5,017 matches
-
piper. Păstrați într-un recipient închis ermetic. Pentru folosire, pulverizați 6 linguri din amestec peste 3 căni de cartofi deshidratați. Puneți 3 linguri de unt, amestecați în 2 1/3 căni de apă clocotită și 2/3 cană de lapte. Coaceți la 175 de grade în cuptor timp de 50 - 55 de minute. Amestec pentru supă Amestecați 8 lingurițe de supă instant de pui sau vită, 2 linguri de ceapă deshidratată și 1 linguriță de pătrunjel uscat. Păstrați într-un recipient
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
tăiați-i felii. Opăriți 10 secunde. Puneți cartofii imediat în apă rece și dați la rece timp de 15 minute. Ștergeți-i bine. Pulverizați pe o hârtie de copt ulei vegetal pentru gătit și puneți feliile de cartofi pe hârtie. Coaceți la cuptor la 65 de grade. Întredeschideți ușa cuptorului. După aproximativ o oră întoarceți feliile. S-ar putea să dureze 3 ore până la uscarea completă. Când sunt gata, se sfărâmă ușor. Răciți-i și puneți-i într-un recipient închis
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
printr-un gest normal, ci pieziș, cu mâna Întoarsă (cu palma În sus). De asemenea, cernerea făinii se face pe dos, printr-o sită Întoarsă. În antiteză cu tehnicile uzuale de coacere a aluatului, pasta făcută cu mătrăgună nu este coaptă, ci lăsată crudă, să se acrească. Fetele merg goale și despletite, adică Într-o ipostază care sugerează sălbăticia, statutul „natural”, În antiteză cu hainele și Împletirea părului, adaosuri și operații prin excelență culturale, care plasează femeile Într-o ierarhie și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
suprem al sacrificiului trebuia să se audă strigătul unei femei: el marca actul sângeros, imolarea animalului și risipirea sângelui pe altarul sacru. Apoi animalul sacrificat era jupuit și tăiat În bucăți: organele interne erau folosite pentru divinație; Împreună cu carnea, erau coapte pe focul altarului și consumate Într-un prânz comunitar. Oasele erau puse pe altar reconstituind forma animalului sacrificat. Apoi, erau arse pe focul sacru, fiind astfel oferite divinităților. Coarnele erau păstrate cu grijă, ca dovadă a sacrificiului. Pielea era vândută
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
obiective a d-lui Brăescu asupra satirei lui Caragiale"33. La polul opus, al atitudinii refractare explicite, redate cu vervă pamfletară, se disting dintr-o lungă suită de reprezentări, cu fundament politic în special, diatribele antimonarhice ale lui N. D. Cocea din Facla, unele articole ale lui Panait Istrati din România muncitoare și, pe această linie destul de fecundă, "biletele" sau "tabletele" pamfletarului Tudor Arghezi, articolele scandaloase, injurioase, la limita grobianismului din Săptămâna prin care "valetul ideologic"34 Eugen Barbu își exercita
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
menționat romanul neterminat Minunile Sfântului Sisoe, în care G. Topârceanu incriminează în principal instituția clerului și moravurile bisericești, romanul cu titlu și tipologie caragialescă Actele vorbește de I. Peltz roman apreciat de G. Călinescu la fel de puțin ca scrierile lui N.D. Cocea Flăcău de slugă, Pentru un petec de negreață -, romanul cu accente naturaliste Balanța de Ion Băieșu. În dramaturgie, modul satiric se concretizează într-o continuare a direcției caragialiene pe coordonata politică prin piese precum Apostolii, Plicul de Liviu Rebreanu, Escu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Apostolii, Plicul de Liviu Rebreanu, Escu de Tudor Mușatescu, Ultima oră de Mihail Sebastian, Generația de sacrificiu de I. Valjan, dar și mai puțin cunoscutele Schimbarea la față de George Mihail Zamfirescu, și farsa într-un act Competența de N. D. Cocea. Comedia de moravuri implică satira existenței burgheze la Al. Kirițescu (Gaițele), Tudor Mușatescu (Titanic vals), I. Valjan (Nodul gordian), T. Arghezi (Seringa), pentru ca în literatura dirijată din regimul comunist care, după 1953, trasa dramaturgilor drept sarcini de partid să scrie
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Dacă ar fi fost și acolo așa... n-ar mai fi existat Madame de Sévigné... Doamna de Staël... George Sand..." 77. Mai puțin pretențioasă, dar la fel de încrezătoare în virtuțile de intelectual autentic este Fraga, personaj din piesa lui N. D. Cocea, Pe când era bunica fată mare. Frumoasa curtată de politicieni iluștri își amintește un episod neplăcut din tinerețe, când a fost insultată de un tânăr căruia se străduise să-i compună o poezie, pe care nesăbuitul i-a arătat-o publicată
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Din suita de reprezentări ale temei politicului, dintre care am precizat contribuțiile lui Liviu Rebreanu și Tudor Mușatescu, la care trebuie adăugate și piese precum Ultima oră, de Mihail Sebastian, Competența și Pe când era bunica fată mare de N. D. Cocea, Zile vesele, după război, de Mihail Sadoveanu, Schimbarea la față este, fără tăgadă, o replică, deși neviabilă, dată viziunii caragialești. Așa cum observam în capitolul anterior, deosebirile fundamentale vizează domeniul tipologiei, dar și rezolvarea conflictului, prin demascarea în dublu sens: pe
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Momente, schițe, amintiri, vol. II, ediția a VII-a, Editura Cartea Românească, București, 1943. Caragiale, Mateiu I., Opere, Ediție, studiu introductiv și note de Barbu Cioculescu, Editura Fundației Culturale Române, Bucuresti, 1994. Ciprian, G., Omul cu Mîrțoaga, ESPLA, București, 1957. Cocea, N. D. , Teatru, Editura Cartea Românească, București. Cocea, N. D. , Pamflete, Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1956. Crăciun, Gheorghe, Frumoasa fără corp, Editura Cartea Românească, București, 1993. Eliade, Mircea, Dubla existență a lui Spiridon Vădastra, Editura "Jurnalul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-a, Editura Cartea Românească, București, 1943. Caragiale, Mateiu I., Opere, Ediție, studiu introductiv și note de Barbu Cioculescu, Editura Fundației Culturale Române, Bucuresti, 1994. Ciprian, G., Omul cu Mîrțoaga, ESPLA, București, 1957. Cocea, N. D. , Teatru, Editura Cartea Românească, București. Cocea, N. D. , Pamflete, Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1956. Crăciun, Gheorghe, Frumoasa fără corp, Editura Cartea Românească, București, 1993. Eliade, Mircea, Dubla existență a lui Spiridon Vădastra, Editura "Jurnalul literar", postfață de Nicolae Florescu, București, 2000. Eliade
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
43, 44, 47, 48, 60, 72, 73, 90, 92, 94, 101, 112, 113, 114, 115, 119, 127, 128, 130, 219, 241, 249, 271, 293, 297 Cioran, Emil, 26, 217 Ciprian, George, 138, 236, 294 Cistelecan, Al., 26, 164, 313, 316 Cocea, N.D., 62, 65, 149, 156, 294 Coja, Ion, 104 Constantinescu, I., 49, 56, 57, 127, 129, 130, 132, 197, 198, 200, 208, 217, 265, 297 Pompiliu, 22, 56, 127, 130 Cook, Guy, 84, 301 Cornea, Paul, 301 Cosașu, Radu, 26
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vântului, confecționate din crengi Împletite sau din scoarță de copac, specifică vânătorilor nomazi. În general nu purtau haine, numai În regiunile sudice unde iernile erau mai aspre foloseau piei de animale croite grosolan. Hrana o frigeau la foc sau o coceau În cenușa fierbinte (B. Danielsson, op. cit., p. 68-69). 91 formă de economie din istoria omenirii, felul lor de trai nu-i așează totuși nicidecum la Începutul Începuturilor culturii 199. Ca arme utilizează sulița de lemn, măciuca și bumerangul, și un
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
penele, iar carnea rămasă este rumenă, fragedă și gustoasă. 202 G.Iaru, op. cit., p. 74. 203 Ibidem, p. 55 57. 95 Animalele mari sunt tăiate În bucăți sau se scot măruntaiele și În interior se pun pietre Încinse ca să se coacă mai ușor sau se frig În gropi săpate În pământ pe cenușa fierbinte. „Fiind Închisă În propria ei piele, carnea animalului este ferită de orice contact cu muștele, oamenii, praful și cenușă; iar prin pârlirea blănii pielea se Întărește atât
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
copt - cratița omului din epoca de piatră care păstra tot sucul fripturii”204. Și peștele Înfășurat Într-o bucată de scoarță de copac, legată cu fibre vegetale, se Îngroapă În cenușa fierbinte sau În nisip Încins. Șerpii făcuți roată sunt copți În cenușă, de asemenea broaștele țestoase, animalele mici, păsările, omizile și melcii se frig pe cărbuni. „Australienii consideră la fel de gustoase atât oule proaspete, cât și cele clocite ale rândunicii de mare, dar le preferă mai ales pe cele din care
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
melci, scoici, insecte, ouă de păsări, reptile, miere de albine sălbatice. Boabele de graminee sunt vânturate, apoi măcinare Între două pietre, după care se pune puțină apă și pasta obținută se pune În covată și se mănâncă crudă sau se coace sub formă de lipii În cenușa Încinsă. Când apa lipsește cu desăvârșire aborigenii recurg la rădăcinile unor plante, pe care le dezgroapă, le taie felii, le storc obținând până la doi litri de lichid, sau caută În scorburile copacilor unde apa
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
schimburi. La strângerea nucilor arborelui bunia, care sunt foarte hrănitoare, În regiunea de sud-est a Queensland-ului, se adună mai multe triburi care apoi le mănâncă și fac provizii, ca și În cazul fluturilor bogong, pe care aborigenii Îi afumau, Îi coceau În cenușă și Îi mânca ca o adevărată delicatesă, invitând sute de persoane din triburile prietene, sau În cele de coastă unde predomină abundența peștelui, sau naufragiază o balenă 215. Aborigenii folosesc În relațiile cu triburile vecine așanumitului „sceptru de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
bătută, fibre Împletite, scoici, colți de mistreț sau dinți de delfini sau liliac, găuriți și Înșirați pe sfori, dar și cu pene. Alimentele, așezate pe pietre Încinse, sunt acoperite cu mai multe rânduri de frunze și pietre Încinse și se coc Înăbușit câteva ore743. Ritualurile de inițiere ale băieților sunt deosebit de severe și Încep de la vârsta de nouă - zece ani când copilul este separat de mamă și dus Într-o casă a bărbaților unde trec prin patru stadii de inițiere până la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dintre cele indigene amintim tubercule mari și 599 lungi de iams și rotunde de taro, care cântăresc două trei kilograme. Cantități mari de banane coapte, parfumate se exportă În Australia și Noua Zeelandă. Pentru Europa se culeg de verzi și se coc În timpul transportului sau a depozitării. Ananasul a fost adus În Fiji de europeni. Magazine cu suveniruri au, de asemenea, produse de o mare varietate și originalitate: mărgean de toate felurile, alb sau vopsit În diferite culori, scoici mari și grele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
munților, legați în efortul lor spre frumos și adevăr de un gând comun.” Colaborează cu versuri Otilia Cazimir, Ștefan Baciu, N. Țațomir, Ion Manolescu, Em. Florens ș.a. În primul număr apare o cronică la romanul Nea Nae al lui N.D. Cocea. La rubrica „Magazin” se consemnează apariții editoriale și revuistice. P. acordă atenție prezentării grafice, reproducând lucrări de Șt. Dimitrescu, Otto Briese, N. Tonitza ș.a. Glumele, epigramele și noutățile cinematografice completează sumarul unei publicații care s-ar fi putut impune în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288748_a_290077]
-
și rămas în manuscris. În amintirile sale a schițat, selectiv, episoade din cariera de dramaturg și de editor, evocând figurile unor personalități literare și teatrale pe care le-a cunoscut: George Mihail Zamfirescu, Mateiu I. Caragiale, G. Bacovia, N. D. Cocea, Mihail Sebastian, G. Călinescu, Ilarie Voronca, Gala Galaction, Camil Petrescu ș. a. SCRIERI: Trei cruci, București, [1922]; Mâl, București, 1934; Paradis uitat, București, 1937; „Dați-mi-L înapoi pe Iisus”, București, 1944; Amintiri, București, 1967; Teatru, îngr. și pref. Elena Zaharia-Filipaș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
IV-a Republici. Se guvernează prin absurd, urmând o politică opusă față de ceea ce se dorește a face, există riscul eșecului și demonstrației că ceea ce se propune nu se poate face. Se guvernează prin imobilism și se așteaptă mereu "să se coacă" problemele de rezolvat. În fapt, se guvernează ambiguu pentru a menaja interesele celor care au pus mâna pe Parlament; în consecință, alegătorii nu ajung să discearnă legătura între deciziile luate de Parlament, pozițiile doctrinare ale partidelor și ce se întâmplă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cinste. LEAR: Să mi-o reiau cu forța. Monstru de nerecunoștința! BUFONUL: Dacă-ai fi bufonul meu, unchiule, te-aș bate c-ai îmbătrînit înainte de vreme. LEAR: Cum așa? BUFONUL: N-ar fi trebuit să-mbătrînești pînă nu te-ai fi copt la minte. LEAR: Nu mă lăsați să-nnebunesc, nu, ceruri! Țineți-mă, nu vreau să-nnebunesc! (Intra un Curtean) Ei, caii-s gata? CURTEANUL: Gata, milord. LEAR: Haide, băiete. BUFONUL: Ea, fată-acum, ce rîde la plecarea mea, Fata n-o
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pentru această preocupare este figura Cristinei Padera. Ea este șefa «partidului unității naționale», și, în același timp, agentul principal al imperialismului american; ea conduce toate sforile trădării, ale complotului ce se urzește împotriva tinerei democrații (...). În interpretarea Cristinei Padera, Dina Cocea - după unele șovăieli (...) reușește să-și clarifice pe deplin atitudinea în ultimele două acte, personajul crescând din punct de vedere artistic până la o remarcabilă culme în final. Cristina Padera simte cum poporul îi taie pe rând firele de păianjen veninos
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-se a alunecat spre fascism (...). Ceea ce e comun tuturor acestor intelectuali burghezi este că prin nevertebrare morală, printr-o practică cotidiană a lichelismului, sforăriei și înșelătoriei reciproce, prin reducerea culturii la simpla informație, ei sunt gata de orice compromis, sunt copți pentru a capitula în fața fascismului (...). Manifestările sunt deci variate, dar din ele se încheagă critica de ansamblu a descompunerii unei părți a intelectualității burgheze. Într-o perioadă critică în care burghezia este, prin esență, anticulturală (...). Procedeele prin care romancierul dă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]