6,563 matches
-
de acestea este relativ mică. Analiza notelor de bonitate rezultate în urma studierii datelor analitice, indică o tendință generală de îmbunătățire a calității solurilor, dar și de degradare pe anumite suprafețe. Reducerea calității solurilor se datorează accelerării proceselor de pseudogleidizare activă. Clima este temperat-continentală cu influențe baltice. Sectorul predominant de influență climatică este continental, cu frecvența crivățului în perioada iernii. Pe teritoriul municipiului Rădăuți se fac resimțite influențele climatice scandinavo-baltice, cu circulația maselor de aer polare în anotimpul rece. Temperatura medie anuală
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
împădurită, dealurile acoperite, ușor accesul și legăturile permanente cu zonele învecinate, au permis dezvoltarea așezării. Această zonă face parte din bazinul hidrografic al Ialomiței, în localitate principalul colector fiind râul Cricov. Regimul hidrografic a fost influențat de fragmentarea reliefului, de climă, de geologie. Are o alimentare pluvio-nivală, cu ape mari de primăvară rezultate din ploi și din topirea zăpezilor și cu viituri de vară provocate de ploile cu caracter torențial. Clima își pune amprenta asupra tuturor componenților învelișului geografic: vegetație, soluri
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
Cricov. Regimul hidrografic a fost influențat de fragmentarea reliefului, de climă, de geologie. Are o alimentare pluvio-nivală, cu ape mari de primăvară rezultate din ploi și din topirea zăpezilor și cu viituri de vară provocate de ploile cu caracter torențial. Clima își pune amprenta asupra tuturor componenților învelișului geografic: vegetație, soluri, ape, aspectul reliefului, fiind la rândul ei, influențată de acestea. Prin poziția sa geografică, la contactul dintre câmpia înaltă și Subcarpați, având culoarul larg al Cricovului spre zona muntoasă care
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
tot în cuprinsul primei categorii, reprezentat prin crovuri, microrelieful versanților cu surpări de teren, torenți, ogașe, bazine de recepție de tipul hârtoapelor, acumulări de tipul conurilor de dejecție (Posea,1982). Regimul climatic ce caracterizează orașul se încadrează în sectorul de climă temperat-continentală cu slabe influențe mediteraneene având ca specific un regim termic moderat, umezeală relativ mare cu precipitații atmosferice bogate. Temperaturile aerului înregistrează o valoare medie anuală de 10,6 °C. Cea mai mică temperatură a fost înregistrată în anul 1985
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,48%). Pentru 4,15% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,37%). Pentru 4,34% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Clima orașului este continentală de deal, cu o temperatură medie anuală de 9-10 grade °C, media precipitațiilor fiind de aproximativ 600 mm anual. Orașul Băicoi are încălzire bazată pe gaze naturale, este electrificat în întregime, iar rețeaua de apă și canalizare
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
de București.Altitudinea este de 104 metri la punctul cel mai înalt, iar punctul cel mai de jos se află situat lângă gară, unde altitudinea este de 48,75 metri față de nivelul mării. Severinul se află într-o zonă de climă temperat-continentală cu influențe submediteraneene, cu veri însorite și ierni blânde, care oferă condiții pentru dezvoltarea unor vegetații specifice, cum ar fi migdalul, smochinul, liliacul, teiul și castanul sau arborii exotici magnolie, nuc caucazian, ginkgo biloba. Cercetările arheologice realizate de specialiști
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
râului Bârzava, la 18 km de municipiul Reșița, pe drumul național 58 B Reșița-Timișoara. Se află la nord de paralelă 45 grade pe partea vestică a Munților Carpați, la limita sudică a Munților Areniș și la nord de Munții Dognecei. Climă este temperat-continentală cu influențe submediteraneene. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Bocșa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,43%). Principalele minorități sunt cele de
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
cheltuieli anuale; era scutit de anumite obligații fiscale; avea dreptul la o stemă proprie etc. După cucerirea Banatului, autoritățile imperiale de la Viena au început un amplu proces de colonizare, folosind în special germani catolici (șvabi) din Württenberg, Schwaben, Nassau, etc. Clima neprimitoare a dus la o rată crescută a mortalității, mulți dintre imigranți murind de malarie la 2-3 luni de la sosire. De aceea, pentru o vreme, creșterea populației a fost asigurată doar din procesul de imigrare. Ca rezultat ponderea germanilor catolici
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
de pe partea stânga a râului Mureș, orașul s-a dezvoltat de-a lungul timpului ocupând și povârnișurile și dealurile din apropiere. În prezent municipiul se întinde pe ambele părți al cursului râului Mureș și pe dealul Cornești și dealul Nirajului. Clima municipiului Tîrgu Mureș este plăcută, de tip continental moderată cu veri călduroase și ierni aspre. Este influențată de vecinătatea Munții Gurghiu, iar toamna și iarna resimte și influențele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la primăvară se face, de obicei
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
funcționat ca vamă din 1834 până în anul 1852, când a fost mutată la Predeal. Localitatea se află în zona subcarpatică, la o altitudine de 380-450 m, pe o terasă situată la o înălțime de 50-60 m deasupra albiei râului Prahova. Clima este specifică dealurilor Subcarpatice, înregistrându-se o temperatură medie de 19,6 °C și 129 de zile senine pe an. Flora și fauna sunt diverse, hidrografia compunându-se din râul Prahova și afluenții săi. Aici se află Colegiul Național Dimitrie
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
formăndu-se o zonă mai joasă în latura sudică a munților, sona rocilor sedimentare tinere, care aparține neogenului, la care s-au adăugat cele din cuaternar, dar și cutarea miopliocenă. Gipsul și sarea se găsesc pe versanții dealurilor Gurga și Răgman. Clima orașului Breaza este una temperat-continentală, specific zonelor deluroase, cu ierni mai blânde și veri răcoroase, media anuală a temperaturilor fiind de 9,3 °C. Cea mai rece lună a anului este ianuarie cu o medie de -1,9 °C, iar
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
localități este comparat deseori cu cel al stațiunii Davos din Alpii Elvețieni de Nord-Est. Circulatia sa predominantă este pe directia N-S, fiind influențată de orientarea Văii Prahovei și a așezării dealurilor și a principalilor versanți muntoși din vecinătate. Spre deosebire de clima stațiunilor montane de pe valea superioară a Prahovei, mai umedă și mai rece, deci reumatogenă, cea a Brezei este o bioclimă sedativ indiferentă, înregistrându-se și câteva influențe montane. Breaza este stațiune balneoclimaterică din anul 1928. Calitatea aerului localității se datorează
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
terenului zimnicean este formată din „soluri de lunca și delta” (N. Florea), iar în lucrarea „ Raionare pedogeografică a R.P.R.” ( N. Cernescu) se precizează că în „provincia danubio-getică,cu sectorul câmpia Zimnicea predomina cernoziomul, format pe terase acoperite cu depozite leossoide”. Climă orașului este, în general, temperat continentală, cu veri călduroase (42 °C - iulie 1985) și ierni geroase (-17 °C -26 decembrie 2001). Așadar, contrastele de temperatură sunt destul de mari între vară și iarna, în zona interferându-se masele de aer tropical
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
posibilitatea și libertatea de a acționa în celelalte zone. L-a numit în fruntea armatei și flotei pe Belizarie, un general de încredere, ce a reușit să reprime răscoala Nika. Vandalii nu au mai putut să reziste, fiind neobișnuiți cu clima caldă din sud și influențați de civilizația romană, pierzând energia și tăria anterioară. După ce și-au înrăutățit relațiile cu populația autohtonă datorită credinței ariene, au izbucnit revoltele triburilor berbere, contribuind la slăbirea forțelor vandalilor. Iustinian a escaladat conflictele interne dintre
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
în care împăratul nu le-a permis acestora să prădeze orașul. Însă conflictele sunt aplanate, astfel că expediția continuă. Cruciații aleg o cale anevoioasă, aceștia hotărând să taie în două Asia Mică, care nu are un relief primitor și nici o climă blândă în toiul verii. După victoria de la Dorylaeum , turcii nu opun o mare rezistență, iar cruciații reușesc să înainteze liber către Antiohia. În cele din urmă, francii ajung în fața Antiohiei și asediază orașul. Însă asediul avea să se prelungească mai
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
fiecare cu un centru de coordonare. Reprezentanții orașului sunt aleși de cetățenii orașului. Cele 7 sectoare sunt: În 1890 orașul avea cca. 100.000 de locuitori. Astăzi are peste 250.000 de locuitori. Orașul cu regiunea din jurul său are o climă temperat-oceanică, cu ierni blânde și veri umede și răcoroase. Regiunea orașului este locuită din timpuri străvechi, fapt atestat de urmele istorice din neoliticul timpuriu (3000 - 2500 î.e.n.) descoperite în Lousberg (cremene de aprins focul). În epoca bronzului și epoca timpurie
Aachen () [Corola-website/Science/296773_a_298102]
-
iepurii, veverițele. În rezervația "Fânațele Clujului" trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale. Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influențată de vecinătatea Munților Apuseni, iar toamna și iarna resimte și influențele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la primăvară se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
este cea mai sudică regiune a Austriei. Acest lucru este oglindit de vegetația care crește aici. Dacă în extremitatea nordică a Carintiei se înalță piscuri acoperite de gheață, cum ar fi "Grossglockner" (3.798 m), în sud, unde domnește o climă destul de blândă, având în vedere condițiile alpine, prevalează colinele acoperite de o vegetație săracă. Râul Drava (Drau) și afluenții săi au săpat, în munții din Carintia, numeroase văi și au condus la formarea câtorva lacuri devenite atracția turistică a regiunii
Carintia () [Corola-website/Science/296792_a_298121]
-
termice datorate munților din vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitațiilor este de 662 mm, cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) și maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 °C. Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o fauna bogată. Sibiul este amplasat într-o zonă cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de direcția vântului la sol, influențată atât de factorii de
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
ploi reci, iar în munți chiar lapoviță și ninsoare. Uneori mai bate vara și Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o mișcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului. Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o faună bogată. Prin poziția sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar și gorun care urcă de la porțile orașului și până pe dealurile și versanții munților din
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
coral și calcar. Solul este foarte subțire și suportă vegetație tropicală și forestieră. Insula este cunoscută datorită recifelor de corali și plajelor sale. În afara insulei principale, teritoriul Anguillei include și alte insule mai mici nelocuite. Acestea sunt: Anguilla are o climă tropicală. Temperatura medie anuală este de 27°C. Cea mai caldă perioadă a anului este din Iulie în Octombrie iar cea mai rece este din Decembrie în Februarie. Precipitațiile anuale sunt în medie de 890 mm, însă rapoartele variază de la
Anguilla () [Corola-website/Science/296829_a_298158]
-
la rândul lor erodate de topirea postglaciară de acum 12-9000 de ani. Printre aceste sedimente, loess-ul. Rocele cele mai vârstnice, din orogeneza hercinică de vârstă paleozoică, apar în Munții Măcinului. Prin poziția geografică, România, se încadrează în zona de climă temperată fiind situată într-un sector de trecere de la caracteristicile climatice oceanice la cele continentale, iar pe de altă parte, de prelungire a unor influențe din zonele polare și subtropicale. Precipitațiile sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de 400 mm
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
vara mercurul termometrelor indică o medie de 25 grade C. Totuși fenomenul de încălzire globală tinde să schimbe aceste valori și în Romania. În vara anului 2007 s-au atins temperaturi de 40-42 grade C în unele zone ale țării. Clima este temperată, cu ierni reci, înnorate cu ninsori și ceață frecvente; veri însorite cu ploi și furtuni frecvente. Primele înregistrări climatice în România s-au făcut odată cu înființarea Institutului Meteorologic Central (1884) și cu apariția lucrărilor elaborate de Ștefan Hepites
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
și Germania (784 km) la nord, Ungaria (366 km) și Slovacia (91 km) la est, Slovenia (330 km) și Italia (430 km) la sud, și Elveția (164 km) și Liechtenstein (35 km) la vest. Teritoriul Austriei acoperă și are o climă temperată și alpină. Relieful Austriei este predominant muntos datorită prezenței Alpilor; doar 32% din suprafața țării se află sub altitudine, iar cel mai înalt punct al său se află la . Majoritatea populației vorbește dialecte locale austro-bavareze ale limbii germane, ca
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
teritoriul Austriei se poate împărți în patru ecoregiuni: pădurile de amestec central-europene, pădurile de amestec panonice, pădurile de amestec și de conifere din Alpi și pădurile de foioase vest-europene. Cea mai mare parte a Austriei se află în zona de climă temperată-rece în care predomină vânturile de vest umede, cu nuanțe în funcție de localizare și altitudine. Cum peste jumătate din țară este dominată de Alpi, clima alpină predomină. În est—în câmpia Panonică și în valea Dunării—clima prezintă trăsături continentale, cu
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]