6,333 matches
-
E-o luptă în mine, cu moarte și verbe Și sunt ca un proaspăt și lung anotimp. Nu-mi plânge prin lacrimi, să-mi plângi prin cuvinte, Cuvintele tale îmi sunt un dezmăț Eu vin ca la școală, rebel sau cuminte, Și peste dezastre te chem și te-nvăț. 24 iulie 2011 Îmi plouă cu tine, îți ninge cu noi... Ce lume absurdă, ce lume de foc, Eu iau doar prin tine nesomn și noroc Îmi plouă cu tine, Îmi ninge
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Cu ce să faci față, trăiam modest. Duminica îmi luam copilașii, mergeam la Sf Biserică, ascultam slujba toată 8-12. Era foarte frumoasă, aveam preot paroh Dăscălescu Teodor. Un duhovnic bun și o preoteasă Lucreția, bună și milostivă. Copii erau foarte cuminți, nu se foiau, nu vorbeau, nu se plimbau în Biserică, priveau preotul și icoanele. Dacă aveau de întrebat ceva, în șoaptă sau semne ne înțelegeam. Dacă oboseau stăteau în genunchi lângă mamă și nu deranja pe nimeni, nici nu se
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
În Încăpere. Uluit, am văzut că acesta purta În brațe un pui de leu. L-a sărutat pe cap, l-a tras de urechi și apoi l-a pus pe un covoraș de mătase. — Fuguța la joacă, Mucki... așa... ce cuminte ești. Puiul de leu a scos fericit niște sunete și s-a dus voios la fereastră, unde a Început să se joace cu marginea uneia dintre draperiile grele. Goering era mai scund decât Îmi imaginasem, ceea ce-l făcea să pară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
dragoste mare și un respect deosebit. Doresc din toată inima să-ți ofer toate florile din lume. Simt nevoia de a te ajuta oriunde m-aș afla și de a te apăra de orice primejdie. Îți promit că voi fi cuminte și ascultătoare, voi lua note bune, voi fi ordonată și harnică, așa cum îți dorești tu. Aș vrea să fac cât mai multe pentru tine, mama mea dragă! Te iubesc! Puișorii Nistor Elena , S.A.M. Valea-Seaca A scos gâsca de cu
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
literar pe motiv de clavicule rupte sau febră care se instalează brusc la câteva ore după ce pleacă mama de-acasă, însă să scriu, cu adevărat, nu m-au împiedicat. Scrisul aparține nopții. Adică acelei părți a zilei în care copiii cuminți dorm. Și sforăie ușor, vorbesc și suspină în somn. Scrisul meu, atât cât e, este legat profund de prietenii mei. De prietenii mei minunați și disperați în lipsa cărora nici copiii nu m-ar fi putut ajuta. Sunt dependentă de ei
copii. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ana Dragu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1769]
-
cu care apăreau în concerte, culmea conformismului burghez, după părerea celui ce semna articolul. O fată plină de coșuri pe frunte încerca să dea pagina, citind pe dedesubt. Intr-un pulovăr pufos, de mohair roz bon-bon, stătea deoparte Clara, frumoasă, cuminte și pură, cu tenul ca o coajă subțire de sticlă și cu ochii albaștri deschis, o fetiță pe care nimeni n-o vedea crescând și ajungând femeie. "N-ai grijă, că tot într-un pat ajunge și ea până la urmă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
de aici se lansa câte unul într-o poveste cu o suedeză sau o daneză pe care, chipurile, o fripsese anul trecut la mare. Mai trăgeau din coniac, îmi mai aruncau și mie câte o privire: "Bravo, uite un băiat cuminte, nu ca voi, derbedeilor, la gagici toată ziua..." Și apoi se duceau iar la dans. Mai rău era când intra Bazil, ca pe o scenă de cabaret, cu o figură de bețiv, cântând What's a nice kid like you
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
vale cu flori, fără altă atingere decât a degetelor împreunate, unirea spiritelor lor fiind "singurul mod de-a procrea întruna". Clara era însă cât se poate de reală și o știam de doi ani, cât îmi fusese colegă. O fată cuminte, ștearsă și liniștită. Am umblat o vreme privind florile, apoi ne-am așezat pe iarba-ncîlcită. Corolele tindeau să se-nchidă deasupra capetelor noastre. Ne-am lungit unul lângă altul și am stat acolo, schimbând din când în când cîte-o vorbă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
învăluie. Și în acea clipă, care poate nu se va mai repeta, o vezi deodată: o față subțire, ca modelată într-o coajă de sticlă luminoasă, niște umeri goi și firavi. O păpușă de cârpă strânsă la piept. Codițe lungi, cuminți, coborând peste decolteul rochiței de stambă, ca un sac diform care îi lasă doar umerii goi, ca niște lujeri. Vă priviți în ochi. Ea se înalță spre tine. Te sărută lângă colțul gurii, îți strigă niște cuvinte disperate, dar noaptea
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
parc-aș fi fost invizibil. El îi spunea ceva, indianisme de-ale lui: santana... reflectarea fulgerului în rouă dimineții... Stătea adus de spate, căci era cu mult mai înalt decât ea. Clara îl privea liniștită, cu ochii ei sticloși și cuminți reflectând chipul băiatului pe un fundal de nori învolburați. Legătura celor doi, începută aici, la Bu-dila, - sau mai curând acolo, în valea plină de flori - avea să dureze, așa cum se-ntîmplă cu puține perechi de liceeni. I-am revăzut cu câțiva
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
în fața unei construcții gigantice, cu mii de ferestre în chenare solemne, cu o poartă care mi s-a părut, încadrată cum era de două mari femei goale, de ipsos, sprijinite pe niște urne, o intrare către altă lume. "Să fii cuminte", mi-a mai zis mama, și m-a lăsat, urlând după ea, pe un culoar nesfârșit, în grija unei femei în veșmânt alb. M-am pomenit pe o masă cu cearșaf aspru pe ea, sub o mare farfurie plină de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
a bărbatului învăluit în fumul de țigară și deasupra lui pe fereastră soarele asfințind, Aida mă trage după ea în bucătărie, mi-a mângâiat părul ca unui copil îmbufnat ce și-a surprins mama cu un bărbat străin, Fii acum cuminte și du-te acasă! Nu te gândi la nimic, ascultă-mă! Voiam numai, Taci! vocea ei mângâioasă foarte aproape de chipul meu, Hai, du-te acum! Și vino mâine! Și-am alergat ca nebun pe ușă lăsându-i cheia yale pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
plouă, vântul vântuiește, neaua ninge, soarele însorește, vremea vremuiește, așa și mâna care mânuiește stiloul nu se mai oprește odată pornită, și Theo zâmbește, Ca și roata de la căruță?! neștiutoare întreabă Ileana, Întocmai! Ești o fată deșteaptă, Ileana, frumoasă și cuminte, Și Daniel va fi preot? se tot întreabă ea și din ochii ei întorși spre mine văd acum că așteaptă cuvântul lui Daniel cel, Da! Reușesc să articulez cu vocea tremurată, Când? Cum aș putea să-i vorbesc ei despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cu greu din strânsoarea ochilor ei, Da! S-a auzit și acolo în spate?! Sigur! Numai vocea ta s-a auzit! le-a plăcut și femeilor vocea ta, toate vorbeau numai de tine, ce voce frumoasă ai și ce băiat cuminte! Ești ca o fată, numai despre tine au vorbit în drum spre casă, ce preot bun va ieși din tine când vei termina facultatea, Doamna te-a lăudat tot timpul, și ea face un semn imperceptibil înspre casă, acolo unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
părintele Ioan punându-și ochelarii când citea am crezut că puterea cititului îi vine de la acel misterios obiect, două cercuri de sticlă, părintele Ioan nu e în chilie, ochelarii lângă cartea deschisă, a ieșit chemat de fratele Rafael, eu stau cuminte pe laviță, e frig afară, cum a deschis părintele Ioan ușa, un val de frig, tentația e mare, stau în șezut pe laviță, picioarele mele nu ajung jos pe podea și pentru a coborî trebuie să mă răsucesc cu tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
părintelui Ioan pe nas nu mai văd nimic, cartea uriașă pe care mă străduiesc să n-o scap din brațe își pierde conturul, lățindu-se, umflându-se, dispar până și acele semne negre și roșii care se înlănțuiau atât de cuminte pe cartea, chiar și pământul pare că se învârte cu mine, scap cartea, cu ochelarii pe nas încerc s-o ridic, îmi fuge de sub picioare totul, cad, ai venit ca să fii lângă mine în ceasul acela! III Îmi cere să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
n-a mai cerut astăzi de băut, eu în strana cantorului cu ochii drept înainte privind, nu mi-am întors niciodată ochii spre lumea din biserică, știam că este acolo, am cântat cum am putut eu mai frumos, o vedeam cuminte la brațul mamei sale, doi ochi albaștri frumos îmbrăcați de sărbătoare, părul blond de culoarea grâului copt, dat peste cap în strânsoarea unei cordeluțe aurii, m-a oprit părintele după slujbă, să trec pe la el, așa că n-am mai ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nu mai fac parte din acesată scenă, dar privesc cu atenție, Corina poartă fustă lungă portocalie, ușoară, Da! Erai atât de rău cu mine! Eu?! Uimit Theo de aducerea aminte a Corinei, Da! Tu! o rostogolește pe podea, Theo! Fii cuminte! Răule! Am să-mi strig copiii în ajutor! El râde cu privirea opacă rătăcind fără nici un punct de sprijin, apoi se ridică amândoi, mai întâi Corina și ea îl ajută și pe el, N-aud ce-i șoptește el la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
fragil de noțiuni despre lume al celor doi copii, Corina se-apleacă la ei, la dimensiunile lor și le explică cum Theo n-a fost orb dintotdeauna, când a pictat avea ochi buni, acum nu-i mai are fiindcă, Theo cuminte aprobă explicațiile Corinei, eu mă întorc la Bunavestire, când am pictat în biserică Bunavestire Theo mi-a spus, Erminiile de pictură, cunoșteam deja acest cuvânt fiindcă tot el mi l-a făcut înțeles mai dinainte, erminiile de pictură ne spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
o atingeau ferind-o, Calcă, părinte! Calcă! o auzeam spunând printre suspinuri, și pieptul ei cu clopoței argintii se făcea una cu podeaua bisericii, pe tot parcursul slujbei stătea astfel lățită înaintea altarului, sub icoana Maicii Domnului cu pruncul, eu cuminte îndeplinid muncile mărunte pe care mi le cerea părintele în timpul slujbei, de la mine lua cădelnița pregătită cu fum de tămâie, și cu degetul arătător în inelul capacului, lăsând aerul să străbată cărbunii aproape stinși, în cadența cuvintelor, părintele Ioan împrăștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
face cu biserica, e felul lui liber de a se exprima ca artist, dar sunt convins că în comisie se va afla despre ele și vor fi aduse în dezbatere, nu cred, Daniel, că Theo merită toate astea, e mai cuminte ca el să accepte de bunăvoie să-i dăm jos pictura, Nu va fi de acord, îmi ridic ochii îndurerați spre părintele Varava și doar pentru o clipă îi văd o fulgerare nervoasă în ochi, ar fi prea mult oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
rărească, vegetația se împuținează și cărarea mea urcă, tufe de mure, aluni, buchete uriașe de ferigi, soarele de-acum în creștetul cerului și-ar trebuisă mă opresc puțin pe-o piatră să hotărăsc ce-am de făcut, să mă întorc cuminte la mănăstire, să stau cele trei zile în izolare deplină și să mă înfățișez apoi înaintea părintelui Ioan, dar picioarele mele mă duc singure mai departe, urc tot mai greu în peisajul stâncos, mi-e foame, urlă stomacul meu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
jos toată pictura meșterului Luca, gândurile mele întrerupte de prezența străină pe care o simt fără să-mi întorc capul, E Daniel, respectuos mă cheamă la masă, mă așteaptă părintele și ceilalți călugări, dar înainte de toate stabilesc cu acest copil cuminte ca un om mare niște reguli, îmi va spune pe nume în primul rând și-n al doilea rând îl iau ca ucenic al meu, ajutor, copilul spune da și firescul răspunsului lui îmi place încât îmi vine să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cântătoare la vioară, o las să mă îmbrace ca pe un copil, nu s-ar putea spune că orbirea nu-și are avantajele ei, taci! abia îmi încheie nasturii la cămașă pentru că i-am îmbrățișat mijlocul cu amândouă brațele, fii cuminte! trebuie să ajungem la clinică! și de la patru am repetiție la Filarmonică! 30 octombrie, de câteva zile m-am mutat în atelierul lui Thomas, m-a sunat din Germania rugându-mă să am grijă de atelier, mai repede de anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
născut și a crescut la București, trece de la una la alta fără nici o legătură, aveam mereu casa plină, oaspeți, slugi, a uitat ce voia să-mi spună despre fratele lui Nicolae, întâiul în clasă, iar la conac, Nicolae o ascultă cuminte, așezat corect pe canapea, fetița și băiatul se hârjonesc cu mâțele și pe doamna Angela n-o sâcâie defel gălăgia copiilor, cu tot aerul bătrânesc și vetust casa asta trăiește într-un fel anume, n-aș putea spune cum, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]