5,217 matches
-
scria unul din romancierii ei, „afacerile și luxul”. Orașul feeric, cu promenadele pline (preponderent cu femei), îndeosebi la orele amurgului, cînd efectele acestuia combinate cu ale luminii electrice făceau ca totul - oameni, vitrine, automobile - să pară fascinante. Orașul cu numeroase cafenele și restaurante, unde viața de zi se prelungește, cu o frenezie în plus, în viață de noapte: „Și pe publice terase/ Plîng viori sentimental.../ E parfum, bomboane/ Și desfrîu de lupanar...” 4) „Orașul prăbușirilor”! Orașul cu amanți bogați și cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
scrie” („Glossă”)4) Deci numai în aceste condiții! Locul „inspirațiilor” și „gîndirilor” sale e, de cele mai multe ori, parcul, zăvoiul, cîmpul,- mai rar odaia sau iatacul. Dar - singur recunoaște - „să scrii în aer liber nu e ușor”5). Și nici în cafenele, berării, restaurante, crîșme. Scrisul e fixare a „inspirației”: „Cu un creion de grafit, culoarea gri, sau plumb, am transpus cîteva momente aici [într-un local aglomerat - n. m.]; am plecat să continui într-alt loc, mai favorabil, o inspirație poetică
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Chopin”, citați „la pachet” de Ion Minulescu, în „într-un bazar sentimental”), Weber (Furtuna, Gîndirile din urmă), Schumann, Strauss, Hübsch, elegii, serenade, barcarole, gavote, piese de café-concert, cîntece nemțești, spaniole, franțuzești, italiene și, inevitabil, cîntecele de pe stradă sau de la ușa cafenelelor ale unor emigranți polonezi, galițieni etc. 3.Reclamă a „Magazinului general de muzică «La Harpa»”, în Calendarul Minervei, pe anul 1905, hors texte. „La Harpa” (București, strada Colței, nr. 5) se prezenta drept „cel mai mare depozit de instrumente muzicale
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
exemplu la întîmplare: „Și ninge în orașul mare/E noaptea plină de orgii,/Iar prin saloane aurii/ S-aud orchestre și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin... Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...” („Și ninge...”). Mai încăpeau o strofă-două. Un alt poet poate că le-ar fi fabricat și introdus. Consecințele ar fi fost rele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
este conștient despre aceasta și cum împietrit de groază asistă neputincios la propria lui nimicire!"247 Unul dintre amicii săi, E. Ocășianu, ne relatează că numai cu o săptămînă înainte de pră bușire, pe cînd se afla într-o seară în cafeneaua Union, se pomeni cu Eminescu că vine la dînsul și-i spune: "Eu mă apropii, cu pași repezi, de nebunie; să aveți grijă de mine"248. În seara de 23 iunie, mergînd la Maiorescu, ca să ia masa, le-a spus
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a fost unul dintre cei mai iluștri poeți lirici moderni ai Greciei. Subiectele abordate sunt diverse dar, poemele lui cele mai bune sunt scurte declarații ale întâlnirii erotice între tineri cu aceleași înclinații. Tinerii lui se întâlnesc și hoinăresc în cafenele și baruri de noapte, apoi își petrec primele ore ale dimineții unul în brațele celuilalt, fără ca apoi să se mai întâlnească vreodată... Poezia lui Cavafis este simplă, realistă, fără metafore dar intens lirică și cu o încărcătură emoțională deosebită. Unii
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
suferință era atât de mare, de ce n-a făcut nici un demers să ne împăcăm? Dar dacă ar fi făcut acest demers, n-ar fi fost oare o dovadă pentru mine că ține la o situație materială? Am intrat într-o cafenea, am cerut o cafea și un cointreau, lăsându-mă mai departe pradă frământării din mine”. (op. cit., pp. 137-138). Capitolul VIII Frustrația „Eului”: sentimentul de autovinovăție, de culpabilitate „Eul” individual se află uneori într-o dublă dificultate: fie de a trăi
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
semioticii (2011). Jurnalist, redactor-șef al revistei "Zon@ literară" din Iași (din 2012). Debutează cu versuri și proză scurtă în revista "Suflet pentru suflet" (2000) și editorial cu Primul val (2004). Colaborează la reviste de cultură din țară: "Feed Back", "Cafeneaua literară" "Contrafort", "Dacia literară", "Hyperion", "Vatra veche", "Poesis", "Jurnalul literar", "Intertext", "Absolut cultural", "Poezia" ș.a. Cărți de poezie: Primul val, Editura Alfa, Iași, 2004; Îngerii mint femeile, Pre-press Adi Center, Iași, 2007; Galeria de artă vie, Pre-press Adi Center, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
I. Cuza" din Iași (2003-2007). Angajat la Muzeul Literaturii Române din Iași (din 2004). Debutează cu poezie în "Examene" (1998) și editorial cu volumul Muza avatarului (Leacuri pentru obsesii), cu o prefață de Dionisie Duma (2005). Colaborează cu versuri la "Cafeneaua literară", "Actualitatea literară", "Conta", "Dunărea de jos", "Timpul", "Antiteze" ș.a. Cărți de poezie: Muza avatarului (Leacuri pentru obsesii), cu o postfață de Dionisie Duma, Princeps Edit, Iași, 2005; Apaosuri, Editura Ideea Europeană, București, 2013. Premiul pentru debut în volum al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nu este, după spusa lui Pinay, ceea ce fac politicienii profesioniști: "Știu, a spus el, potrivit biografului său, că politica nu e marele meu atu. Prin aceasta eu semăn cu mulți francezi. Politica este ceea ce alimentează discuțiile din trenuri sau din cafenele". Politica, potrivit lui Pinay, nu este nici ceea ce fac "ideologii", "planificatorii", birocrații sau "tot felul de inspectori". În contextul istoric în care el a ajuns la putere, obiectivul său este simplu: "diminuarea devalorizării și revigorarea francului", oprirea creșterii prețurilor și a
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
state-majore, care dispun de informații codificate adevărate și false și care simulează pe computer conflictele pe care le pregătesc. Orice război îi rămîne străin cetățeanului, însă acesta putea urmări operațiunile pe hartă și putea discuta strategiile plauzibile stînd într-o cafenea. Astăzi, însăși capacitatea de a concepe și analiza noul tip de război îi rămîne străină cetățeanului occidental, și chiar și specialistul în strategie, atunci cînd estimează amenințarea nucleară, se vede prins într-un dublu joc între rațional și demențial, care
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
urmat pretutindeni, ca de o umbră, de „anormalul” Pulca, zis Pulca Animănui, întrucât, idiot, nu știe cine l-a adus pe lume și unde s-a născut. În alt așa-zis „hotel” stă o ibovnică a hoțului, Creața. Într-o cafenea sordidă apare și un personaj dintr-o lume diferită, avocat și scriitor excentric, în căutare de subiecte. După un timp „hotelul” Maidan ajunge în „mâna de fier” a unui ins care deschide aici o „academie de pungășie” și, în calitate de rector
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
în oraș, nu din necesitate, ci de plăcere, este un obicei care s-a dezvoltat mult mai târziu, prin secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, odată cu ideea de socializare în afara spațiului casei și cu apariția societății de consum. Cafeneaua din secolul al XVIII-lea, de exemplu, era percepută nu numai ca spațiu unde se putea servi masa, dar și ca "un important loc de antrenament pentru dezbaterile democratice, baza sferei publice în adoptarea de hotărâri în problemele politice 163
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
1 23,6 23 24,2 Sănătate 5,6 8 9,7 11,7 12,6 Transport + comunicații 9,8 11 13,4 14,1 13,9 Loisir și cultură 6,2 6,8 7,1 7 7,1 Hoteluri, cafenele, restaurante 6,5 5,4 5,5 6 6 Educație 5,8 6,4 6,6 6,3 6,9 Altele 5,7 6 6,1 6,1 6 Sursa: INSEE. Rezultatele depind, evident, de conținutul rubricilor: trebuie inclusă educația
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
société, PUF, Paris, 1994). Consumul muncitorilor exprimă în același timp controlul materiei asupra existenței lor și nevoia lor de a compensa îndepărtarea de focar. Ei privilegiază un consum care va susține o sociabilitate puternică: printr-o "cultură de stradă", frecventarea cafenelelor, în detrimentul investițiilor pentru locuință, pe care le asimilează unei izolări în sfera privată; prin importanța cheltuielilor destinate consumului alimentar, pentru a favoriza efectele sociale ale meselor, privite ca ocazii de a discuta, de a se anima, de a fi împreună
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Trecea prin fața vitrinei de câteva ori pe zi, uneori fără curajul de a arunca mai mult decât o privire grăbită spre fotografia lui Ann, căci se temea să nu se observe insistențele lui - mai ales la orele de seară, când cafeneaua de peste drum era plină de oameni, iar la mesele de pe trotuar erau atâția cunoscuți, actori, pictori și scriitori - dar alteori, oprinduse din mers, ca și cum abia în clipa aceea ar fi descoperito, cu totul din întâmplare, și rămânea multă vreme să
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a trăirilor afective ale eroului de către narator, în discurs la persoana a IIIa (Avea sentimentul că e mai puțin singur în acest oraș; i se părea că acel surâs descurajat e pentru el). 5. motive literare: orașul, fotografia, reveria, solitudinea, cafeneaua boemă etc. 6. secvențe care fixează dimensiunea spațială: pe Calea Victoriei, în față la Corso; cafe neaua de peste drum; în acest oraș; la București etc. 7. Prin excelență marcă a narativității, timpul imperfect al verbelor contribuie la ex pre sivitatea epică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mai bine oamenii? Răspunsul este, desigur, că depinde de fiecare. Unii oameni funcționează cel mai bine dimineața. Alții dau randament maxim seara târziu. Unii au nevoie de o locuință liniștită pentru a se concentra; pentru alții, muzica sau agitația unei cafenele sunt mediul ideal de a învăța. Date fiind aceste variații, de ce insistăm ca exercițiul predării și al învățării să se desfășoare într-un spațiu închis (clasa de curs) și în ritmul impersonal al clopoțelului sau soneriei?" (Khan, 2013, p. 23
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
propune diferențierea următoarelor forme de comportamente antisociale: "violență fizică sau amenințare la adresa persoanelor (în principal: loviturile și rănirile, agresiunile, încăierările); alte forme de comportamente delincvente (în principal: furtul, vandalismul, consumul de droguri); delicte legate de statut (în principal: chiulul, frecventarea cafenelelor și discotecilor, fuga de la școală); comportamente în afara normei și legate de școală (gălăgie intenționată, întârzieri, ieșirea de la oră înainte de încheiere, fumatul în școală, cu alte cuvinte: nerespectarea regulamentului școlii). Primele două forme se încadrează în categoria criminalității, adică în cea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
confuzii între românism și mahalagism un semnal de alarmă trăgea și Mircea Eliade: "Mahalaua a creat pînă acum un stil grotesc, care ne amuză cînd îl întîlnim în Caragiale, dar care e tragic, cînd îl privim istoric. Acest stil de cafenea, acest geniu verbal de secătură sceptică, acest proverb mixt și impur care reprezintă o înțelepciune de slugă și o enciclopedie de gazetar nu ne reprezintă. Ea nu are nimic de-a face cu demnitatea românească pentru că nu are nimic de-
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
muzica operei Hatmanul Baltag "o ușoară nuanță de trivialitate". Abordîndu-l în marginile psihanalizei, Pompiliu Constantinescu va remarca similitudini între autor și propriile personaje ("Sociabilitatea lui I. L. Caragiale este proverbială; și-a risipit viața în conversații uluitoare, în presă, bodegă și cafenea, trăind alături de eroii lui din proză și comedii, iubind pe imbecili și pe umanii lui semeni în toate slăbiciunile. I-au plăcut farsele vieții și s-a delectat contemplînd egoismul conformist al omului; s-a identificat cu plăcerile comune ale
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ochi, cu persoanele-cheie din echipa dumneavoastră. Unui director executiv i se dăduse un certificat, probabil că din partea Fast Food Conference Rooms of America. Aceasta era, desigur, o sintagmă creată de angajații săi, deoarece le cerea deseori să-l însoțească la cafeneaua sau McDonalds-ul din zonă când avea să le comunice ceva important. Păstra aceste momente pentru a se ocupa de acele aspecte decisive. Evadând din birou, putea să îi acorde persoanei sau persoanelor cu care se întâlnea întreaga sa atenție
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
sala de conferințe pentru a lua masa și a „evada” periodic cu persoanele-cheie atunci când doriți să le comunicați chestiuni foarte importante, idei sau provocări. +++ Epilog Timpul a devenit crucial și trebuie să luați în considerare ideea relaționării directe într-o cafenea din zonă. Poate veți primi un certificat din partea Fast Food Conference Rooms of America. +++ Ideea 104. Beneficiile ascunse ale sesiunilor de instruire Când managementul unui mare depozit a îmbunătățit sistemul electric și a făcut să fie mai multă lumină în
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
măi dinamice (război, revoluții, dueluri, curse de cai, jocuri de pierzanie etc), cele feminine sunt statice și, de aceea, destul de monotone. Femeile au alte ocupații decât cele ale bărbaților, care urmăresc alte scopuri: banii, puterea, gloria, ambiția, jocul, știința, orgiile, cafenelele, vânătoarea. Dacă o femeie riscă să afișeze alte ambiții decât cele ce țin de familie și dragoste, ele sunt dezaprobate și judecate de întreaga societate. Orice expresie a voinței feminine autonome este considerată o amenințare. Menirea ei este de a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
devine un loc în care este posibilă o anumita egalitate între clasele sociale, loc în care servitoarea și contesă devin figurante, împărțind un anumit modus vivendi parizian. Dar egalitatea nu există decât în unele spații publice deschise: în stradă, la cafenea, în magazine. Similitudinea l o c u r i l o r frecventate caracterizează gustul de escapada al femeii din mediul obișnuit. Clotilde de Marelle, care are "des goûts canailles", plictisita de locurile elegante, se aventurează în frecventarea locurilor pentru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]