5,885 matches
-
Pronaosul tăvănit sprijină pe grinzile sale stâlpii din structura de bază a unui turn mijlociu, cu galerie deschisă, cu câte o arcadă semicirculară pe fiecare latură, deasupra cărora se ridică sveltul coif, în bază octogonală al edificiului. Naosul dezvoltă o boltă semicilindrică ridicată direct de pe pereții laterali și susținută de un arc cu dublou. Drept cheie de boltă observăm o bârnă sculptată. Și deasupra altarului există o boltă semicilindrică pe porțiunea pereților paraleli. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție și are
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
deschisă, cu câte o arcadă semicirculară pe fiecare latură, deasupra cărora se ridică sveltul coif, în bază octogonală al edificiului. Naosul dezvoltă o boltă semicilindrică ridicată direct de pe pereții laterali și susținută de un arc cu dublou. Drept cheie de boltă observăm o bârnă sculptată. Și deasupra altarului există o boltă semicilindrică pe porțiunea pereților paraleli. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție și are căpriorii fixați pe cosoroabe așezate, de jur-împrejur, pe capetele bârnelor-cunună și ale celor transversale. Decorul sculptat: Biserica
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
cărora se ridică sveltul coif, în bază octogonală al edificiului. Naosul dezvoltă o boltă semicilindrică ridicată direct de pe pereții laterali și susținută de un arc cu dublou. Drept cheie de boltă observăm o bârnă sculptată. Și deasupra altarului există o boltă semicilindrică pe porțiunea pereților paraleli. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție și are căpriorii fixați pe cosoroabe așezate, de jur-împrejur, pe capetele bârnelor-cunună și ale celor transversale. Decorul sculptat: Biserica a primit decor sculptat prin incizie la nivelul bârnelor ancadramentului
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
întreaga construcție și are căpriorii fixați pe cosoroabe așezate, de jur-împrejur, pe capetele bârnelor-cunună și ale celor transversale. Decorul sculptat: Biserica a primit decor sculptat prin incizie la nivelul bârnelor ancadramentului de intrare în biserică și la nivelul cheii de boltă. Pictura: Biserica din satul Someșu Rece, a fost frumos și bogat decorată, dar nu de Dimitrie Ispas, cum apare în mai multe surse. Dimitrie Ispas a făcut un tablou pe peretele din față al stranei drepte, care reprezintă Deisis-Rugăciunea. Isus
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
perioadă de creație cu a doua lucrare a lui Dimitrie Ispas de la Tăuți. E posibil, într-adevăr, ca pictură murală, foarte slab și doar fragmentar păstrată, prin câteva chipuri de Sfinți Părinți în altar, cu figurile de Mucenici, șterse, de pe bolta semicilindrică și chiar urmele aproape ilizibile ale unei Judecăți de Apoi din pronaos să fie mult mai vechi, pentru ca, după lectura unei arhitecte din Cluj, Mihaela Bodea, o inscripție din naos (peretele nordic) ar fi avut următorul conținut: "Această Sfântă
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
cu stâlpi ciopliți, supraînălțat de o clopotniță scundă. Pronaosul are tavan drept, fapt ce ne determină să presupunem, că inițial a susținut clopotnița, pridvorul fiind adăugat ulterior (poate pe la 1844, an înscris cu vopsea albă pe cadrul ușii de intrare). Bolta naosului este pe plan poligonal, din fâșii curbe, ce pornesc dintr-o rozetă sculptată și pictată (cheie de boltă). Fâșiile de est sunt intersectate de bolta, îngustă, semicilindrică a altarului, racordată, la linia pereților, prin panouri curbe. Tavanul pronaosului ca
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
inițial a susținut clopotnița, pridvorul fiind adăugat ulterior (poate pe la 1844, an înscris cu vopsea albă pe cadrul ușii de intrare). Bolta naosului este pe plan poligonal, din fâșii curbe, ce pornesc dintr-o rozetă sculptată și pictată (cheie de boltă). Fâșiile de est sunt intersectate de bolta, îngustă, semicilindrică a altarului, racordată, la linia pereților, prin panouri curbe. Tavanul pronaosului ca și suprafețele din naos, ce fac trecerea de la planul poligonal al bolții la cel dreptunghiular, se reazemă pe console
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
ulterior (poate pe la 1844, an înscris cu vopsea albă pe cadrul ușii de intrare). Bolta naosului este pe plan poligonal, din fâșii curbe, ce pornesc dintr-o rozetă sculptată și pictată (cheie de boltă). Fâșiile de est sunt intersectate de bolta, îngustă, semicilindrică a altarului, racordată, la linia pereților, prin panouri curbe. Tavanul pronaosului ca și suprafețele din naos, ce fac trecerea de la planul poligonal al bolții la cel dreptunghiular, se reazemă pe console cioplite. Pictura pereților a fost afectată de
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
o rozetă sculptată și pictată (cheie de boltă). Fâșiile de est sunt intersectate de bolta, îngustă, semicilindrică a altarului, racordată, la linia pereților, prin panouri curbe. Tavanul pronaosului ca și suprafețele din naos, ce fac trecerea de la planul poligonal al bolții la cel dreptunghiular, se reazemă pe console cioplite. Pictura pereților a fost afectată de ploi când învelitoarea de șiță era prăpădită (mai ales după ridicarea, în 1882, a bisericii de zid). Crâmpeie de decor se află, probabil, sub îmbrăcămintea de
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
dreptunghiular, se reazemă pe console cioplite. Pictura pereților a fost afectată de ploi când învelitoarea de șiță era prăpădită (mai ales după ridicarea, în 1882, a bisericii de zid). Crâmpeie de decor se află, probabil, sub îmbrăcămintea de scânduri. Pe bolta naosului sunt reprezentate zece momente din viața lui Iisus Hristos, a căror realizare se poate atribui moldoveanului Grigorie de la Târgu Pietrii, la mijlocul secolului al XIX-lea. Programul iconografic al altarului cuprinde: Sfânta Troiță, pe boltă, iar pe pereți: Is.Hs
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
sub îmbrăcămintea de scânduri. Pe bolta naosului sunt reprezentate zece momente din viața lui Iisus Hristos, a căror realizare se poate atribui moldoveanului Grigorie de la Târgu Pietrii, la mijlocul secolului al XIX-lea. Programul iconografic al altarului cuprinde: Sfânta Troiță, pe boltă, iar pe pereți: Is.Hs. pâinea vieții, Năframa Veronicăi, între Arhanghelii Mihail și Gavril, Ioan Botezătorul și Sfinții Părinți. Deteriorată de vreme, afectată de intervenții, pictura altarului pare, mai degrabă, lucrarea lui Gligor zugravul, autorul icoanei Sf. Nicolae cu împărații
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
Pe la 1847, când păstorea preotul Eliseu Moga - primul preot greco-catolic al cărui nume îl cunoaștem - biserica a fost pictată de pictorul Anghel Saligni. Era o pictură pe pânză aplicată ulterior pe pereții laterali și de asemenea, în altar și pe bolta altarului. În timp, pictura s-a degradat aproape total. La început, biserica a fost acoperită cu șindrilă. În anul 1954, pe vremea preotului ortodox Tomuș Mircea (în 1948 toți credincioșii catolici, împreună cu biserica lor au trecut la ortodoxie) a hotărât
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
(α Piscis Austrini) este steaua cea mai strălucitoare din constelația Peștele austral, și ocupă locul 17 în lista celor mai strălucitoare stele de pe bolta cerească. Numele ei provine din limba arabă فم الحوت "fum al-ħūt" și înseamnă „gură peștelui”. Steaua face parte din secvență principala, are tipul spectral A și este situată la o distanță de 25 de ani-lumină de sistemul solar. Este de
Fomalhaut () [Corola-website/Science/314140_a_315469]
-
vreme. Pentru a face economii, se utilizează materiale necostisitoare precum cărămida, ghipsul și lutul ceramic. Se deosebește de impunătoarele construcții creștine prin faptul că este un tip de arhitectură ce nu întrebuințează blocuri mari de piatră, ci zidăria din cărămidă. Bolta înaltă este înlocuită de tavanul plat sau armături. Prima încercare de artă mudejár cunoscută s-a păstrat în zona râului Duero, ce străbate vestul și centrul Peninsulei Iberice, și este cunoscută sub numele de “mudejár romanic de cărămidă". Arhitecții musulmani
Stil maur () [Corola-website/Science/314143_a_315472]
-
funerare. De asemenea, aici se remarcă biserici, palate și sinagogi. Și în Portugalia se păstrează exemple de arhitectură mudejár, deși în număr mai restrâns și cu o ornamentație mult mai simplă ca în Spania. Mudejárul de cărămidă apare doar la bolta Bisericii de Castro de Avelăs, în Braganza, și se aseamană mult cu cel din Sahagún. Un stil hibrid între gotic și mudejár s-a dezvoltat mai ales în Alentejo în secolele al XV-lea și al XVI-lea, în paralel
Stil maur () [Corola-website/Science/314143_a_315472]
-
altă clădire veche din centrul istoric al Sighetului este sediul actual al Muzeului Maramureșului, care a adăpostit inițial o mănăstire catolică (1730-1775). A mai servit și ca școală piaristă. Stilul baroc este evident. Scările sunt acoperite cu o structură de bolți și arcuri, iar treptele, realizate din lemn, sunt originale. Deasupra ușii de la intrare este o placă de piatră cu o inscripție în limba latină. Casa cu cariatide a fost construită în 1890, în stil eclectic. În prezent, la parter își
Centrul istoric din Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/314173_a_315502]
-
domeniu al episcopiei romano-catolice de Oradea. Planul construcției este aproape identic cu cel de la biserica din Brădet. Și aici întâlnim încheierea, în vârf ascuțit, a doi pereți de la altar astfel că învelitoarea interioară a spațiului se prezintă sub forma unei bolți semicilindrice asociată cu semicalotă și un tavan în partea dinspre răsărit. Nava este un dreptunghi, cu laturile de 8,10 m și 4,60 m. Pereții decroșați ai altarului sunt cu ceva mai lați de 2 metri. Este deci o
Biserica de lemn din Belejeni () [Corola-website/Science/313324_a_314653]
-
bazilică romanică cu trei nave, construită la începutul secolului al XIII-lea, cu cinci travee, absidiole în dreptul navelor laterale și o absidă mare, precedată de un cor păstrat în dreptul navei principale. Din vecea biserică se mai păstrează stâlpii dintre nave, bolțile navelor laterale, absidiola navei laterale de S, precum și părți ale portalurilor de S și N. Pe baza inscripției păstrate pe un potir, se presupune că biserica ar fi purtat hramul "Sf. Andrei". La sfârșitul secolului al XV-lea s-au
Gușterița, Sibiu () [Corola-website/Science/313781_a_315110]
-
monteat ferestre gotice. Tot atunci s-a montat sedila și nișa sacramentară în cor. Arcul triumfal romanic, aflat între cor și nava centrală, a fost înlocuit cu un arc ogival, iar tavanul romanic al navei a fost înlocuit cu o boltă gotică. Cu ocazia incursiunilor tătarilor din 1658 și 1661, biserica a fost grav avariată. Turnul - clopotniță a fost clădit în 1742, între a patra și a cincia travee a navei, ultimele etaje fiind amenajate cu galerii de luptă. Alte galeriile
Gușterița, Sibiu () [Corola-website/Science/313781_a_315110]
-
și a dobândit faima vindecării bolilor de ochi, astfel că a început să atragă bolnavi, dintre care mulți s-ar fi vindecat. Izvorul fusese zidit cu piatră în 1850, de familia ocnarului Dumitru Perian. La 1862 a fost renovat cu boltă, de către Perian și fiul său, Alexa Perian. O altă renovare, făcută de Alexa Perian a urmat în 1892, când bolta se stricase. În 1894 tot el a zidit capela izvorului, din cărămidă arsă, care a fost decorată cu icoane dăruite
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
fi vindecat. Izvorul fusese zidit cu piatră în 1850, de familia ocnarului Dumitru Perian. La 1862 a fost renovat cu boltă, de către Perian și fiul său, Alexa Perian. O altă renovare, făcută de Alexa Perian a urmat în 1892, când bolta se stricase. În 1894 tot el a zidit capela izvorului, din cărămidă arsă, care a fost decorată cu icoane dăruite de credincioși. De sărbătorile Sfântul Ilie (20 iulie) și Schimbarea la Față (6 august), preoții din parohiile înconjurătoare organizau slujbe în aer
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
a încheiat activitatea fiind redeschisă în anul 1923. Pereții, din lemn de brad pe temelie de stejar, delimitează un plan dreptunghiular cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Consolele absidei au crestături în plan înclinat. Nava este acoperită cu o boltă semicilindrică, retrasă de la linia pereților și intersectată cu un timpan înclinat, pe latura de vest; absida, cu o boltă asemănătoare, racordată cu pereții dinspre est prin fâșii curbe. Clopotnița a fost inițial separată, dar în secolul al XIX-lea, din
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
plan dreptunghiular cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Consolele absidei au crestături în plan înclinat. Nava este acoperită cu o boltă semicilindrică, retrasă de la linia pereților și intersectată cu un timpan înclinat, pe latura de vest; absida, cu o boltă asemănătoare, racordată cu pereții dinspre est prin fâșii curbe. Clopotnița a fost inițial separată, dar în secolul al XIX-lea, din nevoia de spațiu, s-a adoptat o soluție ce a modificat structura părții de vest. A fost adăugată o
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
cu pereții dinspre est prin fâșii curbe. Clopotnița a fost inițial separată, dar în secolul al XIX-lea, din nevoia de spațiu, s-a adoptat o soluție ce a modificat structura părții de vest. A fost adăugată o travee cu boltă semicirculară în pronaos și pridvor închis de formă poligonală, cu clopotniță deasupra. Este posibil ca partea originară de vest să fi avut această formă, explicându-se astfel și lungimea mică a navei (de 7,45m), prin suprimarea laturilor de colț
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
45m), prin suprimarea laturilor de colț ale poligonului. Pentru a pune sub același acoperiș întreg edificiul, a fost ridicată șarpanta, prilej cu care și boltirea interioară a căpătat un spor de înălțime. Pereții, la interior, sunt acoperiți cu placaj, iar bolțile tencuite, ascunzându-se pictura. Tâmpla, cu friza Apotolilor (încadrați după un model ades întâlnit în Mureș, în panouri decupate) și a icoanelor prăznicare (din care o parte sunt pe sticlă), merită atenția specialiștilor. Ușile împărătești, cu reprezentarea‚ „Blagoveșteniei Precistii”, datată
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]