7,301 matches
-
mai întâi trebuie să-ți văd câteva desene, și pe urmă mai vorbim. — Am să-ți arăt, îmi răspunde el, aproape cu înflăcărare. Firește! Data viitoare când ne întâlnim îți voi aduce câteva desene. Numai să nu-mi ceri să desenez în fața ta. Sunt învățat să lucrez singur, numai noaptea, la lumina veiozei din camera mea. Ăsta e un lucru pe care pot să-l înțeleg. Și eu pot să scriu nu mai când sunt singură în camera mea. Azi, la
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
unui caiet, mâzgălind de zor, și își ridică pri virea din caiet doar când suntem la doi pași de el. Are figura colțuroasă acoperită de o inexpresivitate solemnă, ca de mort, și ochii (la fel de cenușii ca ai lui Eduard) par desenați într-o formă grotescă, din cauza pleoapelor căzute care îi acoperă aproape de tot. Mai întâi am un reflex de respingere. Dar, apoi, tocmai figura lui lugubră, care mă scrutează lipsită de orice speranță, mă face să-l simpatizez, așa, dintr-un
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ascuns portretul, Edo, l-am ascuns sub saltea, să nu-l vadă nimeni și să nu-l mai văd nici eu deocamdată; vreau să-l văd mai târziu, când n-o să mă mai emoționeze nici măcar ideea că Eduard mi-a desenat portretul. Cred că o să-mi pun și diploma sub saltea.) Mi-aduc deodată aminte că peste câteva ore o să mă întâlnesc cu Eduard și simt că mă îmbujorez din nou. Nu știu cum au trecut orele; de-abia înainte de plecare arunc și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Doar l-a încercat. Se îndepărtează de țărm, uitându-se în treacăt la un copil cu părul negru fluturând în vânt, ghemuit pe plajă. E greu de spus dacă e tot puștiul de mai devreme. Copilul stă cu spatele la mare și desenează ceva în nisip cu un băț de chibrit ars pe jumătate. Ceva semănând cu un chip de fată cu păr ondulat și cu ochelari. O imagine neașteptată îi răsare în minte lui Eduard. Un chip de fată cu ochelari și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pușcă pe nisip, cât mai departe, nemaiauzind nici chema rea mamei, până când părăsește plaja și ajunge cu tălpile goale și încă umede pe trotuar, între niște blocuri cenușii. Eduard se uită concentrat către blocurile de vizavi, nemaiză rind copilul care desenase în nisip. Totul în jur e pustiu. își întoarce privirea spre desenul din nisip, însă tocmai atunci o adiere de vânt răsfiră nisipul, ștergând desenul. Aruncă o privire de un cenușiu întunecat spre mare. Nu mai zărește nici o mișcare. Fata
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și privea visătoare pe geam, așteptând absentă și răbdă toare sosi rea lui Edi, făcând totală abstracție de Bobo, ca și cum nici n-ar fi fost prin preajmă. Bobo aprinse veioza și, aplecat asupra unei foi de hârtie, începuse să i deseneze chipul visător, cu privirea îndepărtată. Când terminase portretul, se lăsase în se rarea cu totul. S-a apropiat de ea și i a întins desenul. — îți place? a întrebat-o, curios. Era prima dată când desenase de față cu cineva
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
hârtie, începuse să i deseneze chipul visător, cu privirea îndepărtată. Când terminase portretul, se lăsase în se rarea cu totul. S-a apropiat de ea și i a întins desenul. — îți place? a întrebat-o, curios. Era prima dată când desenase de față cu cineva - cineva foarte absent și îndepărtat, care nici nu îl observase. Fata i-a smuls hârtia din mâini și a pălit. — Idiotule! Handicapat egoist și lipsit de suflet ce ești! a ți pat la el, cu un
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
urmare pozitivă pentru Bobo fusese că, începând de atunci, Edi îl lăsa și pe el să petreacă măcar câteva minute în compania fetelor pe care le aducea în casă, ca Bobo să le poa tă studia mai bine și să deseneze portrete cât mai izbutite. Nici măcar la școală nu-l credea profesorul de desen că el face desenele, pentru că Bobo nu putea desena decât singur, acasă. De regulă noaptea, la lumina veiozei, când își limpezea toate gândurile și emoțiile de peste zi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
fetelor pe care le aducea în casă, ca Bobo să le poa tă studia mai bine și să deseneze portrete cât mai izbutite. Nici măcar la școală nu-l credea profesorul de desen că el face desenele, pentru că Bobo nu putea desena decât singur, acasă. De regulă noaptea, la lumina veiozei, când își limpezea toate gândurile și emoțiile de peste zi. Toată lumea era convinsă că desenele i le făcea Edi. în general, toată lumea era fasci nată de Edi și-l credea capabil de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
emoțiile de peste zi. Toată lumea era convinsă că desenele i le făcea Edi. în general, toată lumea era fasci nată de Edi și-l credea capabil de orice. într-o zi, profesorul de desen îl chemase la tablă și-l pusese să deseneze o vază cu flori de pe catedră. îl apucase în așa hal tremuratul mâinii stângi, cu care desena, încât parcă i s ar fi transmis bâlbâiala în degete. A ieșit un desen jalnic, tremurat, fără nici un dumnezeu. Toți au râs de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
nată de Edi și-l credea capabil de orice. într-o zi, profesorul de desen îl chemase la tablă și-l pusese să deseneze o vază cu flori de pe catedră. îl apucase în așa hal tremuratul mâinii stângi, cu care desena, încât parcă i s ar fi transmis bâlbâiala în degete. A ieșit un desen jalnic, tremurat, fără nici un dumnezeu. Toți au râs de el. Profesorul s-a supărat de-a binelea și i-a dat nota 3. — Să nu mai
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
a binelea și i-a dat nota 3. — Să nu mai minți, Bobo! i-a spus el de față cu toată clasa. Nu profita de anumite... slăbiciuni... ca să stârnești compasi une și admirație, nu e onest din partea ta! Prefer să desenezi cum poți, dar să nu mă minți! De-acum înainte, toate temele la desen o să le faci în clasă, niciodată acasă! în noaptea aceea, Bobo contemplase pentru prima dată ideea sinuciderii. Se gândise cu toată seriozitatea la asta, numai că
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și să redea acel ceva într-un desen. Măcar prin desene, acele fete ajungeau la el și se făcea dreptate. Se îndrăgostea, câteodată, de câte una dintre fetele pe care le aducea Edi acasă, iar vraja dura cam până îi desena portretul sau cel mult până lua portretul cu el în pat, după care golul din stomac se stingea de la sine, ca un băț de chibrit fără vlagă. îi păreau și ele, rând pe rând, prea simple și, la urma urmelor
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
am prins! Tăcuse pentru o clipă, studiindu-l pe Bobo înnegurat. — Adevărul e că-i greu de redat o figură ca a ei, trebuie să recunosc! Chiar de-aș avea talentul tău, eu unul tot n-aș putea s-o desenez, cred că s-ar speria hârtia de ce-ar ieși! Edi începuse să râdă. Se înveselise singur la gândul năstrușnic care-i venise. — Dar... asta e! Se pare că avem succes cu portretele! Iar tu ai văzut-o bine, nu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
avem succes cu portretele! Iar tu ai văzut-o bine, nu mă duci cu preșul! a continuat el după ce a râs cu lacrimi, hohotitor. Nu știu cum naiba faci de vezi me reu ceva interesant sau atrăgător la fețele pe care le desenezi. Eu unul mă holbez la ele degeaba. Mai greu cu văzutul, mai lesnicios cu pipăitul! Hai, nu lăsa ochii-n jos ca o fată mare! Tot mai bine cu forme vii decât cu desene! într-adevăr, Bobo o văzuse cu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de portret și îi mângâie fruntea plină de imagini. în ziua când Clara îi adusese jurnalul ei, Bobo fusese cât pe ce să se dea de gol, de fericire. Jubilase pur și simplu. Să rutase jurnalul toată noaptea, admirase cuvintele desenate de mâna nervoasă a Clarei, dar nu fusese capabil să citească nici un rând. Continuase la fel și în zilele următoare. Admira atât de mult tot ceea ce avea legătură cu Clara, încât admirația în sine îl satisfăcea și nu mai simțea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ducându-se la Edi, o va vedea pe mama lor. Oare cum arăta ea acum, după zece ani? Se așeză pe canapea, își trase un scaun cu spătar în față, puse pe scaun un bloc de desen și încercă să deseneze portretul mamei, din amintire. Se uita fix la spătarul scaunului, își mai cobora privirea spre foaie, dar nu reușea să adune imaginea ma mei sale, oricât se străduia. Nu o mai ținea minte decât ca pe o umbră înaltă, ba
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mai solidar cu domnul Scarlat. Cu cât acesta era mai izolat și mai absent, re semnat să fie părăsit pe rând de membrii familiei și dedicat ex clusiv meseriei sale, cu atât Bobo se simțea mai atașat de el. Când desena, își punea discurile de muzică simfonică ale tatălui lui. Dacă se întâmpla ca domnul Scarlat să fie acasă, îl în treba dacă are voie și apoi îi cerea sfatul: ce disc să aleagă? Domnul Scarlat stătea câteva clipe pe gânduri
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mai vedem. Tu m-ai înțeles, doar uitându-te la mine, mult mai bine decât alții! Ce portret uluitor mi-ai făcut! Dar l-am aruncat... L-am rupt în bucăți și l-am aruncat pe geam. Credeam că-i desenat de Eduard. Mi-l închipuiam un adevărat personaj de roman... A trecut... Clara deschise ușa de la sufragerie și se îndreptă spre ieșire. Bobo o urmă tăcut, aproape târșâindu-și picioarele, pe care le simțea mai grele ca nicicând. înainte de a
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Georgianei, din portretul alăturat. — Ai un frate grozav, zău așa! îi spusese Georgiana mai de mult, când venise la ei și-l așteptau amândoi pe Edi. Trebuie să fii tare mândru de el! E plin de calități! Și ce mișto desenează! Da, Georgiana îi zâmbea de-a dreptul ironic de pe perete, cu chipul ei pistruiat. De fapt, toate portretele atârnate pe pereți îl priveau parcă în zeflemea. Bobo simți cum îl cuprinde exasperarea. Se năpusti asupra pereților, dând jos toate portretele
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
îl privi înlemnit. Știa că domnul Scarlat nu intră niciodată în camera aia. Se aștepta ca tatăl său să aibă o reacție dură la vederea tuturor schimbărilor, mai cu seamă a geamului pictat și a pereților jumuliți de portrete și desenați în cărbune. Dar domnul Scarlat îl întrebă alene pe Bobo: — Cine ți-a pictat geamul și ți-a desenat pereții, Robert? Domnul Scarlat era singurul care-i spunea pe nume: Robert. Bobo își ridică spre el ochii cenușii și murmură
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
aibă o reacție dură la vederea tuturor schimbărilor, mai cu seamă a geamului pictat și a pereților jumuliți de portrete și desenați în cărbune. Dar domnul Scarlat îl întrebă alene pe Bobo: — Cine ți-a pictat geamul și ți-a desenat pereții, Robert? Domnul Scarlat era singurul care-i spunea pe nume: Robert. Bobo își ridică spre el ochii cenușii și murmură rușinat: — Eu, ta-tă. Iar-tă-mă! Domnul Scarlat tăcu. Tăcu și îl privi de parcă nu l-ar fi văzut. — Tu singur
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
singur ai făcut aripile de vultur pe pereți cu cărbu nele? Tu singur ai pictat inorogul alb pe geam? Bobo își plecă ochii cu pleoapele pe jumătate căzute, încu viințând mut. — Adică vrei să-mi spui că tot tu ai desenat și portretele care atârnau înainte pe pereți? Și că profesorul de desen care m-a făcut cu ou și cu oțet la ședința cu părinții e un dobitoc? Bobo își ridică privirea, surprins. — Nu mă minți, Robert! îl avertiză domnul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
schimbări în ccamera ta și... — Ce schimbări ai putut face în camera aia mică unde nu încap decât câteva piese de mobilier? îl întrebă Eduard, curios. Chiar nu-mi dau seama. Bobo îi spuse că pictase ceva pe geam și desenase niște aripi de vultur pe pereți. Că scosese portretele de pe pereți și le pusese într-o mapă, pe birou. — Ce-ai desenat pe geam, Bobo? Tot un vultur? Bobo își mută privirea înspre mare. — Nnu. Un i no-rog alb. — Aha
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
îl întrebă Eduard, curios. Chiar nu-mi dau seama. Bobo îi spuse că pictase ceva pe geam și desenase niște aripi de vultur pe pereți. Că scosese portretele de pe pereți și le pusese într-o mapă, pe birou. — Ce-ai desenat pe geam, Bobo? Tot un vultur? Bobo își mută privirea înspre mare. — Nnu. Un i no-rog alb. — Aha! rosti Eduard, mai mult pentru sine, cu o exclama ție care făcu să se scurgă tot sângele din Bobo undeva, în nisip
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]