9,167 matches
-
la pacienții purtători de leziuni organice cerebrale, a căror semiologie o copiază parțial pe aceea a depresiilor primare. Frecvența depresiei variază astfel de la 6% până la 54% la bolnavii cu SM. În lucrarea lui JOUVENT R. și colaboratorii (1989), existența unei depresii, definită prin criteriile D.S.M. III, a fost observată la 58% din pacienții a căror boală evolua de mai puțin de doi ani și 17% din pacienții a căror boală era mai veche de doi ani. Severitatea simptomatologiei depresiei, măsurată cu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
existența unei depresii, definită prin criteriile D.S.M. III, a fost observată la 58% din pacienții a căror boală evolua de mai puțin de doi ani și 17% din pacienții a căror boală era mai veche de doi ani. Severitatea simptomatologiei depresiei, măsurată cu scara lui HAMILTON, era de asemenea mai accentuată la pacienții a căror boală era mai recentă. Depresia este de obicei moderată, pacientul fiind 104 iritabil, descurajat, neliniștit, agitat. Închiderea în sine, sentimentul de vinovăție, dezinteresul, sunt mai rare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de mai puțin de doi ani și 17% din pacienții a căror boală era mai veche de doi ani. Severitatea simptomatologiei depresiei, măsurată cu scara lui HAMILTON, era de asemenea mai accentuată la pacienții a căror boală era mai recentă. Depresia este de obicei moderată, pacientul fiind 104 iritabil, descurajat, neliniștit, agitat. Închiderea în sine, sentimentul de vinovăție, dezinteresul, sunt mai rare. Sinuciderea a fost observată la 2-5%. Au fost propuse mai multe ipoteze pentru a explica depresia asociată SM. Ipoteza
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
era mai recentă. Depresia este de obicei moderată, pacientul fiind 104 iritabil, descurajat, neliniștit, agitat. Închiderea în sine, sentimentul de vinovăție, dezinteresul, sunt mai rare. Sinuciderea a fost observată la 2-5%. Au fost propuse mai multe ipoteze pentru a explica depresia asociată SM. Ipoteza unei coincidențe se lovește de o mai mare frecvență a depresiei la acești pacienți, decât la populația generală și de absența predispozițiilor familiale. Studiul lui RABINS și colaboratorii (1986) menționează totuși o frecvență anormal ridicată de psihoză
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
agitat. Închiderea în sine, sentimentul de vinovăție, dezinteresul, sunt mai rare. Sinuciderea a fost observată la 2-5%. Au fost propuse mai multe ipoteze pentru a explica depresia asociată SM. Ipoteza unei coincidențe se lovește de o mai mare frecvență a depresiei la acești pacienți, decât la populația generală și de absența predispozițiilor familiale. Studiul lui RABINS și colaboratorii (1986) menționează totuși o frecvență anormal ridicată de psihoză bipolară la pacienții cu SM. Ipoteza cea mai veche consideră depresia din SM ca
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mare frecvență a depresiei la acești pacienți, decât la populația generală și de absența predispozițiilor familiale. Studiul lui RABINS și colaboratorii (1986) menționează totuși o frecvență anormal ridicată de psihoză bipolară la pacienții cu SM. Ipoteza cea mai veche consideră depresia din SM ca o reacție pshilogică, ca o reacție la boală. Recent, mai multe cercetări invocă originea endogenă (biologică) a depresiei, fiind legată de leziunile cerebrale din SM. În favoarea acestei teorii pledează următoarele: - frecvența depresiei este mai mare la bolnavii
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
1986) menționează totuși o frecvență anormal ridicată de psihoză bipolară la pacienții cu SM. Ipoteza cea mai veche consideră depresia din SM ca o reacție pshilogică, ca o reacție la boală. Recent, mai multe cercetări invocă originea endogenă (biologică) a depresiei, fiind legată de leziunile cerebrale din SM. În favoarea acestei teorii pledează următoarele: - frecvența depresiei este mai mare la bolnavii ce prezintă leziuni ale sistemului nervos central decât la populația generală sau la bolnavii al căror handicap nu este în raport cu leziuni
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Ipoteza cea mai veche consideră depresia din SM ca o reacție pshilogică, ca o reacție la boală. Recent, mai multe cercetări invocă originea endogenă (biologică) a depresiei, fiind legată de leziunile cerebrale din SM. În favoarea acestei teorii pledează următoarele: - frecvența depresiei este mai mare la bolnavii ce prezintă leziuni ale sistemului nervos central decât la populația generală sau la bolnavii al căror handicap nu este în raport cu leziuni ale sistemului nervos central (afecțiuni neuromusculare sau spinale), dar trebuie notat că aceste afecțiuni
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în raport cu leziuni ale sistemului nervos central (afecțiuni neuromusculare sau spinale), dar trebuie notat că aceste afecțiuni nu au caracterul brutal și imprevizibil al puseelor de SM și că imaginea acestor boli este diferită de cea a SM, în anturajul bolnavilor. Depresia este deasemenea rară în formele spinale pure ale SM; - Depresia poate preceda apariția manifestărilor clinice neurologice; - Apariția depresiei nu este corelată cu durata bolii, nici cu severitatea handicapului neurologic, dar potrivit lucrării lui JOUVENT și colaboratorii (1988), ea ar fi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
dar trebuie notat că aceste afecțiuni nu au caracterul brutal și imprevizibil al puseelor de SM și că imaginea acestor boli este diferită de cea a SM, în anturajul bolnavilor. Depresia este deasemenea rară în formele spinale pure ale SM; - Depresia poate preceda apariția manifestărilor clinice neurologice; - Apariția depresiei nu este corelată cu durata bolii, nici cu severitatea handicapului neurologic, dar potrivit lucrării lui JOUVENT și colaboratorii (1988), ea ar fi mai frecventă la începutul evoluției; - Simptomatologia depresivă este mai accentuată
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
caracterul brutal și imprevizibil al puseelor de SM și că imaginea acestor boli este diferită de cea a SM, în anturajul bolnavilor. Depresia este deasemenea rară în formele spinale pure ale SM; - Depresia poate preceda apariția manifestărilor clinice neurologice; - Apariția depresiei nu este corelată cu durata bolii, nici cu severitatea handicapului neurologic, dar potrivit lucrării lui JOUVENT și colaboratorii (1988), ea ar fi mai frecventă la începutul evoluției; - Simptomatologia depresivă este mai accentuată în timpul puseelor bolii decât în perioadele de atenuare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Simptomatologia depresivă este mai accentuată în timpul puseelor bolii decât în perioadele de atenuare, dar acest argument este ambiguu, căci accentuarea acestei simptomatologii poate rezulta prin descurajare și spaimă. Până în prezent, nici un studiu nu a fost consacrat în mod special tratamentului depresiei asociate sclerozei multiple. b3. Râsul și plânsul spasmodic. Au fost deja semnalate în SM încă de către CHARCOT. Adesea râsul și plânsul spasmodic sunt confundate cu labilitatea emoțională. În sensul propriu, acești termeni desemnează accese spasmodice de râs sau plâns, care
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și ar necesita prezența unor leziuni bilaterale, în special pontine. Poate fi ameliorat destul de bine prin doze mici de amitriptilină (25-75 mg/zi). c. Labilitatea emoțională și incontinența afectivă. Sunt adesea confundate cu râsul și plânsul spasmodic, sau descrise în cadrul depresiei. În realitate, ele survin independent și nu sunt corelate cu depresia. Două studii, folosind metodologii diferite au arătat frecvența acestui tip de tulburări emoționale. Primul studiu al lui LYON-CAEN O. și colaboratorii (1986), folosind scala de dispoziție depresivă a lui
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
fi ameliorat destul de bine prin doze mici de amitriptilină (25-75 mg/zi). c. Labilitatea emoțională și incontinența afectivă. Sunt adesea confundate cu râsul și plânsul spasmodic, sau descrise în cadrul depresiei. În realitate, ele survin independent și nu sunt corelate cu depresia. Două studii, folosind metodologii diferite au arătat frecvența acestui tip de tulburări emoționale. Primul studiu al lui LYON-CAEN O. și colaboratorii (1986), folosind scala de dispoziție depresivă a lui JOUVENT și colaboratorii, a arătat prezența la 50% din pacienți, a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sa poată fi ajutați mai bine. În Oradea există un Centru de Zi pentru SM, frecventat de un grup de 46 de bolnavi cu SM. Am efectuat un studiu pentru depistarea tulburărilor psihice la acești bolnavi. Am studiat frecvența anxietății, depresiei, riscului suicidar și tulburărille cognitive. Subiecților li s-au dat instrucțiuni pentru completarea cât mai sinceră a bateriei de teste, fără limită de timp impusă (exceptând testul de memorie). S-a utilizat o baterie de teste care cuprinde: scala de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cognitive. Subiecților li s-au dat instrucțiuni pentru completarea cât mai sinceră a bateriei de teste, fără limită de timp impusă (exceptând testul de memorie). S-a utilizat o baterie de teste care cuprinde: scala de anxietate (STAI), scala de depresie Beck, BDI, scala riscului suicidar (chestionarul pentru lipsa de speranță BHS) și testul de memorie (deficit mnezic) Rey. Urmărind rezultatele obținute de pacineți la testul pentru depistarea anxietății observăm că 34,8% dintre ei suferă de anxietate, iar 65,2
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
din ei nu au tulburări de tip anxios. Dintre pacienții cu anxietate 8,7% au un grad moderat al anxietății, iar 26,1% un grad ridicat. Gradul ușor și sever de anxietate nu se întâlnește la nici un bolnav. Scala de depresie a depistat că 65,2% din bolnavii noștri suferă de depresie, din care cu depresie ușoară 13,0%, depresie moderată 26,1%, 107 depresie severă 26,1% și nici unul cu depresie crescută. La 34,8% nu s-au depistat semne
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
anxietate 8,7% au un grad moderat al anxietății, iar 26,1% un grad ridicat. Gradul ușor și sever de anxietate nu se întâlnește la nici un bolnav. Scala de depresie a depistat că 65,2% din bolnavii noștri suferă de depresie, din care cu depresie ușoară 13,0%, depresie moderată 26,1%, 107 depresie severă 26,1% și nici unul cu depresie crescută. La 34,8% nu s-au depistat semne de depresie. În ceea ce privește riscul suicidar la 60,9% din bolnavi, acesta
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
un grad moderat al anxietății, iar 26,1% un grad ridicat. Gradul ușor și sever de anxietate nu se întâlnește la nici un bolnav. Scala de depresie a depistat că 65,2% din bolnavii noștri suferă de depresie, din care cu depresie ușoară 13,0%, depresie moderată 26,1%, 107 depresie severă 26,1% și nici unul cu depresie crescută. La 34,8% nu s-au depistat semne de depresie. În ceea ce privește riscul suicidar la 60,9% din bolnavi, acesta este prezent în felul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
anxietății, iar 26,1% un grad ridicat. Gradul ușor și sever de anxietate nu se întâlnește la nici un bolnav. Scala de depresie a depistat că 65,2% din bolnavii noștri suferă de depresie, din care cu depresie ușoară 13,0%, depresie moderată 26,1%, 107 depresie severă 26,1% și nici unul cu depresie crescută. La 34,8% nu s-au depistat semne de depresie. În ceea ce privește riscul suicidar la 60,9% din bolnavi, acesta este prezent în felul următor: 13,0% în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
grad ridicat. Gradul ușor și sever de anxietate nu se întâlnește la nici un bolnav. Scala de depresie a depistat că 65,2% din bolnavii noștri suferă de depresie, din care cu depresie ușoară 13,0%, depresie moderată 26,1%, 107 depresie severă 26,1% și nici unul cu depresie crescută. La 34,8% nu s-au depistat semne de depresie. În ceea ce privește riscul suicidar la 60,9% din bolnavi, acesta este prezent în felul următor: 13,0% în grad ușor, 39,1% moderat
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
anxietate nu se întâlnește la nici un bolnav. Scala de depresie a depistat că 65,2% din bolnavii noștri suferă de depresie, din care cu depresie ușoară 13,0%, depresie moderată 26,1%, 107 depresie severă 26,1% și nici unul cu depresie crescută. La 34,8% nu s-au depistat semne de depresie. În ceea ce privește riscul suicidar la 60,9% din bolnavi, acesta este prezent în felul următor: 13,0% în grad ușor, 39,1% moderat și 8,8% sever. Pacienții fără risc
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
depistat că 65,2% din bolnavii noștri suferă de depresie, din care cu depresie ușoară 13,0%, depresie moderată 26,1%, 107 depresie severă 26,1% și nici unul cu depresie crescută. La 34,8% nu s-au depistat semne de depresie. În ceea ce privește riscul suicidar la 60,9% din bolnavi, acesta este prezent în felul următor: 13,0% în grad ușor, 39,1% moderat și 8,8% sever. Pacienții fără risc suicidar sunt în proporție de 39,1%. Deficit mnezic prezintă 91
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
plus acuitatea vizuală maximă a ochiului mai bun de 20/60 sau mai puțin V - necunoscută X - se adaugă la gradul 0-6 pentru prezența decolorării temporale a papilei g. Funcțiile cerebrale (sau psihice-mentale) 0 - normale 1 - alterarea stării sufletești (euforie, depresie) 2 - discretă slăbire a gândirii 3 - slăbire moderată a gândirii 4 - scădere pronunțată a gândirii (sindrom cerebral cronic moderat) cu dezorientare. 5 - demență sau sindrom cerebral cronic sever V - necunoscută h. Alte funcții: 0 - nici una 1 - orice alte semne neurologice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
aportul hidric este insuficient, sonda va avea tendința de a se înfunda, ceea ce poate fi foarte supărător. Disfuncția intestinală se manifestă prin mobilitate gastrointestinală redusă, constipație, scaune dificile cu evacuări incomplete. Obiceiuri dietetice nesănătoase, inactivitatea fizică, efectele secundare ale medicației, depresia, slăbiciunea mușchilor abdominali, amânarea defecației datorită imobilității, restricțiile lichidiene sunt factori care accentuează disfuncțiile neurogene. Pacienții trebuie să stabilească obiceiuri intestinale regulate devreme, pentru a preveni incontinența sau dependența laxativă, care sunt mult mai dificile de reglat. Diareea și incontinența
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]