6,908 matches
-
de la 53 la 61%. În prezent, din trei emigranți, unul trăiește în Europa, iar din patru emigranți, unul trăiește în America de Nord. Marile fluxuri ale migrației la nivel continental au avut ca principale destinații America de Nord (un flux cu 5,5% mai consistent în anul 2005 comparativ cu 1990), Europa (un flux cu 1,7% mai consistent în 2005 comparativ cu 1990) și Asia (un flux cu 4,2% mai puțin consistent în 2005, comparativ cu 1990). Ponderea femeilor care au reușit să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
din patru emigranți, unul trăiește în America de Nord. Marile fluxuri ale migrației la nivel continental au avut ca principale destinații America de Nord (un flux cu 5,5% mai consistent în anul 2005 comparativ cu 1990), Europa (un flux cu 1,7% mai consistent în 2005 comparativ cu 1990) și Asia (un flux cu 4,2% mai puțin consistent în 2005, comparativ cu 1990). Ponderea femeilor care au reușit să emigreze spre regiuni mai dezvoltate economic a fost ușor mai ridicată decât cea a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
avut ca principale destinații America de Nord (un flux cu 5,5% mai consistent în anul 2005 comparativ cu 1990), Europa (un flux cu 1,7% mai consistent în 2005 comparativ cu 1990) și Asia (un flux cu 4,2% mai puțin consistent în 2005, comparativ cu 1990). Ponderea femeilor care au reușit să emigreze spre regiuni mai dezvoltate economic a fost ușor mai ridicată decât cea a bărbaților. În același timp însă, ponderea bărbaților care au emigrat spre zone mai puțin dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
același timp însă, ponderea bărbaților care au emigrat spre zone mai puțin dezvoltate economic a fost sensibil mai ridicată decât cea a femeilor. Semnificativ este și faptul că, dacă în anul 1990 emigrația spre continentul asiatic a creat cel mai consistent flux al migrației internaționale, în anul 2005 locul acestuia a fost luat de emigrația spre Europa. În mare măsură, emigrația spre unele țări în curs de dezvoltare sau spre țări subdezvoltate s-a produs sub presiunea amenințărilor induse de conflictele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
țările de origine. Astfel s-au repatriat peste 4 milioane de etnici germani, 600.000 de evrei și un mare număr de greci, care au părăsit definitiv țările din CSI și alte state estice. În intervalul 1992-1998, un flux destul de consistent de emigranți (13,7 milioane de persoane) a existat și dinspre diversele state din cadrul CSI (inclusiv statele baltice) spre Federația Rusă și Ucraina. Așa se explică faptul că, după anul 1991, Federația Rusă și Ucraina se înscriu, pe termen lung
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de îmbătrânire a populației din țările de destinație, iar prin angajarea în muncă a emigranților are loc, implicit, diminuarea ratelor sociale de dependență. Dar, pentru ca un asemenea fenomen să devină semnificativ, este nevoie ca fluxul imigrației să fie suficient de consistent și să aibă loc pe termen lung. Pentru Europa, de exemplu, menținerea constantă a proporției actuale a populației active ar necesita creșterea migrației nete actuale de patru ori (UN, 2006, World monitoring...). Deoarece populația imigrantă tinde să fie concentrată în jurul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
dintre cele mai puternice motivații ale emigrării este cea economică. Cu cât diferențele reale ori așteptate între nivelurile veniturilor câștigate în țările de origine și cele din țările de destinație sunt mai mari, cu atât trendurile migrației vor fi mai consistente. Această regulă este parțial ponderată prin așa-numita teorie a gravitației (Dodd, 1950), care urmează logica de bază a gravitației definită de Isaac Newton în fizica clasică: cu cât distanța dintre două zone incluse în rețeaua de migrație este mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
acesta din urmă poate însemna atât aprobare, cât și dezaprobare. Într-o continuitate frapantă cu Școala de la Chicago, R. Williams dezvoltă ideea, după părerea noastră, foarte actuală, a comunității și experienței sale structurate, ca o condiție pentru elaborarea unui răspuns consistent, pentru care să diminueze „orgoliul sursei” și concepția potrivit căreia comunicarea înseamnă transmitere. Este o altă viziune despre comunicare în care nu avem de-a face doar cu două persoane, ci cu două lumi, cu două tipuri de experiențe sociale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
fundalul accentului asupra metodei ca factor de diferențiere între știință și ne-știință, metodele statistice devin modalitatea cea mai utilă de a studia fenomenele sociale. Ele au fost aplicate mai întâi în economie (1906), iar din 1928 datează primele încercări consistente de a studia comportamentul politic utilizând statistica. „Măsurarea” comportamentului uman devine un imperativ. Dovada simbolică în acest sens o constituie inscripția de pe frontispiciul noului departament de științe sociale al Universității Chicago, departament inaugurat în 1929: „Dacă nu poți măsura, cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a asigurat studiului comunicării o fundație sigură. Pe această fundație, patru tipuri de preocupări au condus la articularea cercetării comunicării ca domeniu separat: analiza propagandei, studiul opiniei publice, psihologia socială și cercetarea de piață. 1. Analiza propagandei devine o preocupare consistentă după încheierea primului război mondial. Ca urmare a experienței războiului, propaganda capătă o conotație preponderent negativă, fiind privită cu neîncredere și cu teamă de către toată lumea. În general, cercetările dedicate acestui fenomen au ca punct de plecare tocmai aceste sentimente dominante
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sentimentelor proprii și ale celorlalți. * stimularea dezvoltării propriilor valori, a scopurilor aflate în consonanță cu abordările științifice ale problemelor în ceea ce privește deciziile și acțiunile personale. * dezvoltarea unor concepte și insight-uri teoretice ca instrumente pentru relaționarea valorilor, scopurilor și intențiilor de acțiune, consistente atât cu interioritatea individului, cât și cu cerințele situației. * reunirea realizărilor eficienței comportamentului cu mediul de viață al participanților. Se subliniază astfel faptul că o organizație "sănătoasă" acordă prioritate manifestării depline a individului, afirmării propriilor valori, nu în detrimentul altora, ci
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
gravitatea fluctuațiilor intraorganizaționale va fi mai mică. Deși aparent acești indicatori se pretează mai mult pentru analiza mediului extern, ei pot constitui în bună măsură elemente interpretative ale mediului intern al unei organizații. Pentru aceasta este nevoie de analize manageriale consistente care să determine gradul de predictibilitate sau de stabilitate a organizației, precum și elementele exterioare acesteia. Este binecunoscut faptul că în situații de schimbare, de reformă inițiată la nivel de sistem și repercutată la nivel organizațional, mediul/climatul acesteia suferă, de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nedisimulat al fiicei celor mai temute personalități din țară. Nu am fost și nu sunt materialist, dar nu mint că mi-a trecut totuși prin cap că, dată fiind această agreabilă prezență printre noi ... premiile ar putea să fie mai consistente decât în mod obișnuit. La ora 12 fix începe solemnul ritual. Președintele Academiei Române ne înmânează diplomele ... ne felicită într-un toast plin de curtoazie ... și încheie emoționant ... că, date fiind efectele cutremurului de anul trecut (1977) ... cu știutele pierderi umane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ținute periodic studenților geografi în intervalul 1911-1920 (și finalizate între altele cu acea "Țara noastră") sunt între principalii precursori ai geografiei moderne la Universitatea din Iași, acest prim locaș de învățământ superior din România (1860). * * * Despre un învățământ geografic stabil, consistent și modern la Universitatea ieșeană nu putem vorbi deci decât de la 1 decembrie 1920, odată cu numirea la Catedra de Geografie a lui Mihai David. Deși cu formație universitară de geolog, a devenit (printr-o lăudabilă pregătire autodidactă și totală dăruire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
această comunitate profesională, la ce a realizat în cadrul acesteia. Psihologia însă, ca domeniu distinct și autonom de cunoaștere științifică, reprezintă mai mult, având la bază o paradigmă, un suport ceva mai substanțial, cu propriu-zise fundamente formale și raționale, logice, mai consistente decât simplul crez și entuziasm profesional, de breaslă, al psihologilor, al uneia sau mai multor comunități, posibil organizați în diferite sindicate profesionale. Dacă ar fi redus doar la atât, în momentul următor ar fi peste posibilitățile noastre să comparăm contribuțiile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din Uniunea Sovietică, unde această tendință era efemeră, aflată sub amenințarea sancțiunilor ideologice. 7. O extensie necesară psihologia socială și culturală Universul vieții psihice s-a dovedit a fi dependent de condițiile vieții sociale. Acest lucru a fost tot mai consistent probat de unele științe sociale precum filologia, bibliografia, istoria și altele. Ele au ridicat tot mai decisiv problema însemnătății factorului cultural în determinarea psihicului. Era o perspectivă cu totul nouă, proprie sfârșitului secolului al XIX-lea și începutul de secolului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
schemă globală nouă a dezvoltării psihice a omului (b); elaborarea analitică nouă asupra conceptului de identitate (c). 4. Tendințe culturaliste Începând cu anii '30 ai secolului XX, teritoriul american a devenit domeniul de extensie al diverselor tendințe psihanalitice. Cea mai consistentă și interesantă a fost cea culturalistă, în esență fidelă întemeietorului ei, lui S. Freud. Era o tendință de dezvoltare în care accentul era pus pe substanța subiectivă bogată a relațiilor omului cu natura și societatea. Unii dintre aceștia erau americani
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
metodă de cercetare care nu a mai fost folosită în studiile de comunicare autohtone: experimentul. Acesta îi permite stabilirea unor relații cauzale între conținutul media și efectele acestuia în rândul populației investigate. În concluzie, consider că background-ul teoretic foarte consistent al lucrării și mai ales analiza aplicată și echilibrată a datelor obținute în cadrul cercetării conferă originalitate acestei cărți și o consacră drept un instrument util în cercetarea efectelor media. Paul DOBRESCU 1. Introducere Felul în care este relatată politica în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
forma modelului comunicării în două trepte. Ambiția de a incorpora schimbările sociale și tehnologice într-un model mai comprehensiv a fost însă eclipsată de succesul noii paradigme. Mai târziu, cercetătorii din domeniul comunicării au început să descopere probe tot mai consistente ale efectelor directe ale media și modalități de a dezvolta noi modele ale comunicării de masă (Zaller, 1992). Această dispută de lungă durată ilustrează diminuarea relevanței modelului schimbării sociale propus de Gabriel Tarde (1902/2007). Controversa legată de efectele directe
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
conținuturilor, cât și asupra surselor media, efectele media trebuie redefinite de cercetătorii din domeniu. Una dintre primele încercări în această direcție a fost reprezentată de un articol al autorilor Chaffe și Metzger (2001), în cadrul căruia aceștia sugerau că o parte consistentă a studiilor media, și în special cea care are în centrul preocupărilor sale teoria agenda setting, ar trebui să ia în considerație o nouă perspectivă: "Zona de interes pentru teoria agenda setting va consta nu în identificarea subiectelor la care
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cu câteva săptămâni înainte de alegeri. Participanții au fost informați că erau liberi să folosească CD-ul în ce formă doreau și că informația accesată avea să fie înregistrată pe computer. Datele reunite pe suporturile electronice nu au indicat o corelație consistentă între partizanatele politice și informația consumată. Republicanii și conservatorii s-au dovedit mai activi în căutarea informațiilor legate de candidatul republican George Bush, însă democrații nu au avut nicio preferință pentru discursurile sau spot-urile unuia sau altuia dintre candidați
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
din domeniul cadrajelor media au demonstrat că știrile politice accentuează conflictele dintre partide sau politicieni (McManus, 1994) și aduc în prim plan considerentele strategice în detrimentul informației factuale (Cappella și Jamieson, 1997; Valentino et al., 2001). Există o literatură de specialitate consistentă dedicată efectelor pe care cadrajele media le au asupra: a) atitudinilor politice (Iyengar, 1991; Schuck și de Vreese, 2006); b) modului în care interpretăm subiectele politice sau c) evaluării politicienilor (Nelson et al., 1997). Astfel de cercetări aduc în discuție
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cu șapte trepte. Au fost testate 3 emoții: furia, dezgustul și frustarea, care au fost autoraportate de subiecți după lectura stimulilor experimentali. 9.3. Ipoteze Cadrajele din știri axate pe conflicte se consideră că sunt, de regulă, mai puțin informative, consistente din punctul de vedere al informației prezentate decât cadrajele neutre, substanțiale 14 (Bennett, 2006), care se limitează la prezentarea evenimentele, fără să accentueze antagonismele dintre actorii implicați sau luptele și manevrele politice (Gross și Brewer, 2007). Pornind de aici, putem
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
survin doar în situații excepționale, spre exemplu în cazul scandalurilor politice de mare amploare 1. Studiul de față indică deci o maleabilitate surprinzătoare a cinismului și, mai ales, a încrederii. Dacă simpla lectură a unei știri poate produce o schimbare consistentă în privința încrederii în clasa politică, este clar că această trăsătură este mult mai volatilă decât se consideră în studiile de specialitate și că știrile reale mult mai conflictuale decât articolele redactate în cadrul acestui experiment au un impact și mai puternic
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mult decât atât, dacă articolele folosite în cadrul experimentului ar fi avut ca protagoniști politicieni cunoscuți, față de care respondenții ar fi avut în prealabil emoții negative, reacțiile ar fi fost mult mai de amploare. Cu toate acestea, rezultatele experimentului nostru sunt consistente. Literatura dedicată rolului emoțiilor în procesul politic este în continuă expansiune, iar noile direcții de cercetare se dovedesc deosebit de fertile (Marcus et al., 2000; Valentino et al., 2011). Validitatea metodologiei folosite este însă pusă adesea sub semnul întrebării. Majoritatea studiilor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]