10,108 matches
-
el să fie responsabil de dispariția tânărului împărat? 11 Alături de el. Breemeg întrerupse tăcerea. - Bănuiesc, spuse el, că nu ai dat în vileag convorbirea noastră particulară față de împărat sau de mama lui. Ieșiseră din grădina regală și ajunseseră într-un coridor larg în care curtezanul slab, între două vârste, se simțea, se pare, liber să vorbească. - Adevărat, spuse Gosseyn. În împrejurările de față, acesta părea un subiect de importanță minoră: și, pe urmă, îi veni în minte ideea că trecuseră două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
suntem și ce s-a-ntâmplat de-am fost aduși aici. Ascultând aceste cuvinte, Gosseyn avu pentru prima dată un sentiment de ușurare în legătură cu acest om. Probabil că cineva înțelept vorbise cu Breemeg în ultimele patruzeci și cinci de minute. Coridorul cu desăvârșire gol se întindea până departe în fața lor și Breemeg își dezvoltă argumentația. - Desigur, dacă există cât de cât o șansă să ne întoarcem alături de flota noastră, atunci afirmațiile mele în legătură cu o revoltă nu ar avea nici un înțeles. Aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
individului, însă nu părea să fie valabilă pentru caracterul rasei ca tot unitar. Oftă. Și merse mai departe cu recapitularea: - Presupun că absența navei voastre ar putea fi un avantaj pentru dușmanul vostru. Tăcere. Mai făcuseră câțiva pași și capătul coridorului era vizibil acum la numai câțiva metri. - Va trece probabil o vreme, spuse Breemeg, până când cineva să-și dea seama că am dispărut. Așa că absența noastră s-ar putea să nu fie periculoasă. - Descrierea făcută de tine dușmanului, spuse Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
formă de viață superioară. Prin asta vreau să spun... Tăcu, nevenindu-i să creadă. Podeaua se zgâlțâia. Se zgâlțâia! Era o vibrație vizibilă. Sub el, podeaua, efectiv se legăna. Și văzu cum clătinătura se propagă ca o undă, traversând oblic coridorul. Și păru că se transmite mai departe, răspândindu-se în celelalte părți ale navei. Acum, unda dispăruse din locul unde se afla el. Chiar deasupra lui se auzi o sonerie. Apoi vocea Stridentă a unui bărbat rosti agitată: - Toată lumea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
îmbufnat. Părea că, în cele din urmă, se înfiripase o asociație de idei în mintea îngrijitorului. - O să se întâmple câte ceva pe aici? întrebă el. - Mai multe, răspunse Gosseyn. Dăduse răspunsul peste umăr, căci el și Enin porniseră de-a lungul coridorului larg. După ce merseră cam treizeci de metri, Enin spuse: - Tipul ăla avea un aer cam ciudat. Gosseyn aprobă în sinea sa, gândind că îngrijitorul fusese într-adevăr cam respingător. Probabil - presupuse el - slujba omului era o sinecură; în timp ce o intensificare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
mai întreprind ceva. Cu aceste cuvinte individul termină ce avea de spus. Pentru Gosseyn, acesta era fără îndoială, rezultatul cel mai bun pe oare putea spera să-l obțină. Deocamdată. Îl văzu pe Dan Lyttle îndreptându-se spre ușa dinspre coridor și deschizând-o. Așteptă până ce Gorrold ajunse la ușă, trecu de ea, apoi dispăru din vedere. Gosseyn trase concluzia că omul avea sa părăsească foarte curând clădirea; dar Enin alergă spre ușă și scoase capul să se uite în jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
politicoasă. Concluzia părea să fie că inamicul se aștepta în mod automat la o comportare agresivă - sau, cel puțin, dirijată într-un anumit scop - din partea lui. Pe când gândea astfel, Gosseyn coti la dreapta și continuă să meargă de-a lungul coridorului larg, slab luminat. Cam la 150 de picioare înaintea sa, se vedea o barieră; și probabil, acela va fi momentul adevărului. Bariera se dovedi a fi o ușă care nu se deschidea. Conform teoriei sale, Gosseyn se întoarse și porni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
la o distanță de 400 de picioare. Și acolo, da, se afla altă ușă. Cu mecanismul pe care deja îl cunoștea. Două clic-uri, unul după altul; și după asta. ușa se dădu în lături. Ceea ce văzu era un alt coridor perpendicular pe cel pe care tocmai îi traversase. Trebuia să hotărască din nou: alese iar varianta din dreapta. Iarăși alesese greșit. Și iar merse în direcția opusă și ușa aceea se deschise spre alt coridor perpendicular, așa că hotărî să meargă la stânga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
lături. Ceea ce văzu era un alt coridor perpendicular pe cel pe care tocmai îi traversase. Trebuia să hotărască din nou: alese iar varianta din dreapta. Iarăși alesese greșit. Și iar merse în direcția opusă și ușa aceea se deschise spre alt coridor perpendicular, așa că hotărî să meargă la stânga de prima dată. De data aceasta, aceea era direcția greșită. Umblă așa prin mai mult de zece coridoare cufundate în tăcere. La fiecare capăt de coridor se afla câte o ușă, care se deschidea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
Iarăși alesese greșit. Și iar merse în direcția opusă și ușa aceea se deschise spre alt coridor perpendicular, așa că hotărî să meargă la stânga de prima dată. De data aceasta, aceea era direcția greșită. Umblă așa prin mai mult de zece coridoare cufundate în tăcere. La fiecare capăt de coridor se afla câte o ușă, care se deschidea, sau nu. Era, într-un fel, un test bun pentru a descoperi ce calități de prezicător, ca Leej, avea. Concluzia: avea prea puține calități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
opusă și ușa aceea se deschise spre alt coridor perpendicular, așa că hotărî să meargă la stânga de prima dată. De data aceasta, aceea era direcția greșită. Umblă așa prin mai mult de zece coridoare cufundate în tăcere. La fiecare capăt de coridor se afla câte o ușă, care se deschidea, sau nu. Era, într-un fel, un test bun pentru a descoperi ce calități de prezicător, ca Leej, avea. Concluzia: avea prea puține calități de acest fel, sau n-avea deloc. Alegerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
Concluzia: avea prea puține calități de acest fel, sau n-avea deloc. Alegerea sa fusese corectă numai de patru ori; greșise de unsprezece ori. Și în aceste ultime ocazii trebuise s-o ia înapoi și să pornească apoi spre alt coridor gol, tăcut, cu excepția zgomotului ușor făcut de pantofii lui pe podeaua moale. Nu zărise nici măcar vreun Troog. O navă uriașă, goală, părăsită, tăcută - așa părea; și bine închisă pentru a împiedica pătrunderea cuiva din afară, cu excepția ușilor care se deschideau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
goală, părăsită, tăcută - așa părea; și bine închisă pentru a împiedica pătrunderea cuiva din afară, cu excepția ușilor care se deschideau și care probabil îl conduceau acolo unde era dorit să ajungă. Avu parte și de varietate. Pe fiecare parte a coridoarelor, din loc în loc, se afla câte un cadru care - presupuse el - erau uși, care duceau în încăperi asemănătoare cu laboratorul din care pornise în această călătorie obositoare. La început, trecu pe lângă ele, dar mai apoi începu să se oprească în dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
sau nu să evadeze dodecimal. Această corvoadă fără sfârșit îi provocă altă reacție neașteptată: se simțea mai puțin dornic să ajute. Pe măsură ce minutele și milele - cum i se părea - treceau, se declanșa o reacție talamică. Pornise de-a lungul primului coridor gândindu-se că atunci când va avea în sfârșit ocazia să se confrunte cu cei care-l luaseră prizonier, va face tot ce-i va sta în putință să-i ajute să se întoarcă în galaxia lor. Acum își aminti că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
în felul acesta enervarea lui nu se transformă într-o furie oarbă, așa cum i s-ar fi întâmplat unui bărbat de modă veche. Corvoada luă sfârșit în mod neașteptat. Asta se întâmplă atunci când, aruncându-și privirea de-a lungul unui coridor la fel de fără rost ca și celelalte zări o pată de lumină cam la 150 de picioare ta stânga sa. Părea să fie o ușă... deschisă, nu închisă. Și, de fapt după ce se-ndreptă cu pași repezi spre ea, încetini mersul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
mintea sa se născu o întrebare: "cât de aproape de sfârșit te afli?... Și ce nemaipomenit să se întrunească la un dineu ca acesta!" 24 "Gândește pozitiv!" se mustră Gosseyn singur. În ciuda sentimentelor negative care mai persistau din cauza plimbării sale pe coridoarele goale, adevărul era că el se afla aici pentru a rezolva problemele tuturor... Dacă avea să fie lăsat s-o facă. Nimeni nu spuse nimic: dar încăperea era suficient de întunecată, așa cum erau unele restaurante, pentru ca cei prezenți să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
să afle. Tăcut, dar repede, merse și-și aruncă privirea în dormitorul pe care-l împărțise cu tânărul împărat. Gol. Dar patul era nefăcut. Puțin mai târziu, văzu că nici în celălalt dormitor nu era nimeni. În mare grabă, traversă coridorul până la ușa din față și o deschise. Adresându-se lui Eldred Crang, care stătea în picioare alături de soția sa - Patricia, fostă Hardie, care stătea pe scaunul aflat cel mai aproape de ușă - Gosseyn spuse: - Mă duc să vorbesc cu îngrijitorul. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
Prima mea impresie este că, se pare, după ce Gorrold s-a mai gândit o dată - după cum a spus că va face - s-a hotărât, în cele din urmă să se amestece din nou. 29 Pe durata acelor minute, cât merse pe coridor, Gosseyn simți prezența alter-ego-ului său... de acolo din spațiul îndepărtat, de la bordul navei Dzan. Și, din cauza celor ce se întâmplau, se adresă acum celuilalt Gosseyn. Până acum n-am omorât pe nimeni." "Norocul tău!" veni replica. "Nu ai fost nevoit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
de la capătul străzii. Mama mea spunea cîteodată ceva vesel despre cît de convenabil era să locuim în apropierea unui astfel de așezămînt. Tatăl meu nu spunea nimic, pînă nu plăteam fiecare cei cinți cenți și nu apucam spre dreapta, pe coridor, înspre secțiunea bărbaților. Atunci îmi înmîna bucata de săpun și arăta înspre ușa cabinei de duș cu cuvintele "Proaspăt doar pentru tine". Mereu aceeași glumă. Poate uneori să o fi lăsat deoparte, dar trebuie să o fi repetat atît de
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
numerotată. Are înscrisă distanța. Cinci sute de metri. Un sfert e parcurs. Scările nu mai sînt acolo, dar în mintea mea încă le mai văd conducînd la ușile duble decorate cu valuri de lemn. Mînerul rotund de alamă. În spatele lui, coridorul cu ușa spre vestiar. Bănci din lemn neșlefuit, care au fost, de o mie de ori, udate și uscate la loc. O cămașă aruncată, murdară, măturată într-un colț. O bucată de săpun uscat. Abur strecurîndu-se prin fereastra îngustă. O
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
dinamice care să nu impună demonstrații prelungite din partea cadrului didactic. * Lecția de educație fizică desfășurată pe timp friguros, în interior, în spații improvizate. Lipsa spațiilor destinate educației fizice poate fi rezolvată în două feluri: Amenajarea în incinta școlii a culoarelor, coridoarelor; Utilizarea sălii de clasă. Cerințele pentru utilizarea spațiilor improvizate sînt: Activitatea desfășurată pe culoare să nu perturbe activitatea didactică din clasele alăturate. Culoarul ales să se afle la parter. Spațiile (culoare, clasă) să fie bine aerisite, suprafețele să fie spălate
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
să poată fi izolate în caz de accident. - Ce-ai zice s-o închidem, hm? propuse Gosseyn. - Ce? Tonul dovedea că nu-i trecuse prin cap. Figura gravă trăda clipa conștientizării subite. Îi jucau ochii în cap, căutând neputincioși, prin coridor. - Să nu credeți că o să scăpați așa. - Ușa, zise Gosseyn, implacabil. Ofițerul pregeta, descumpănit. Lent, se duse la perete. Manevră un panou glisant, așteptă, contractat, ca Gosseyn să verifice conexiunile și coborî levierul. Ușile nu aveau decât cinci centimetri grosime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
contractase brusc. Tânăra se ridică și el văzu că-l privea mai puțin amical. Ea-și coborî nasul, îl privi din nou, iscoditoare. - Vino cu mine, zise ea. Ea porni în grabă spre o ușă care se deschise în alt coridor. Trecu printr-o altă ușă, drept înainte și se dădu într-o parte pentru a-i face loc. Gosseyn văzu că era vorba de un dormitor. - Camera noastră, zise ea. Îi vorbea pe același ton și-l scruta uimită. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
la față. - Vrei să spui, întrebă el, că defensiva noastră nu este bună de nimic? Gosseyn șovăi: - Nu sunt încă sigur, dar mă tem că așa este. Trecură prin întunericul distorsorului Când Armstrong deschise ușa cabinei, se găseau la capătul coridorului Porniră iute, Gosseyn în urma celuilalt, până într-un loc unde mai mulți oameni așezați la niște birouri scotoceau prin mormane de documente. Gosseyn nu fu prea surprins să descopere că Armstrong nu cunoștea pe niciunul dintre ei. Venusienii non-A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
camera alăturată. Deschise puțin ușa. Un culoar. Împinse mai mult ușa, se strecură afară și închise. Dacă era nevoie putea să bată în retragere cu iuțeala similarizării. Dar încă nu se hotărâse care va fi locul de repliere. Atinse extremitatea coridorului și se opri. Pe acolo vedea spatele cuiva care aducea cu Patricia Hardie. Ea vorbi și-i confirmă impresia. Ceea ce spunea nu avea importanță, nici răspunsul lui Crang. Ceea ce conta era faptul că ei erau acolo și că în biblioteca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]