195,758 matches
-
1982 124 59 10.3‰ 1992 6.058 2941 3117 84 85 -0.2‰ 1996 6.078 72 100 -4.6‰ 1998 87 83 0.6‰ 2002 6.078 Analizând evoluția numărului de locuitori între 1894 și 2002, constatăm o creștere între 1894 și 1912, datorită întinderii mai mari a comunei, dar și a construirii fabricii de sticlă și a podului de fier de peste Siret, care au impulsionat economia comunei. Din 1912, până în 1930, populația scade pe fondul primului război mondial
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în funcție de evoluția numerică a populației, dar și de variația suprafeței comunei. În perioada menționată, suprafața comunei a oscilat între 52,87 km2 și 52,69 km2. Prin urmare, principala cauză a variației densității a determinat și evoluția numerică a populației. Creșterea și descreșterea numărului de locuitori în perioada luată în discuție a dus la creșterea și descreșterea densității medii. În 1976, erau 1373 de locuitori/km2, după care se constată o scădere a densității, astfel încât în anul 1996 să se înregistreze
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
suprafața comunei a oscilat între 52,87 km2 și 52,69 km2. Prin urmare, principala cauză a variației densității a determinat și evoluția numerică a populației. Creșterea și descreșterea numărului de locuitori în perioada luată în discuție a dus la creșterea și descreșterea densității medii. În 1976, erau 1373 de locuitori/km2, după care se constată o scădere a densității, astfel încât în anul 1996 să se înregistreze valoarea minimă de 113,6 locuitori/km2. Cele mai mari densități de populație se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
7%. Scăderea populației tinere este cauzată de migrația definitivă a acesteia spre oraș, iar în ultima vreme peste granițe (în special în Italia și în Spania), dar și de o scădere a natalității. În ceea ce privește ponderea populației mature, se observă o creștere până în anul 1977 (47,3%), după care scade la 45,8%, în 1992. Grupa de vârstă care a cunoscut o creștere substanțială a fost cea care cuprinde populația de peste 60 de ani. De la 10,8% în 1966, la 22,5
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în Italia și în Spania), dar și de o scădere a natalității. În ceea ce privește ponderea populației mature, se observă o creștere până în anul 1977 (47,3%), după care scade la 45,8%, în 1992. Grupa de vârstă care a cunoscut o creștere substanțială a fost cea care cuprinde populația de peste 60 de ani. De la 10,8% în 1966, la 22,5% în 1992, Odată cu procesul de îmbătrânire demografică au apărut și consecințe economice, sociale, demografice, chiar psihologice. V.S. 2.2.6. STRUCTURA
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
populația majoritară (97,7 % în 1992) pe actualul teritoriu al comunei Lespezi. Informațiile pentru structura etnică a populației ni le oferă documentele istorice vechi și, mai nou, recensămintele din anii 1930, 1956, 1966, 1977 și 1992. Analizând tabelul putem evidenția creșterea numerică și procentuală a populației de etnie română, față de celelalte etnii, unele scăzând, atât numeric, cât și procentual, altele dispărând. Românii au crescut continuu de la 78% în 1930, până la 99% în 1977, după care ponderea scade la 97,9% în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
număr mult mai mare al celor crescute în gospodăriile particulare, unde se mai creșteau capre, păsări, iepuri. Situația s-a îmbunătățit de la 1 iulie 1973, când s-a înființat A.I. între C.A.P. Lespezi și C.A.P. Vânători, specializată în creșterea bovinelor pentru lapte și carne. Asociația Intercooperatistă Lespezi a ajuns în următorii ani de la înființare la 1200 de capete de vaci și junici/an. Se livrau 2800 hl de lapte și 4 tone de carne pe an. În perioada de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
considerată nemulțumitoare, având în vedere că o vacă în lactație revine la cca. 10 persoane. Densitatea animalelor este moderată, fiind de cca. 60 UVM/100 ha arabil, plus fânețe și respectiv 310 UVM/100 ha pășune, ceea ce indică posibilitatea de creștere a efectivelor. Efectivul de animale la nivelul comunei Lespezi: Specii Număr Bovine total 1360 Din care : Vaci 740 Junici 52 Porcine total 2080 Din care: Scroafe 87 Ovine total 2560 Din care: Oi matcă 1700 Caprine 210 Cabaline 514 Păsări
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
două categorii: 20 de școli de gradul I și 27 de școli de gradul II. Printre cele 20 de școli de gradul I regăsim, pe lângă școala Lespezi, școlile din Pașcani, Ruginoasa, Miroslovești, Cristești etc. Învățământul în comuna Lespezi Dezvoltarea economică, creșterea demografică, nevoia de instrucție și educație în epoca modernă a determinat organizarea învățământului primar, școala primară fiind considerată de Nicu Gane ca „pârghia cea mai puternică pentru ridicarea neamului, dânsa ne învață a cunoaște limba strămoșească, a ne cunoaște pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bibliotecă cu 1249 de volume (în anul 1935), un punct farmaceutic, un punct de observare meteorologică, o cooperativă școlară și o pepinieră, o parte din puieți fiind dăruiți absolvenților claselor terminale și membrilor Societății Culturale. Populația școlară a cunoscut o creștere constantă, ajungându-se ca, în anul școlar 1934-1935, să se învețe în două schimburi: - dimineața clasele a VI-a și a VII-a îndrumate de învățătorul Gheorghe Curcă și clasele a II-a și a IV-a îndrumate de învățătorul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dispensarului funcționează încă o farmacie care aparține surorilor Alina și Anca Grigoriu. E.S. 4.6. ACTIVITATEA SANITAR - VETERINARĂ Păstoritul este cea mai veche ocupație agricolă a românilor, Valea Siretului, cu suprafețe întinse de pășuni, fânețe și culturi furajere, fiind favorabilă creșterii animalelor din cele mai vechi timpuri. Dezvoltarea acestei subramuri a agriculturii a necesitat cunoștinte de apărare a sănătății animalelor și de prevenire a transmiterii bolilor de la acestea la oameni. În lucrarea „Pagini din trecutul medicinei veterinare românești” de C. Simionescu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
are ca asistentă pe Mihaela Mocănița. Activitatea unităților veterinare se dezvoltă odată cu apariția unor unități zootehnice, precum cele de la C.A.P. Lespezi și mai ales prin formarea Asociației Intercooperatiste (1973), între C.A.P. Lespezi și C.A.P. Vânători, specializate în creșterea bovinelor pentru lapte și carne, ajungând la 1200 capete pe an. Asociația avea 6 gospodării, un atelier mecanic, punct sanitar-veterinar și o bază de furajere, amplasate pe locul fostei fabrici de sticlă. Directorii Complexului Intercooperatist, de la înființare (1973) și până la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
case sunt aduse din Europa Occidentală și foarte rar se mai construiesc în stil tradițional. Gardurile se fac din scânduri, beton sau fier forjat. Ocupațiile Uneltele descoperite în vechile așezări de pe teritoriul comunei ne demonstrează că agricultura ( cultura plantelor și creșterea animalelor) este cea mai veche ocupație a locuitorilor ei. Versurile din creațiile populare din preajma sărbătorilor de iarnă ne vorbesc despre asemenea ocupații. Pe aceste locuri se cultivă din cele mai vechi timpuri grâu, secară, linte, pătrunjel, pepene, păstârnac, trifoi, dar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de casă și păsări (găini, rațe, gâște, curci, pichiri). Mai rar, se cresc albine. Cei mai cunoscuți apicultori sunt: Petrea Baciu, Mihai Balotă, Alexandru Bostan, Ion Ursache, familia Nemțanu, iar, nu cu mult în urmă, au fost frații Hreamătă. Sericicultura (creșterea viermilor de mătase) este o ocupație foarte veche, de moment ce costumele populare se lucrau din borangic. Prin anii „70 - „80 la Lespezi era o fermă sericicolă condusă de inginer Elena Barzic, dar care s-a desființat după 1990. Olăritul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sfeclă (samahoancă) și vinul natural. Acest ospăț de la cumătrie reprezintă ritual post-ceremonial prin care integrarea copilului este întărită în întreaga comunitate, capătă girul moral al acesteia și, în același timp, înseamnă și un sprijin material (bani și cadouri oferite) pentru creșterea nounăscutului. Exista, de asemenea, un bogat repertoriu de strigături rostite la ospățul de la cumătrie care au menirea să sporească veselia. Aceste versuri cuprind aluzii erotice, uneori obscene, la adresa moașei și, în special, a nașilor care în acest moment devin ținta
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
școală la Probota, unde a desfășurat o activitate didactică remarcabilă. În calitate de președinte al Cercului de Învățători, unde sub zidurile Mănăstirii Probota se întâlneau învățătorii din Buda, Budeni, Lespezi, Heci, Bursuc și Tătăruși, făcea lecții- spectacol care cuprindeau serbări, lecții de creștere a pomilor fructiferi, de geografie, de istorie, propagându-se idei din J.J. Rousseau, Komenschi , Pestalozzi, K.D. Ușinschi etc. A.R. ILIE PASCAL - profesor. Născut la 15.06.1915 în comuna Cernăuca, raionul Sadagura, regiunea Cernăuți, din părinți țărani, a urmat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
schimbare. A devenit deja un loc comun sintagma "trăim într-o lume în continuă schimbare". Și, într-adevăr, această scurtă perioadă de aproape 20 de ani a adus în toate mediile schimbări vizibile. Fenomenul globalizării, mediul socioeconomic caracterizat de instabilitate, creșterea așteptărilor acționarilor, dar și ale consumatorilor, terorismul internațional, diminuarea resurselor naturale, reconfigurările politice sunt tot atâtea constrângeri care au determinat managementul companiilor să creeze flexi-strategii inovative pentru a surclasa concurența, a reduce costurile, a-și crește cota de piață și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ale studiului sunt: 38% în Europa continentală, 42% în SUA și 48% în Asia-Pacific4. În plus, doar 62% din persoanele intervievate care reprezentau departamentele de resurse umane auziseră de brandul de angajator. În 2006, datele sunt mai bune, indicând o creștere a notorietății. Un studiu din 2006 al Bernard Hodes Global Network, care a inclus 487 de companii din toată lumea și care a avut drept țintă aflarea modului în care este privit brandul de angajator, investigarea așteptărilor și inițiativelor care se
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
deveni un employer of choice nu este doar o fază trecătoare, ci și un diferențiator esențial pentru care fiecare angajator ar trebui să depună efort în a atrage și reține cel mai valoros avantaj forța de muncă, și aceasta datorită creșterii competiției"8. Concret, această calitate de employer of choice aduce unei companii avantaje considerabile: retenție ridicată a personalului profesionist, formare continuă de calitate pentru angajați, posibilitatea de a atrage candidați foarte valoroși etc. Alte efecte pozitive pot fi o cultură
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și abilități reale pentru promovarea valorilor organizaționale. Din ce în ce mai mulți angajatori au început să caute oamenii potriviți printre studenți, preferând să investească în pregătirea acestora și să-i formeze în spiritul companiei. Deși interesul companiilor pentru brandul de angajator este în creștere, foarte puține știu despre beneficiile pe termen lung ale unui astfel de instrument. Este adevărat că brandul de angajator este un subiect prezent în România mai ales pe agenda companiilor multinaționale. Interesul crescut al companiilor de pe piața românească pentru acest
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de profit și de cotă de piață, mai ales că reprezintă un activ ce poate fi tranzacționat (vândut, concesionat, licențiat), și crește valoarea companiei. O marcă se poate naște ușor, dar efortul cel mai consistent trebuie îndreptat spre menținerea și creșterea ei. Astfel spus, este important ca unei mărci să i se adauge o identitate și o imagine și aici deja ne îndreptăm spre discuția despre brand. O marcă puternică înseamnă mai mult decât un nume sau un logo. O marcă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și serviciile lor. Cu alte cuvinte, brandurile permit entităților ne-umane să capete calități umane precum: a fi demn de încredere, autenticitate sau vitalitate. În acest fel, brandurile oferă entităților posibilitatea de a crea legături emoționale cu potențialii consumatori, rezultând creșterea frecvenței de utilizare și o mai mare loialitate. De asemenea, mărcile sunt și surse de promisiuni pentru consumatori. Ele promit beneficii diferențiate relevante 18. Astăzi, brandingul reprezintă o parte importantă a strategiei de business. Extrem de lămuritoare este analiza lui Olins
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
brandurile comerciale în teritoriul emoțional din mințile și inimile oamenilor, pentru banii din buzunarele lor"19. Există, așadar, o diferență substanțială între marcă și brand. Iar diferența nu constă în beneficiile pe care le aduce brandul, beneficii precum loialitatea clienților, creșterea cotei de piață, reducerea rezistenței consumatorului la preț, numărul mai mare de afaceri cu retailerii sau dezvoltarea capacității de a atrage și a angaja talente în companie, independența față de anumite categorii de produse, creșterea flexibilității pentru dezvoltarea viitoare (extinderea brandului
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
aduce brandul, beneficii precum loialitatea clienților, creșterea cotei de piață, reducerea rezistenței consumatorului la preț, numărul mai mare de afaceri cu retailerii sau dezvoltarea capacității de a atrage și a angaja talente în companie, independența față de anumite categorii de produse, creșterea flexibilității pentru dezvoltarea viitoare (extinderea brandului), creșterea valorii acțiunilor, creșterea valorii pentru acționari 20. Și marca aduce o parte dintre aceste beneficii. Brandul este, însă, după cum am văzut, o forță socială și psihologică, ba mai mult, o micropo-vestire de legitimare
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cotei de piață, reducerea rezistenței consumatorului la preț, numărul mai mare de afaceri cu retailerii sau dezvoltarea capacității de a atrage și a angaja talente în companie, independența față de anumite categorii de produse, creșterea flexibilității pentru dezvoltarea viitoare (extinderea brandului), creșterea valorii acțiunilor, creșterea valorii pentru acționari 20. Și marca aduce o parte dintre aceste beneficii. Brandul este, însă, după cum am văzut, o forță socială și psihologică, ba mai mult, o micropo-vestire de legitimare. Altfel spus, brandurile fac parte din acele
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]