Borgia
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Louise de La Vallière s-a născut în anul 1644, într-o familie din mica nobilime provincială. A primit o educație aleasă. A crescut în castelul Blois. Nu era o frumusețe perfectă, dar atrăgea atenția prin finețe și distincție, prin părul blond, ochi albaștri și un surâs fermecător. Nu avea nici o inteligență sclipitoare dar și-o cultiva prin lecturi. La șaptesprezece ani a intrat în lumea regală ca domnișoară de onoare la Curtea Henriettei de Anglia, sortită ca soție lui Filip de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ei, Ana de Austria a desemnat-o pe frumoasa și fascinanta Athénaïs drept domnișoară de onoare a Mariei Teresa alături de alte cinci doamne. S-a căsătorit cu marchizul de Montespan, deși avea o zestre modestă. Athénaïs era o frumusețe accentuată, blondă, ochi albaștri, înălțime medie, cu tendințe de îngrășare, era provocatoare și vicleană. Avea o inteligență sclipitoare, scria Saint-Simon, avea un fel de a fi fermecător, fascina pe cei din jur cu veselia ei, cu conversația ei spirituală. Tânăra frumusețe i-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
familia, vânzând trecătorilor mici saci cu cărbuni. La paisprezece ani a fost dusă la Londra și angajată ca slujnică într-o băcănie, apoi într-o berărie. Fiind extrem de frumoasă, cu un oval perfect al feței, ochi albaștri și bogat păr blond buclat, a fost remarcată de prințul de Wales. Din relația ei cu un căpitan de corabie, Payne, care a părăsit-o, s-a născut o fetiță pe care a încredințat-o spre creștere părinților. Un timp Emma Lyon s-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ca mine, deoarece eu am trăit prin atâția regi. Lilly Langtry (1883-1923) La origini era o țărăncuță galeză dar a devenit o femeie înaltă, frumoasă și provocatoare. La treisprezece ani deja își câștiga existența, oferind servicii sexuale bărbaților din bordeluri. Blondă și cu ochi verzi, frumoasa și ambițioasa galeză și-a cumpărat, din propriile câștiguri, o casă proprie în Londra, haine elegante și bijuterii. La optsprezece ani era faimoasă și a reușit să câștige prin farmecul și senzualitatea ei mulți bărbați
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
s-au oferit mici roluri în teatru și în film. A optat apoi pentru un post la radio, primind ulterior o emisiune proprie. Eva Duarte s-a făcut curând apreciată, fiind supranumită Seniorita Radio. Contemporanii au descris-o ca fiind blondă, cu o figură firavă, cu voce puternică și convingătoare, cu influență magnetizantă asupra mulțimii sărace, cu aplomb în discurs. În 1943, colonelul Juan Domingo Perón luase parte la insurecția militară ce urmărea răsturnarea guvernului civil ce intenționa să angajeze țara
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
chiar să o și lovească în momente de furie. Atent la ce se întâmplă în jur și la trăirile lui, Ovidiu descoperă puterea de seducție a femeilor tinere și mai puțin tinere, a celor sfioase sau îndrăznețe, învățate sau neștiutoare, blonde sau brune. Dar, în mândria ei, Corina reușește să-l facă pe poet să vibreze prin toate fibrele. Din iubire, el este în stare să-i treacă cu vederea aventurile: Nu-ți cer, frumoasă cum ești, să mai fii pe deasupra
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
perioada directoratului, din părinți necunoscuți, fără nume de familie, doar cu prenumele pe care i-l dăduse un trecător ce văzuse o fetiță jucându-se singuratică pe stradă. Adolescentă, a venit la Paris să-și facă un rost. Era frumoasă, blondă, cu o dantură splendidă. Muncea ca să trăiască. Fantine a intrat în grupul celor trei tinere, a intrat în cercul tinerilor dornici de distracții și s-a îndrăgostit, fără speranță, de Tholomyès pe care l-a căutat ulterior cu scrisorile, dar
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
îi putea trimite. Dar, după un timp, n-a mai putut face față cheltuielilor, soții Thénardier o șantajau, cerându-i tot mai mulți bani iar ea ajunsese să nu-și mai poată plăti datoriile. Disperată, și-a vândut frumosu-i păr blond, cu banii obținuți a cumpărat o fustă de lână pentru fetița ei pe care a purtat-o însă una dintre fetele hangiilor. A fost nevoită, aflând că fetița ei, Cosette, este bolnavă, să-și vândă dantura pentru doi napoleoni sau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Blonda Venus. Parisul literelor, al finanțelor și al plăcerilor, ziariști, scriitori, mai multe cocote decât femei cinstite, după cum evidențiază autorul, au venit la spectacolul căruia i se făcuse mare reclamă. Publicul a recunoscut-o pe tânăra de optsprezece ani, înaltă, blondă, bine legată, cu ochi mari, albaștri, tânăra ce, anterior, făcea trotuarul în colțul străzii Provence. Pe scenă apărea mai mult goală și, deși cu vocea răgușită și fără talent actoricesc, a plăcut publicului care a aplaudat-o. Succesul a fost
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
când a unuia când a altuia dintre bărbați. În apartamentul ei unii vin, alții pleacă. Un prinț scoțian venise cu ocazia Expoziției (era în 1867) și a găsit de cuviință să-și rezerve un loc la o reprezentație a piesei Blonda Venus, a felicitat-o emoționat pe protagonistă. O relație complicată a avut cu contele Muffat ce făcuse o pasiune adolescentină pentru frumoasa și aroganta blondă, era hotârât să facă orice sacrificiu pentru a fi în vecinătatea ei și apoi și-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
apropierea trecătorului Henri, la rugămințile ei disperate de a-i spune polițistului că este cu el, Henri are prezența de spirit și bunăvoința de a răspunde rugăminții ei, o salvează de arest și o aduce acasă. Tânăra de optsprezece-nouăsprezece ani, blondă, cu ochi căprui, slabă, rujată strident, dar nespus de ispititoare, îi promite că va fi drăguță cu el, îl asigură că nu o deranjează că este schilod iar dimineață va pleca. Nu a plecat definitiv, dimineața pleca și noaptea se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nobleții sacrificiului, ca o imagine a frumuseții sufletului proiectată într-o lume mizeră, agresivă. Deși era o prostituată cu condicuță, prostituția nu o atinsese decât mecanic, nicio picătură de desfrâu nu-i pătrunsese în suflet. Sonia părea o fetiță, era blondă, mică și slabă, destul de frumușică, cu ochi albaștri minunați, cu obrăjor palid, cu glăscior blajin. Această ființă firavă, fragilă și vulnerabilă exprima bunătate și candoare, avea capacitatea de a se dărui altora, fără să pretindă nimic. Și-a vândut trupul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cunoscut În Iliada (VI, 130-140), după cum, probabil, era cunoscută firea lui itinerantă. Zeuxe "Zeu" al formei concave transpusă În masca, prosopon, de care era reprezentat, imagine a străinului cu identitate nesigură, Dionysos este schimbător și metamorfic, când tânăr cu părul blond sau negru, când adult și cu barbă, așa cum Îl reprezintă măștile În lut ars sau În marmură, ori imaginile de pe numeroase vase atice, până la asumarea unor forme animale. El este și zeul excesului, amenințare constantă a pierderii identității, a Întoarcerii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
senină. 3. ZEUL CELEI DE-A DOUA FUNCȚIITC "3. ZEUL CELEI DE‑A DOUA FUNCȚII" Cea de-a doua funcție - cea militară - este guvernată de o singură divinitate care, În India, poartă numele de Indraxe "Indra". Poeții vedici Îl reprezintă blond, cu barbă, foarte robust, mâncăcios și băutor, iute la mânie. Armaxe "Arma" preferată este măciuca (vajra-), care reprezintă fulgerul. Se luptă dintr-un car de război tras de cai. Și lumea iraniană l-a cunoscut pe Indraxe "Indra", desigur identic
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
XIX-lea. Nu compara incendierea bibliotecii de la Louvain cu o acțiune napoleoniană, ci cu un act demn de Attila Hunul. Distrugerea Catedralei de la Reims și folosirea "Bertei cea Grasă" reprezentau pentru Iorga o încarnare a spiritului lui Nietzsche, a "fiarei blonde"26. Iorga considera tehnologia germană drept o "civilizație care dezonorează și distruge însăși civilizația". Asista îngrozit la nașterea omului secolului al XX-lea, pe care îl numea o "nouă specie". În conversația avută cu comandantul german, generalul von Bissing, cardinalul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
avut un impact profund asupra românilor atît de mistici, religioși și antisemiți. "șerpoaica evreică" a devenit simbolul răului absolut, o viperă care amenința să le sugrume țara. În 1930, atunci cînd Carol cobora din cer în Transilvania ca un Siegfried blond, poporul îl idolatriza. Milioane de români erau atît de fericiți de întoarcerea prințului viselor lor încît îngenuncheau în praf în fața lui. Dar Carol era tot timpul pregătit. O partidă de bridge în Aleea Vulpache (locuința de la București a Lupeascăi) sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1954), Das Fröhliche Dorf (1955), Wenn die Alpenrosen bluhn (1955), Die Rosel vom Schwarzwald (1956) și multe altele În același stil - evocă un ținut și un popor netulburate de bombe sau refugiați, o „Germanie profundă” sănătoasă, rurală, fericită, pură și blondă. Atemporalitatea lor sugera În mod plăcut o țară și un popor libere de ocupanții din Vest și din Est, dar și fără vină, neîntinate de trecutul recent al Germaniei. Filmele Heimat reflectau paseismul și provincialismul de la Începuturile Republicii Federale și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
français par " race ", " peuple ", " tribus " ou " nations " : Platanii suri și cedrii-n mare/semințiile și-adapă. " " Leș platanes gris et leș cèdres/abreuvent dans la mer leurs tribus. " (Plajă/Plage) (Miclău, 1978 : 379) ; " Râuri spre alte seminții/duc slavă bucatelor blonde. " " Vers d'autres races leș rivières/portent la gloire de la moisson blonde. " (Țară/Pays) (Miclău, 1978 : 399) ; " Al seminției mele cel din urmă sunt. " " [...] je suiș le dernier de mă race. " (Ardere/Combustion) (Miclău, 1978 : 445) ; " semințiile " " leș races " (Poeții
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mare/semințiile și-adapă. " " Leș platanes gris et leș cèdres/abreuvent dans la mer leurs tribus. " (Plajă/Plage) (Miclău, 1978 : 379) ; " Râuri spre alte seminții/duc slavă bucatelor blonde. " " Vers d'autres races leș rivières/portent la gloire de la moisson blonde. " (Țară/Pays) (Miclău, 1978 : 399) ; " Al seminției mele cel din urmă sunt. " " [...] je suiș le dernier de mă race. " (Ardere/Combustion) (Miclău, 1978 : 445) ; " semințiile " " leș races " (Poeții/Leș poètes) (Miclău, 1978 : 453) ; " semințiile ce-apar și apun " " leș peuples
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]