5,487 matches
-
va satisface atât un interes punctual cu privire la situația concretă, prin restabilirea ordinii de drept în cauza dedusă judecății, cât și un interes general, prin consacrarea forței executorii a hotărârilor judecătorești, principiu fundamental al statului de drept. Domnul judecător Ion Predescu conchide, arătând că rolul instanței constituționale este acela de a garanta respectarea Legii fundamentale, deci și a prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituție, care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale. CURTEA, examinând sesizarea formulată de președintele Consiliului
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
târzie prin lege indică absența unei urgențe reale. În susținerea neconstituționalității extrinseci a actelor normative criticate se mai invocă absența unei motivări adecvate a acestor acte, constând în: discrepanța între motivare și realitate, lipsa de sinceritate și repetarea motivării. Se conchide sub acest aspect că neconstituționalitatea extrinsecă a ordonanțelor de urgență emise de Guvern nu poate fi acoperită de aprobarea lor prin lege, sens în care se invocă jurisprudența Curții Constituționale. 2. Critici de neconstituționalitate intrinsecă 2.1. Încălcarea dreptului de
DECIZIE nr. 123 din 5 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2007 pentru modificarea alin. (2) şi (4) ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea şi finalizarea privatizării societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Moldova" - S.A. şi "Electrica Oltenia" - S.A., a Legii nr. 147/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2007 , a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2008 pentru modificarea alin. (2) şi (4) ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2005 , a art. II din Legea nr. 166/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2008 , a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2010 pentru modificarea alin. (2) şi (4) ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2005 , a Legii nr. 79/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2010 , a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2011 pentru aprobarea unor măsuri cu privire la vânzarea unor pachete de acţiuni deţinute de Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2004 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" - S.A. Bucureşti şi a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" - S.A. Târgu Mureş, precum şi a societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, a art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2011 privind prorogarea unor termene şi a Legii nr. 91/2012 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250553_a_251882]
-
fundamentale, iar prin actele contestate a avut loc o ingerință asupra respectivului bun, care nu servește unui obiectiv legitim de interes public sau general, nu este proporțională și nu respectă principiul certitudinii juridice și al legalității, precum și al nediscriminării, se conchide că această ingerință este nejustificată, încălcând prevederile art. 44 și 53 din Constituție, precum și ale art. 1 din Protocolul menționat. 2.2. Încălcarea dreptului de nediscriminare Se arată că a fost creată o diferență de tratament nejustificată între E.ON
DECIZIE nr. 123 din 5 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2007 pentru modificarea alin. (2) şi (4) ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea şi finalizarea privatizării societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Moldova" - S.A. şi "Electrica Oltenia" - S.A., a Legii nr. 147/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2007 , a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2008 pentru modificarea alin. (2) şi (4) ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2005 , a art. II din Legea nr. 166/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2008 , a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2010 pentru modificarea alin. (2) şi (4) ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2005 , a Legii nr. 79/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2010 , a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2011 pentru aprobarea unor măsuri cu privire la vânzarea unor pachete de acţiuni deţinute de Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2004 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" - S.A. Bucureşti şi a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" - S.A. Târgu Mureş, precum şi a societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, a art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2011 privind prorogarea unor termene şi a Legii nr. 91/2012 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250553_a_251882]
-
partea sancționată să poată sesiza un tribunal pentru a se pronunța asupra deciziei care a fost luată împotriva sa, tribunal care să ofere garanțiile prevăzute la art. 6 din Convenție. Din lumina considerentelor la care s-a făcut referire, Curtea conchide că respectarea dreptului la un proces echitabil, care include și principiul prezumției de nevinovăție, cu circumstanțierile arătate, impune, în esență, nu atât obligația statului de a reglementa, în toate cazurile, o procedură prealabilă celei judiciare, care să vizeze raportul dintre
DECIZIE nr. 12 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (4), art. 10 alin. (2), art. 15 alin. (5), art. 17 alin. (1) lit. d) şi e), art. 88 alin. (1), art. 91 şi ale art. 93^1 din Legea audiovizualului nr. 504/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249339_a_250668]
-
situațiile individuale caracteristice fiecărui petent în cauză. III. În plus, Curtea Constituțională observă că, într-o cauză de referință din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Hotărârea din 27 noiembrie 2003 pronunțată în Cauza Shamsa împotriva Poloniei, instanța europeană a conchis că faptul de a deține un individ într-o zonă specială rezervată persoanelor indezirabile pe teritoriul polonez pentru o perioadă nedeterminată și imprevizibilă fără ca această detenție să fie bazată pe o dispoziție legală concretă sau pe o decizie judecătorească valabilă
DECIZIE nr. 679 din 26 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245258_a_246587]
-
ale Parlamentului care afectează valori, reguli și principii constituționale", fiind excluse, pe cale de consecință, alte hotărâri cu caracter normativ, precum și hotărârile cu caracter individual. În același sens este invocată și Decizia nr. 799 din 17 iunie 2011 . În final, se conchide că hotărârea criticată, vizând numirea în funcție a membrilor titulari și a celor supleanți în Consiliul de administrație al Societății Române de Televiziune, are caracter individual și, ca urmare, sesizarea de neconstituționalitate trebuie respinsă ca inadmisibilă. 2.2.2. Președintele
DECIZIE nr. 783 din 26 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245297_a_246626]
-
iulie 2010 , Curtea Constituțională a statuat că este neconstituțională adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotărâte într-o decizie a Curții Constituționale, prin care se tinde la păstrarea soluțiilor legislative afectate de vicii de constituționalitate. Avocatul Poporului a conchis că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate sunt neconstituționale în măsura în care mențin soluțiile legislative care au fost constatate, prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 și Decizia nr. 1.018 din 19 iulie 2010 , ca fiind în contradicție cu
DECIZIE nr. 29 din 5 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249545_a_250874]
-
15 alin. (2) și art. 44 alin. (1) din Constituție. În acest sens, apreciază că, întrucât noua reglementare aduce atingere modalității în care legea anterioară a constituit dreptul la pensie al contestatarului, cu consecințe drastice asupra cuantumului pensiei, se poate conchide că aceasta încalcă principiul neretroactivității legii. Atunci când dreptul la pensie a fost stabilit prin decizie, în temeiul unei legi, statul recunoaște și își asumă această obligație, pe care trebuie să o respecte. Invocă, în acest sens, deciziile Curții Constituționale nr.
DECIZIE nr. 486 din 10 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243957_a_245286]
-
unor cauze având ca obiect drepturi de asigur��ri sociale. În motivarea excepției de neconstituționalitate Tribunalul Giurgiu - Secția civilă face o prezentare dezvoltată a principiului retroactivității și a semnificației sale atât din perspectiva dreptului civil, cât și a celui penal, conchizând că "modificarea conținutului unui raport juridic, pe baza unei legi noi, ulterioară constituirii acelui raport, pentru timpul următor edictării legii reprezintă o acțiune retroactivă". De asemenea, combate cele reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa referitor la conformitatea Legii nr.
DECIZIE nr. 415 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243178_a_244507]
-
componentele sale nu ar întruni trăsăturile menționate. Or, prin legea criticată, majoritatea a fost modificată fără să se țină seama de exigențele mai sus prezentate. Face referire la Decizia nr. 147 din 21 februarie 2007 , prin care Curtea Constituțională a conchis că "atunci când legiuitorul constituant a dorit să instituie o anumită majoritate de voturi, a făcut aceasta printr-un text de referință, a cărui aplicare la situații subsidiare este subînțeleasă, cu excepția cazurilor în care o asemenea majoritate este lăsată pe seama legii
DECIZIE nr. 731 din 10 iulie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243203_a_244532]
-
sunt valabile atât în cazul infracțiunii unice și al pedepsei aplicate prin hotărârea definitivă de condamnare pentru unica infracțiune, cât și în cazul pluralității de infracțiuni și al pedepsei rezultante aplicate prin hotărârea definitivă de condamnare pentru pluralitatea de infracțiuni. Conchidem că, pe de o parte, singura situație în care autoritatea de lucru judecat a unei pedepse definitiv aplicate mai poate fi înfrântă este aceea în care tratamentul sancționator aplicat excedează limitei maxime prevăzute de legea nouă. Scopul reglementării art. 6
DECIZIE nr. 1 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile în cazul faptelor definitiv judecate, pentru ipoteza unui concurs de infracţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261558_a_262887]
-
state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. S-a conchis în sensul că reglementarea națională are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și prin aceasta contravine art. 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. 29. Ordonanța
DECIZIE nr. 14 din 22 iunie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind dobânda care se acordă pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare şi taxă pentru emisii poluante precum şi momentul de la care curge dobânda fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265056_a_266385]
-
din Constituție și să modifice salariile prevăzute în anexele Legii nr. 63/2011 prin raportarea lor la valorile stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 15/2008 , astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008 . 12. Autorii excepției conchid că dispozițiile Legii nr. 63/2011 sunt neconstituționale în raport cu art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, întrucât perpetuează prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009 , care este neconstituțională, "chiar dacă introduc în locul coeficienților de multiplicare și de ierarhizare rezultatul
DECIZIE nr. 488 din 23 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264241_a_265570]
-
este de notorietate că, în special în zonele de pe litoral, sunt luni întregi în care proprietarii lipsesc de la construcțiile lor, astfel că este posibil ca în 72 de ore clădirea să fie desființată fără știrea acestora și pe cheltuiala lor. Conchide afirmând că procedura prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2010 deschide calea pentru multe abuzuri și erori judiciare. Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 441 din 29 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2010 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei în construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258118_a_259447]
-
normative adoptate de autoritățile administrației publice locale - ordine, hotărâri, dispoziții. Ierarhia actelor normative se stabilește în funcție de importanța relațiilor sociale reglementate și în funcție de locul autorității emitente în rândul autorităților publice, ceea ce determină forța juridică a acestora. Așa fiind, nu se poate conchide neconstitu��ionalitatea dispozițiilor criticate din perspectiva faptului că actele normative ierarhic inferioare adaugă/modifică sau contravin prevederilor Codului fiscal. În această situație, actele normative inferioare, în măsura în care se apreciază că derogă de la lege, pot fi cenzurate de instanța de contencios administrativ
DECIZIE nr. 424 din 24 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (3) şi art. 6 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257858_a_259187]
-
posibilitatea Guvernului de a emite pe calea actelor normative inferioare legii de norme interpretative cu caracter oficial nu contravin dispozițiilor art. 1 alin. (3)-(5), art. 61 alin. (1), art. 108 alin. (2) din Constituție. De asemenea, nu se poate conchide neconstituționalitatea dispozițiilor criticate din faptul că actele normative ierarhic inferioare adaugă, modifică sau contravin prevederilor Codului fiscal. În cazul în care normele metodologice de aplicare a Codului fiscal (aprobate prin hotărâre a Guvernului) încalcă legea sau adaugă la dispozițiile legii
DECIZIE nr. 424 din 24 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (3) şi art. 6 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257858_a_259187]
-
nicio restricție cu privire la libertatea lor de a stabili domeniul de aplicare a legilor pe care le pot adopta în materie de restituire a bunurilor și de a alege condițiile în care acceptă să restituie drepturile de proprietate persoanelor deposedate". Curtea conchide că, în raport cu distincțiile prezentate în cele ce preced, reglementările criticate nu încalcă dreptul de proprietate, astfel cum acesta este reglementat de art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 din Convenție. O condiție menționată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru
DECIZIE nr. 534 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013 , precum şi ale art. 5 alin. (5) din aceeaşi lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258981_a_260310]
-
bunuri în proprietatea statului, pe de o parte, și regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, pe de altă parte. Astfel, plecând de la sensul verbelor "nu pot fi adoptate" și "nu pot viza", s-a conchis că în prima ipoteză există o interdicție totală pentru ordonanțele de urgență, dar s-a apreciat că sintagma "nu pot afecta" nu exclude orice intervenție legislativă în ultima ipoteză. Profesorul Ion Deleanu, într-un studiu publicat în Curierul Judiciar nr.
DECIZIE nr. 55 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259174_a_260503]
-
6/2006, sublinia că sensul cuvântului "afectare" este acela de "prejudiciere" sau "lezare", astfel că, în domeniile la care ne referim, interdicția adoptării unei ordonanțe de urgență există doar dacă, prin efectele ei, ar fi păgubitoare, dăunătoare, vătămătoare. Distinsul profesor conchidea că "ordonanțele de urgență sunt admisibile în celelalte domenii dacă «nu afectează», dacă nu sunt păgubitoare, vătămătoare, dăunătoare - dacă nu prejudiciază sau lezează regimul juridic al materiilor care fac obiectul reglementării". De asemenea, profesorul I. T. Ștefănescu, într-un studiu
DECIZIE nr. 55 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259174_a_260503]
-
în vedere jurisprudența Curții Constituționale în care s-a statuat că, deși normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, respectarea lor concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității juridice ( Decizia nr. 681 din 27 iunie 2012 ), se conchide în sensul că legea ce face obiectul sesizării încalcă acest principiu. 26. Pentru toate aceste considerente se susține că Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competențe exercitate de unele ministere și organe de specialitate ale administrației publice
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
o serie de exemple în acest sens. Se invocă și alte acțiuni precum dezbaterile publice și faptul că toate informațiile relevante sunt postate pe site-ul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, "la secțiunea special dedicată procesului de regionalizare-descentralizare". Se conchide că "proiectul de lege reprezintă, în definitiv, viziunea Guvernului României față de continuarea unui proces de descentralizare demarat cu mulți ani în urmă, care a suferit numeroase sincope, iar uneori chiar regrese. Pozițiile politice ale partidelor care au guvernat în ultimii
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
restricție cu privire la libertatea lor de a stabili domeniul de aplicare a legilor pe care le pot adopta în materie de restituire a bunurilor și de a alege condițiile în care acceptă să restituie drepturile de proprietate persoanelor deposedate." Curtea a conchis, așadar, că textele criticate nu încalcă dreptul de proprietate, astfel cum acesta este reglementat de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție. O condiție menționată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru invocarea acestui text este existența unui bun
DECIZIE nr. 556 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259369_a_260698]
-
36, și Roșioru, citată anterior, pct. 63). Prin urmare, Curtea consideră că forța folosită de poliție și în special utilizarea spray-ului iritant au fost excesive și nejustificate în aceste circumstanțe. 41. Aceste elemente îi sunt suficiente Curții pentru a conchide că tratamentul pe care l-a suferit reclamantul a reprezentat un tratament degradant, contrar art. 3 din Convenție (Ali Guneș, citată anterior, pct. 43, și Borbala Kiss, citată anterior, pct. 35). 42. Prin urmare, a fost încălcat art. 3 sub
HOTĂRÂRE din 4 decembrie 2012 în Cauza Petruş Iacob împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259853_a_261182]
-
a arătat că este asigurat și dreptul la două grade de jurisdicție (judecata în primă instanță și judecata în recurs) în materie penală, reglementat de art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenție. Prin urmare, Curtea a conchis că, atâta vreme cât sunt respectate aceste limite, legiuitorul național poate introduce sau elimina, în funcție de nevoile sociale care impun o anumită politică penală, oricâte grade de jurisdicție consideră necesare; altfel spus, reglementările internaționale nu impun un anumit număr maxim al gradelor de
DECIZIE nr. 219 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 alin. 1 din Codul penal din 1969, art. 361 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968 şi art. III din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262860_a_264189]
-
subliniat faptul că reglementarea a încurajat abuzul de drept procesual și arbitrariul într-o formă care nu poate fi sancționată, atâta vreme cât suspendarea procesului este privită ca o consecință imediată și necesară a exercitării accesului liber la justiție. Astfel, Curtea a conchis că scopul primordial al controlului de constituționalitate - interesul general al societății de a asana legislația în vigoare de prevederile afectate de vicii de neconstituționalitate - a fost pervertit într-un scop eminamente personal al unor părți litigante, care au folosit excepția
DECIZIE nr. 219 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 alin. 1 din Codul penal din 1969, art. 361 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968 şi art. III din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262860_a_264189]