5,417 matches
-
Drepturile părților la sfarsitul procedurii de mediere a conflictului Aliniatul 1 - La sfarsitul procedurii de mediere părțile se bucură de următoarele drepturi: a) dreptul de a solicita restituirea înscrisurilor încredințate mediatorului, care au servit la clarificarea unor aspecte privind conflictul dedus; b) dreptul părților de a sesiza Consiliul de Mediere despre refuzul mediatorului de a le restitui înscrisurile și documentele depuse pentru a servi la clarificarea conflictului (art. 4 alin. 4 din legea medierii); c) dreptul părților de a sesiza Consiliul
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
l-au achitat mediatorului, conform OUG nr. 51/2008. Art. 55 Obligațiile părților Aliniatul 1 - Dintre obligațiile părților se enumeră: a) obligația de a achita onorariul mediatorului și cheltuielile efectuate de acesta, ocazionate de procedură de mediere desfășurată în cauză dedusa; b) obligația de a respecta regulile stabilite cu privire la comportarea impusă pe timpul desfășurării medierii, conform contractului de mediere; c) obligația morală de a respecta înțelegerea concretizata în acordul de mediere, în cazul când nu doresc autentificarea sau consfințirea acordului de mediere
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
în timpul medierii să le distrugă la încheierea procedurii, cu încunoștiințarea părților; o) obligația de a ține arhiva, registre proprii și o evidență financiar-contabilă la sediul biroului p) obligația de a comunica instanțelor judecătorești informațiile prevăzute de lege cu privire la medierea cazului dedus și de a răspunde adreselor și cererilor autorităților publice; r) obligația că în toate cazurile de închidere a procedurii de mediere, în care nu s-a reușit împăcarea părților, să încheie un proces-verbal cu privire la acest lucru; va încheia, de asemenea
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
judecată. Răspunsul la această problemă poate fi dat doar prin extinderea prevederilor art. 120 alin. 2 din Codul de procedură civilă ce se referă la obligația judecătorului de a stărui în toate fazele procesuale pentru a soluționa pe cale amiabilă conflictul dedus, coroborat cu art. 2, alin. 1 din legea medierii. Aceasta ar putea fi deci modalitatea prin care se acoperă golul legislativ semnalat. Părțile pot cere instanței, în orice moment sistarea procesului motivat de voință lor de a se adresa unui
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
de lucru judecat și recursul Aliniatul 1 - Părțile trebuie să cunoască, că hotărârea pe care o obțin în instanță în urmă verificării modului cum au fost respectate condițiile de fond și forma a acordului lor de voință cu privire la soluționarea conflictului dedus medierii, nu se bucură de autoritate de lucru judecat. De aceea, cănd oricare parte intentează o acțiune nouă, având ca obiect rezolvarea aceluiași conflict, cealaltă parte ar putea cere respingerea ei, invocând excepția de lucru care a fost deja convenit
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
duduit, urlet al claxoanelor de automobil, de vocile trecătorilor, toate astea acționând ca un bici asupra lui Marinetti, care se înviorează, ochii îi lucesc, zâmbetul nu-i părăsește chipul”, - astea, precizează corespondentul, fiind aflate chiar de la protagonistul reportajului sau doar deduse, prin analogie, din ce și câte știa gazetarul despre preferințele tehniciste ale italianului, care mai vizitase și circul din orașul cu Kremlin (Petersburgul neavând așa ceva, Kremlin...), considerând spectacolele de aici cele mai interesante din toate genurile și modalitățile de distracție
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
Mitră are o singură temă majoră, e drept cea mai generoasă - iubirea - în toate ipostazele ei. Tot iubirea este tema volumului VIAȚA CA UN FIR DE PĂPĂDIE și un prim argument că e vorba de o antiproză este prezența indusă, dedusă, uneori discretă, alteori agresivă, a poeziei. Se remarcă repetiția și enumerația, chiar la nivelul unei fraze: „Amintirile tale, iubiri, speranțe, singurătăți. Mai ales singurătăți. Crâmpeie din viața ta. Așa cum a fost.” (a se remarca și scurtcircuitarea discursului, propoziția devenind eliptică
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
în mod obligatoriu acordul de mediere în care stă materializată înțelegerea părților, cât și procesul-verbal de încheiere a medierii, în original și în formă electronică, sau numai procesul-verbal dacă nu au ajuns la nici o înțelegere, pentru a pune capăt conflictului dedus. În baza art.438-441 din Codul de procedură civilă, atunci când conflictul privind asociația de proprietari a fost rezolvat prin mediere, instanța va pronunța o hotărâre care să consfințească înțelegerea cuprinsă în acordul de mediere, după ce verifică condițiile de fond și
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
persoanelor restanțiere la întreținere. După ce reprezentantul asociației de proprietari a ales medierea și mediatorul, se va depune la biroul mediatorului ales, cererea de investire a acestuia cu autoritatea ce i-a fost transferată de părți pentru a putea media conflictul dedus, așa cum am arătat mai înainte. În orice tip de conflict procedura este următoarea : Proprietarul sau asociația depune cereri de mediere tip, care se află la orice birou de mediere.Acestea cuprind referiri la : intenția de a iniția procedura de mediere
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
la judecarea cauzei în instanță, în favoarea medierii. Alegerea medierii o pot face oricând în cursul procesului, printr-o cerere semnată de amândouă părțile. În legea medierii nu se află nici o prevedere expresă cu privire la momentul când părțile pot cere medierea conflictului dedus prima dată instanței de judecată. Răspunsul la această problemă poate fi dat doar prin extinderea prevederilor din Codul de procedură civilă ce se referă la obligația judecătorului de a stărui în toate fazele procesuale pentru a soluționa pe cale amiabilă conflictul
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
prima dată instanței de judecată. Răspunsul la această problemă poate fi dat doar prin extinderea prevederilor din Codul de procedură civilă ce se referă la obligația judecătorului de a stărui în toate fazele procesuale pentru a soluționa pe cale amiabilă conflictul dedus, coroborat cu art.2 alin.1 din legea medierii. Aceasta ar putea fi deci modalitatea prin care se acoperă golul legislativ semnalat. Părțile pot cere instanței în orice moment sistarea procesului, motivat de voința lor de a se adresa unui
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
Fiecare mediator are dreptul să aplice un model propriu de organizare a procedurii de mediere, cu respectarea dispozițiilor și principiilor statuate în prezenta lege”. Pe această bază, procedura și poliția de ședință se adaptează ad-hoc la natura și complexitatea conflictului dedus, în prezența părților care, după ce le acceptă sunt atenționate cu privire la obligația de a le respecta și asupra consecințelor nerespectării lor. În același timp, mediatorul este obligat să supravegheze ca medierea să se desfășoare fără incidente legate de libertatea, demnitatea sau
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
da la iveală asemenea paradoxuri. Însă când în atenție este tocmai faptul de existență, parado xul nu mai este unul al intelectului.<ref id="166">Søren Kierkegaard, op. cit., p. 55.</ref> Existența trăită concret nu poate fi supusă logicii intelectului, dedusă ca atare sau tradusă în concepte. Cel care ar încerca să facă acest lucru ar fi nevoit să presupună în ordinea existenței ceea ce caută să cunoască. De fapt, uzajul unor concepte lasă paradoxul nesatisfăcut. Una e să vorbești despre conceptul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
cunoștinței intelectuale pure. Trebuie deci să păzim următoarele lucruri: 1) ca noțiunile să fie pure și nu empirice 2) să nu aparție intuițiunei și sensibilității, {EminescuOpXIV 393} ci cugetărei și inteligenței 3) să fie noțiuni elementare, bine distingîndu-se de cele deduse sau compuse 4) ca tabla lor să fie completă, încît să reumple terenul întreg al inteligenței pure. Această complectudine a unei științe nu poate fi admisă cu siguranță numai pe suputațiunea unui agregat constituit prin niște încercări numai, ci este
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și unul empiric (motus) cari nici nu se țin de acest registru genealogic al inteligenței, ba între aceste noțiuni primordiale sânt enumerate și altele deduse (actio, passio) și unele din cele primordiale lipsesc cu totul. Ce s-atinge de cele deduse, trebuie să observ că categoriile, ca adevărate noțiuni radicale ale inteligenței pure ce sânt își au și ele noțiunile lor deduse, tot atât pure, care nu trebuiesc trecute cu vederea într-un sistem de filozofie transcendentală, dar cu a căror
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
enumerate și altele deduse (actio, passio) și unele din cele primordiale lipsesc cu totul. Ce s-atinge de cele deduse, trebuie să observ că categoriile, ca adevărate noțiuni radicale ale inteligenței pure ce sânt își au și ele noțiunile lor deduse, tot atât pure, care nu trebuiesc trecute cu vederea într-un sistem de filozofie transcendentală, dar cu a căror amintire numai eu mă pot mulțămi, neavând a face în prezent decât c-o încercare critică. {EminescuOpXIV 400} Fie-mi permis
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu vederea într-un sistem de filozofie transcendentală, dar cu a căror amintire numai eu mă pot mulțămi, neavând a face în prezent decât c-o încercare critică. {EminescuOpXIV 400} Fie-mi permis a numi aceste noțiuni intelectuale pure, dar deduse, praedicabilia ale inteligenței pure (în opunere cu predicamentele). Având odată noțiunile originare și primitive, cele deduse și subalterne lesne se pot adaoga, spre a zugrăvi pe deplin arborul genealogic al inteligenței pure. Fiindcă acum nu intenționez complectudinea sistemei, ci caut
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pot mulțămi, neavând a face în prezent decât c-o încercare critică. {EminescuOpXIV 400} Fie-mi permis a numi aceste noțiuni intelectuale pure, dar deduse, praedicabilia ale inteligenței pure (în opunere cu predicamentele). Având odată noțiunile originare și primitive, cele deduse și subalterne lesne se pot adaoga, spre a zugrăvi pe deplin arborul genealogic al inteligenței pure. Fiindcă acum nu intenționez complectudinea sistemei, ci caut numai principiele unui asemenea sistem, păstrez pentru altă ocazie această întregire. Acest scop însă se poate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
categoriei cauzalității predicabilele puterei, acțiunei, pasiunei, categoriei comunităței cele al prezentului, rezistenței; predicamentelor modalității predicabilele iscărei, trecerei, schimbărei ș. a. m. d. Categoriile combinate cu modi-i ai sensibilității pure sau și întreolaltă dau naștere la o mulțime mare de noțiuni apriorice deduse, a căror observare și înregistrare de s-ar putea complecta ar fi o ostenință folositoare și nu neplăcută, dar care aicea este dispensabilă. De definițiile acestor categorii mă dispensez anume în acest tractat, deși poate-aș fi în posesia unor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îndreptățește pretenția culturei, determinare care se poate lărgi sau contrage după diferitele epoci istorice în care-i stătorită, din scopul culturei se poate totuși găsi o determinare mai consistentă și mai clară. Dacă această determinare, (pentru. că va fi) fiind dedusă din scop, va stabili ce și cum va trebui să fie și cum va trebui concepută cultura, și dacă de la această determinare se va fi abătând prea des ceea ce există și se concepe ca cultură, noi totuși nu vom trebui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de identitate spațială a lucrurilor. Însă în primă instanță - deci la Homer, Hesiod, Alcman, presocratici - cuvântul apare legat mai ales de noțiuni referitoare la corpuri ale căror proporții depășeau puterea de cuprindere a omului: ta perata erau limitele presupuse și deduse, limitele pământului, ale mării, ale cerului, ale astrelor, ale universului însuși, deci limitele care făceau parte din recuzita teoretică a unor cosmologii forjate pe baza imaginației. Întrucât nu puteau fi experimentate direct, ele erau "cunoscute" prin delegație: parcurgerea unor suprafețe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
referirea la "capetele pămîntului". Dar și această utilizare a lui perata ges ne arată, deopotrivă, în ce măsură cuvântul peras se aplică primordial la o limită care nu poate fi experimentată nemijlocit și care, ca atare, nu poate fi decât presupusă și dedusă. În același sens, Parmenide 1 vorbește despre "limitele astrelor" (perat' astron) păzite de un cer "atotcuprinzător" și constituindu-se el însuși ca "limită supremă" a lumii.2 Însă "limita" care strânge toate aceste elemente laolaltă, creând astfel un întreg armonic
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
poezia noastră de azi față cu Europa lirică. Știu ceva strict nesemnificativ despre poezia italiană de azi, dar nu mă pot folosi de ceea ce știu ca de un reper. Singurul lucru pe care l-aș putea spune, dar și acesta dedus doar din "sentimentul interior" al poeziei noastre, e că ea și-a pierdut complexul de retardare, că nu mai pare a avea pe agenda zilei problema sincronizării. Poeții noștri se simt în Europa, chiar dacă (eu, în orice caz) n-aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
da la iveală asemenea paradoxuri. Însă când în atenție este tocmai faptul de existență, parado xul nu mai este unul al intelectului.<ref id="166">Søren Kierkegaard, op. cit., p. 55.</ref> Existența trăită concret nu poate fi supusă logicii intelectului, dedusă ca atare sau tradusă în concepte. Cel care ar încerca să facă acest lucru ar fi nevoit să presupună în ordinea existenței ceea ce caută să cunoască. De fapt, uzajul unor concepte lasă paradoxul nesatisfăcut. Una e să vorbești despre conceptul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
dar foarte interesant prin viziunea sa zdruncinată, strâmbă, deplin caracterizată sau, ca să-i zic așa, sașie. Volumul de versuri Joc secund nu era cu putință potrivit arătărilor de mai înainte, o poetică expresă; în fapt, două: prima în Din ceas, dedus... și Timbru, iar a doua în Desen pentru cort. ă...î ... Barbu este fără îndoială un versificator totdeauna sigur, un autor de balade fantastice, cuprinzând poezie fără nici o specificare, adică adevărată, un poet, în sfârșit, care a scris prea frumoase
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]