5,779 matches
-
la motivația care m-a impulsionat în focalizarea studiului asupra acestui subiect, voi preciza în primul rând că spațiul istorico-geografic asupra căruia m-am oprit constituie o pasiune mai veche,1 iar realitățile politico-sociale de astăzi generează multiple controverse și dileme care așteaptă răspunsuri cât mai pertinente. Este de remarcat, în al doilea rând, actualitatea acestei tematici având în vedere că Orientul Mijlociu s-a afirmat mult timp că un model clasic al vacuumului de putere, care a atras atenția principalelor puteri
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
diplomația este "cel mai bun mijloc pe care civilizația a fost capabilă să-l inventeze pentru a veghea că relațiile internaționale să nu fie guvernate numai de forță";73 cu toate acestea, "lumea actuala moștenește eșecul superputerilor de a tranșă dilemă securității pe baza polențialului militar de care dispuneau (ceea ce se definește prin sintagmele hard security sau high politics detaliate mai sus), dar mai ales de eșecul deliberat al acestor superputeri de a soluționa problemele considerate mărunte, triviale, de interes secundar
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pot fi analizate făcând abstracție de contextul istoric în care acestea au fost elaborate, indiferent dacă problemele de securitate vizează în mod diferit aspecte militare, sociale sau de altă natură. La începutul anilor '50, John Hertz a lansat noțiunea de "dilemă a securității", avansând în argumentația să de la premisa că "puterea este o chestiune relativă prin însăși natură ei, câștigul în putere a unui stat fiind în mod necesar pierderea altuia".80 Conform lui Hertz dilemă securității reprezenta o "noțiune de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Hertz a lansat noțiunea de "dilemă a securității", avansând în argumentația să de la premisa că "puterea este o chestiune relativă prin însăși natură ei, câștigul în putere a unui stat fiind în mod necesar pierderea altuia".80 Conform lui Hertz dilemă securității reprezenta o "noțiune de structură în care încercările de autoajutorare ale statelor de a-și asigura propriile nevoi de securitate tind, indiferent de intenții, să ducă la o creștere a insecurității celorlalți, întrucat fiecare interpretează propriile-i măsuri ca
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Reduction în Tension), un stat oferind, în mod unilateral, o concesie limitată cu scopul obținerii unei concesii de la cealaltă parte; dacă actorii jocului pot comunica intențiile lor credibil, dacă pot rezista impulsurilor conflictuale, atunci pot fi găsite soluții și pentru dileme vechi, seculare,127 așa cum este și secularul conflict israeliano-palestinian, întreaga comunitate internațională așteptând revirimentul spiritului de la Madrid sau Oslo. Realitatea cu care ne confruntam dovedește contrariul, principalii actori răspunzând de cele mai multe ori sub impulsul de moment și mai puțin prin
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
declin care se prefigurase ca urmare a divergențelor asupra a ceea ce reprezenta securitatea națională/regională la momentul respectiv și datorită faptului că statele arabe s-au aflat într-o permanentă lupta interstatala pentru putere.557 Declinul pan-arabismului a ridicat o dilemă referitoare la viitorul noii ordini regionale, prefigurându-se un aranjament regional pentru toți arabii vs. ordinea Orientului Mijlociu; ordinea regională asupra căreia plana dilemă impunea fie un aranjament regional care implică exclusiv statele arabe, fie un aranjament care includea pe
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
s-au aflat într-o permanentă lupta interstatala pentru putere.557 Declinul pan-arabismului a ridicat o dilemă referitoare la viitorul noii ordini regionale, prefigurându-se un aranjament regional pentru toți arabii vs. ordinea Orientului Mijlociu; ordinea regională asupra căreia plana dilemă impunea fie un aranjament regional care implică exclusiv statele arabe, fie un aranjament care includea pe langă statele arabe și statele ne-arabe; dilemă a atras atenția și asupra transformării conflictului arabo-israelian dintr-o lupta ideologică, într-un conflict interstatal
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
-se un aranjament regional pentru toți arabii vs. ordinea Orientului Mijlociu; ordinea regională asupra căreia plana dilemă impunea fie un aranjament regional care implică exclusiv statele arabe, fie un aranjament care includea pe langă statele arabe și statele ne-arabe; dilemă a atras atenția și asupra transformării conflictului arabo-israelian dintr-o lupta ideologică, într-un conflict interstatal.558 La nivelul Orientului Mijlociu criză din Golful Persic a avut un rol determinant pentru o serie de schimbări contextuale ulterioare, influențând totodată și
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
81 Ibidem; în perioada Războiului Rece conceptul nu este dezvoltat, cu toate acestea profesorul Robert Jervis a scris unul dintre cele mai importante articole din domeniul relațiilor internaționale (în 1978, Cooperation under the Security Dilemma) în care prezintă conceptul de "dilemă securității" ca pe un proces de acțiune și reacțiune care presupune că dacă un stat își mărește propria securitate, dar nu și securitatea celorlalți, atunci automat va crește gradul de insecuritate al celorlalte state, însă aceste state la rândul lor
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
un stat oferă în mod unilateral o concesie limitată cu scopul obținerii unei concesii de la cealaltă parte; se considera că dacă actorii jocului pot comunica intențiile lor credibil, dacă pot rezista impulsurilor conflictuale atunci pot fi găsite soluții și pentru dileme vechi, seculare". 1099 Ibidem, p. 69. 1100 Ibidem. 1101 A se vedea multitudinea de atentate revendicate de ISIS, cel mai răsunător atentat fiind cel de la Paris de la (7 ianuarie 2015), însă cel mai recent este cel de la Istanbul (12 ianuarie
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
În momentul în care, într un mediu anarhic și competitiv cum este cel internațional, două sau mai multe state hotărăsc să lucreze împreună pentru diminuarea amenințărilor reciproce, stabilind un regim în domeniu, unul dintre efectele cele mai importante este îmbunătățirea dilemei securității. În practică, această constatare se susține prin faptul că aproape toate regimurile de securitate cunoscute sunt instituite prin controlarea reciprocă a instrumentului militar. Dezarmarea reciprocă, fie și parțială, este privită în general ca fiind cea mai sigură modalitate de
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]
-
drept puteri de statu-quo este, la rândul ei, discutabilă: sferele de influență erau definite în Europa, pentru restul lumii manifestându-se o puternică competiție. Nu exista o concepție comună asupra securității, doctrina nucleară a distrugerii reciproc asigurate 1 scăpând cunoscutei dileme îndepărtarea amenințării nu se mai face prin capacitatea de apărare, ci prin frustrarea celuilalt de posibilitatea obținerii victoriei. Cel mai serios impediment în formarea unui regim de securitate era însă faptul că cele două părți considerau că cea mai sigură
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]
-
asupra limitelor acestor mecanisme. Față de politica de echilibrare, slăbiciunea fundamentală a regimurilor pare a fi aceea că, fie și în urma unor negocieri de succes și a stabilirii unor modalități de control transparente, distribuția puterii în sistem rămâne aceeași. Deși îmbunătățită, dilema securității se menține. Statul implicat într-un regim, fie acesta chiar unul eficient, este, de fapt, tot singur în cazul în care se confruntă cu o agresiune. El este obligat în continuare să-și descurajeze potențialii adversari, astfel încât va căuta
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]
-
cât mai eficient. Regimul nu este panaceul problematicii securității interstatale. În general însă, prin mediul de interacțiune pe care îl asigură, permite o intensificare a contactelor și o creștere a încrederii mutuale. Prin scăderea riscurilor cu care se confruntă participanții, dilema securității se îmbunătățește chiar și în cazul în care unii dintre ei sunt tentați să trișeze sau chiar să părăsească o asemenea formulă. Astfel, regimul de securitate este una dintre instituțiile prin care problematica internațională poate fi gestionată, permițând căutarea
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]
-
veți face ca corpul electoral să rămână ca până azi, nu un instrument al voinței țării, dar un instrument al voinței întâmplătoare a unui ambițios, d voastre veți duce țara aceasta, ori la deca dență, ori la revoluțiune. Din această dilemă nu puteți să ieșiți.<ref id=”1”>Idem.</ref> Chestiunea agrară nu poate fi scoasă din acest context al gradualismului conservator. Statul și instrumentele sale nu pot genera, în mod miraculos, acea stare de egalitate socială la care visează spiritele
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
istoriei. Pentru unul dintre fondatorii Analelor, istoria este relevantă ca disciplină riguroasă, așa cum este înțeleasă astăzi, numai dacă este luat în considerare elementul său determinant, care dă de fapt marca sa inconfundabilă: apariția omului ca actor și creator al istoriei. Dilema privind încadrarea istoriei în rândul „științelor” sau „artelor” este de dată oarecum recentă, mai precis din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Reflecția sistematică asupra istoriei pentru pătrunderea naturii sale se produce o dată cu imaginarea ei ca disciplină cognitivă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mult, afacerile externe chineze au pierdut caracterul distinctiv pragmatic. Atât comuniștii coreeni, cât și cei japonezi, care înclinaseră spre partea chineză în disputa sino-sovietică, nu au suportat ultra-stângismul Partidului Comunist Chinez și s-au îndepărtat de el pentru mult timp. Dilema României față de relațiile sino-sovietice și privirile binevoitoare către China nu numai că nu i-au mișcat pe chinezi, dar au fost percepute ca neputincioase în a determina o adevărată ruptură cu revizionismul sovietic. Albania a devenit cel mai intim tovarăș
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu oameni de afaceri, precum și cu reprezentanți ai armatei sovietice de ocupație. între Sofia și București, Ethridge a făcut, între 12 și 19 noiembrie 1945, o deplasare la Moscova, unde a avut convorbiri cu oficiali sovietici, inclusiv cu A.I. Vâșinski. Dilema Washingtonului la sfârșitul anului 1945 era: ori se menține pe pozițiile adoptate la Ialta și Potsdam, ori lasă Balcanii în sfera de dominație a URSS. Ethridge a sintetizat aceste chestiuni în Memorandumul privind politica sovietică în România și Bulgaria, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ntrecerile socialiste, urmată de trei ediții Vasile Roaită, pun`nd bazele unui mit destrămat t`rziu. Istoria României, manual pentru clasa a XI-a, 1960, p. 263. N. Manolescu, Contradicția lui Maiorescu, Editura Humanitas, București, 2000, p. 11. Adrian Cioroianu, „Dilemele mimetismului istoriografic. Episodul Analelor Româno-Sovietice (1946-1963)”, `n Fațetele istoriei. Existențe, identități, dinamici, Editura Universității București, 2000, p. 593. Anneli Ute Gabanyi, op.cit., p. 111. Doru George Burlacu, Revenirea la Maiorescu (1963-1993), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997, pp. 23-24. Din aprilie 1945
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și istorici `n România interbelică, Iași, 1989; Șerban Papacostea, „Captive Clio: Romanian Historiography under Communist Rule”, European History Quarterly, t. 26, 1996, pp. 181-208. Există după 1990 foarte multe articole despre fenomenul colaboraționismului (vezi România liberă, România literară, Cuvântul, „22”, Dilema, Cronica, Manuscriptum, Magazin istoric, Cotidianul ș.a.), cele mai solide fiind: Ileana Vrancea, „Momentul 1944-1949. Tovarășii de drum”, Cotidianul, suplimentul Litere, arte, idei, 23 martie 1992; Adrian Cioroianu, „Lumina vine de la Răsărit, Noua imagine a Uniunii Sovietice `n România postbelică. 1944-1947
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
calea cea mai scurtă la starea de azi a filosofiei. De cel mai mare ajutor în schematizarea epistemică a istoriei filosofiei occidentale, în funcție de marile socluri tematice, marile probleme și marile soluții, este ceea ce s-a numit trilema lui Gorgias. Trilema, dilema cu trei alternative a celebrului sofist grec, poate fi formulată astfel: mai întîi, nu există nimic; apoi, chiar dacă ar exista, nu putem cunoaște; în fine, chiar dacă putem cunoaște, nu putem comunica. în intenția ei primă, trilema reprezintă o negație succesivă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
lumii, această tematizare a avut nevoie de timp. Instalarea și ascensiunea ei în cultura occidentală este concomitentă cu instalarea științelor moderne, a cunoașterii științifice moderne. Tot așa cum filosofia lui Socrate și a marilor socratici, Platon și Aristotel, se afla în fața dilemei eleatismului sau heraclitismului, marea filosofie germană, forma deplină a filosofiei moderne se află în fața dilemei raționalismului și empirismului. La fel ca atunci, marile poziții de gândire ale filosofiei moderne, ale lui Kant și Hegel, s-au născut din efortul sintezei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este concomitentă cu instalarea științelor moderne, a cunoașterii științifice moderne. Tot așa cum filosofia lui Socrate și a marilor socratici, Platon și Aristotel, se afla în fața dilemei eleatismului sau heraclitismului, marea filosofie germană, forma deplină a filosofiei moderne se află în fața dilemei raționalismului și empirismului. La fel ca atunci, marile poziții de gândire ale filosofiei moderne, ale lui Kant și Hegel, s-au născut din efortul sintezei. Tematizarea comunicării este caracteristica actualei etape a istoriei filosofiei occidentale, cea pe care o trăim
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Introducere. Decizia resuscitării în condițiile inexistenței la nivel național a unui cod de etică care să stipuleze criterii clare pentru neînceperea resuscitării reprezintă frecvent o dilemă în practica medicului de urgență, uneori cu implicații medico-legale. Scopul studiului este de a evidenția conflictul principiu valoare cu implicații în calitatea vieții pacienților și consumului de resurse în sistemul sanitar. Material și metodă. Studiul retrospectiv a cuprins un număr
PROBLEME ETICE IN DECIZIA DE RESUSCITARE CARDIOPULMONARA LA NIVELUL DEPARTAMENTULUI DE URGENTA. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Catalin Ilea, Adrian Blaga, Bogdan Miclauş, Adela Golea () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1096]
-
Rezultatele obținute se suprapun celor din literatură în ceea ce privește supraviețuirea postRCP. Diferențele majore apar în acele cazuri, care în literatură întrunesc criterii de neîncepere a resuscitării (“Do Not Resuscitate”Ă, indicație nereglementată clar în legislația din România. Acest vid legislativ determină dileme etice și un consum crescut de resurse. Optimizarea asistenței medicale impune adoptarea unui astfel de cod de conduită care să întâmpine nevoile medicului practician.
PROBLEME ETICE IN DECIZIA DE RESUSCITARE CARDIOPULMONARA LA NIVELUL DEPARTAMENTULUI DE URGENTA. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Catalin Ilea, Adrian Blaga, Bogdan Miclauş, Adela Golea () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1096]