7,173 matches
-
din Italia, au dus la crearea unui nou echilibru diplomatic pe continent. La începutul deceniului al optulea, Rusia, Germania și Imperiul Habsburgic s-au unit oficial în așa-numita Alianță a Celor Trei Impărați, o combinație ce urma să domine diplomația europeană în anii următori. Nici una dintre aceste puteri nu dorea o nouă criză orientală. În ciuda faptului că situația internațională nu era favorabilă tentativelor de extindere a autonomiei statului român, guvernul acestuia și-a continuat strădaniile în această direcție. Cel mai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în noi conspirații. Conducătorii lor se considerau șefi ai guvernelor în exil și tratau adesea cu alți oameni de stat europeni pe picior de egalitate. Ei aveau agenți pe tot cuprinsul Europei și jucau în continuare roluri de frunte în diplomația internațională. Scopurile lor erau mai curînd reclădirea statelor lor decît reformele sociale sau politice. În ciuda faptului că puteau fi liberali și să sprijine o lărgire a dreptului de vot în vederea includerii claselor educate deținătoare de proprietăți, ei erau rareori democrați
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
puteri, a devenit ținta unor intense investigații polițienești. Cele două mari mișcări naționale de după 1856 au fost firește cea germană și cea italiană. Ambele aveau o orientare tradițională și o conducere esențial conservatoare. Ele au obținut succese prin războaie și diplomație, adică războiul Sardiniei și Franței împotriva Imperiului Habsburgic din 1859 și conflictele ulterioare dintre Prusia și Austria din 1866 și dintre Prusia și Franța din 1870-1871. Toate evenimentele acestea au avut repercusiuni imediate asupra Balcanilor. Înfrîngerea Imperiului Habsburgic și unificarea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ar fi putut fi împărțite între alte state. Problema care trebuia rezolvată deocamdată era însă alegerea căii pentru atingerea acestui obiectiv. Ca și în alte părți, liderii naționali aveau două soluții de bază: ei puteau alege realizarea năzuințelor lor prin diplomație și prin negocieri cu Poarta și cu marile puteri. Metoda aceasta fusese adoptată de Principate după 1856 și de Miloš în Serbia. Alternativa era organizarea de revoluții pe linia revoltei din Grecia și a celei a lui Karagheorghe din Serbia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
trecut aproape imediat în mîinile membrilor conservatori ai comunității. Aceste elemente îi dezavuau pe rebeli și negau faptul că bulgarii ar purta răzvrătirea în inimi.3 Cu tot eșecul ei, revolta avea să devină o chestiune de primă importanță în diplomația europeană din cauza atrocităților comise în timpul înăbușirii ei. Guvernul otoman se afla în perioada aceasta sub presiunea puternică a problemelor cu care se confrunta. Rebeliunea din vestul Balcanilor continua. Imperiul avea puține trupe regulate în regiune, așa că a apelat la cele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Peter F. Industrialization of Bosnia-Hercegovina, 1878-1918. Seattle: University of Washington Press, 1963. Warriner, Doreen. Contrasts in Emerging Societies: Readings in the Social and Economic History of South-Eastern Europe in the Nineteenth Century. Bloomington: Indiana University Press, 1965. Studii generale asupra diplomației Anastassoff, Christ. The Tragic Peninsula: A History of The Macedonian Movement for Independence since 1878. St. Louis: Blackwell & Wielandy, 1938. Anderson, M. A. The Eastern Question, 1774-1923. New York: Macmillan, 1966. Brailsford, H. N. Macedonia: Its Races and Their Future. London: Methuen
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
impune ceva anume decât în virtutea unor argumente solide. Vreme îndelungată, până pe la opt-zece ani, mama a tot încercat să schimbe ceva din fibra genetic comportamentală a fiicei sale. A înțeles în cele din urmă, ajutată desigur de înțelepciunea bunicii și diplomația tatălui, că nu-mi va putea vreodată impune ceva anume, că orice nemulțumire a mea era afișată în mod firesc și exprimată prin cuvinte, pentru că era ceva din mine, probabil spiritul armâno-balcanic care uneori se revolta, cerându-și poate dreptul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de marină. Prin natura structurii mele sufletești, a ceea ce Doamne-Doamne mi-a picurat în alveolele țesutului meu genetic, dar și comportamental, eu sunt un gen de „mélange” între arderile și vulcanismul mamei pe de o parte, dar și echilibrul și diplomația tatălui nostru de cealaltă parte. La acestea se adaugă rădăcinile și vibrațiile noastre ancestrale, comunitatea căreia i-am aparținut și desigur instrucția și educația primite. Mi-e dor, mi-e tare dor de anii aceia frumoși, așezați și parcă rânduiți
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
stau lucrurile și tata m-a ajutat să-mi depășesc această frică, prezentându-mi-l. M-a luat de mânuță și-am ieșit pe stradă la momentul apariției teleguței. Tata era prieten cu toată lumea, extrem de respectat, știa și avea nativ diplomația necesară să înjghebe dialoguri pe orice palier social: Păcurel, ți-o prezint pe fii-mea, Mariana. Frica parcă-mi alinia gândurile, mișcările, luam poziția de drepți lipită de piciorul tatălui și spuneam: Săru’mâna, nenea Păcurel, tata mi-a zis
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
tragedia cea mai mare a neamului nostru, în epoca pe care o trăim. îmi amintesc de anul 1966, când Germania și România au reluat relațiile diplomatice. Konrad Adenauer n-a admis decât o singură națiune, Germania. șase luni de zile diplomația română s-a luptat cu diplomația germană, privind unitatea poporului german. N-au vrut să recunoască două națiuni germane, noțiuni aberante, adică Germania Federală și Germania Democrată, așa cum este acum la noi, România și Republica Moldova. A fost cea mai mare
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
nostru, în epoca pe care o trăim. îmi amintesc de anul 1966, când Germania și România au reluat relațiile diplomatice. Konrad Adenauer n-a admis decât o singură națiune, Germania. șase luni de zile diplomația română s-a luptat cu diplomația germană, privind unitatea poporului german. N-au vrut să recunoască două națiuni germane, noțiuni aberante, adică Germania Federală și Germania Democrată, așa cum este acum la noi, România și Republica Moldova. A fost cea mai mare greșeală istorică, de a se fi
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
școlilor bucovinene sa schimbat. De la 23 februarie 1850 școlile au trecut de sub tutela Consistoriului episcopal catolic din Lemberg, sub autoritatea Consistoriului ortodox din Bucovina. În noua situație Hurmuzăkeștii au înțeles că se putea interveni mult mai ușor dar acționând cu diplomație și subtilitate. Între anii 1862-1874, când Eudoxiu Hurmuzaki a ocupat în Bucovina funcția de vicepreședinte și apoi de președinte al Dietei, școlile poporale “au prins a se înmulți prin sate văzând cu ochii”. În anul 1861, numai 7 la sută
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
10. Alice Mihăilescu (Alice) - mama lui Radu Prevăzusem și o serie de momente necesare: - Paul în cadrul propriei sale familii; - Descrierea Casei moștenite (asemănătoare cu descrierea vechiului Paris din Cocoșatul de la Notre-Dame); - Popularea Casei cu membrii familiilor; - Solicitarea lui Radu în diplomație; - Vizita Alicei care încearcă să-l convingă pe Radu să pri mească oferta; - Vizita unui personaj de la Ministerul de Externe la Radu („De ce ții neapărat, domnule, să locuiești în casa aceasta veche și incomodă?!“); - Sfaturi încurajatoare ale prietenilor lui Radu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
iar dragostea, dacă există, nu poate ocupa decât locul al doilea! - Recitalul de la Radio al lui François; - șocul și boala lui François; - Plictiselile de la studio ale lui Paul; - Aventurile lui Valentin în complicitate cu Marin; - Sărbătorirea numirii lui Radu în diplomație, organizată de Marin și Stelică - pretext pentru o seară reușită; - Paul nu participă, rămânând la căpătâiul lui François, care e grav bolnav; - În timpul seratei, plecarea precipitată a lui Sorin ca să-și vadă ca de obicei de treburile personale, cu un
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
are dreptate când descrie mizeria de atunci. Sau modul în care a fost exemplar stoarsă de bani de la aeroport până în cel mai umil sat pe care l-a vizitat. Să continui seria interogațiilor mele asupra teribilei condiții de român? Despre diplomația informală practicată de noi, studenții români, în astfel de ocazii, mai eficientă decât a anumitor funcționari agramați de la MAE din București, trimiși pe pile în misiune diplomatică? Steril, nu ajung la nici un rezultat. Nu mai știu ce să cred, mă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
homo ludens. Avantajele târgurilor patriarhale. A.R.Trebuia să motiveze cumva. Mă rog. Mai târziu, așa cum eu am fost recrutată în Ministerul Culturii, el a fost recrutat, la sfârșitul facultății, la Ministerul de Externe, la „tovarășa Ana“, și trimis în diplomație, la departamentul cultural al Ambasadei României din Moscova. S-a căsătorit obligatoriu înainte de-a pleca în diplomație. Când s-a întors din stagiul diplomatic, mi-a cerut numaidecât să ne vedem. Ne-am întâlnit într-un parc. După doi
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
fost recrutată în Ministerul Culturii, el a fost recrutat, la sfârșitul facultății, la Ministerul de Externe, la „tovarășa Ana“, și trimis în diplomație, la departamentul cultural al Ambasadei României din Moscova. S-a căsătorit obligatoriu înainte de-a pleca în diplomație. Când s-a întors din stagiul diplomatic, mi-a cerut numaidecât să ne vedem. Ne-am întâlnit într-un parc. După doi ani de Moscova, devenise un comunist înflăcărat, sincer, convins. El, fostul prieten al „Năistei“. A început să mă
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
la tratative. În primul rând, oricât de neplăcute sunt ironiile la casa omului, ele sunt oricum mai fertile decât bombardamentele. În al doilea rând, dacă ironiile vor continua pe linia asta, s-ar putea ca în muniția de argumente sarcastice, diplomații și militarii să se epuizeze și să se facă apel la alte categorii: bucătari, cofetari, bibliotecari, chelneri, frizeri, poate chiar poeți și comici din filmele celor două țări, ca să nu spun celibatari sau pediatri. Silvania va susține: „Cel mai bun
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
e subtil. Fără subtilitate, e clar că inteligența... Iar fără inteligență, de unde să mai fie și talent? Așa se întretaie zilnic codurile prin care critica literară comunică cu scriitorii, scriitorii cu fotbaliștii, fotbaliștii cu antrenorii, antrenorii cu ziariștii, ziariștii cu diplomații, diplomații cu alți diplomați, ambasadorii cu guvernele, guvernele cu marțienii, marțienii cu pământenii... Încet-încet, toți devenim specialiști în codificare și decodificare; încet-încet, toți intrăm în acea rețea uriașă pusă în slujba acelei mari puteri numite de moraliști anacronici, pe timpuri
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
subtil. Fără subtilitate, e clar că inteligența... Iar fără inteligență, de unde să mai fie și talent? Așa se întretaie zilnic codurile prin care critica literară comunică cu scriitorii, scriitorii cu fotbaliștii, fotbaliștii cu antrenorii, antrenorii cu ziariștii, ziariștii cu diplomații, diplomații cu alți diplomați, ambasadorii cu guvernele, guvernele cu marțienii, marțienii cu pământenii... Încet-încet, toți devenim specialiști în codificare și decodificare; încet-încet, toți intrăm în acea rețea uriașă pusă în slujba acelei mari puteri numite de moraliști anacronici, pe timpuri, în
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
el în „Antologia rușinii“ să reprezinte un exemplu de neurmat pentru societatea românească în ansamblul ei. Din nefericire, timpul nu i-a dat dreptate. Mulți dintre scribii rușinii s-au regăsit și după revoluție în pozițiicheie în politică, mass-media sau diplomație. Carierele postdecembriste ale servitorilor lui Ceaușescu sunt dovada de netăgăduit că revolta populară din 1989 a fost urmată, la scurtă vreme, de o restaurație. Ion Iliescu a profitat din plin de disponibilitatea lingăilor partidului de a sprijini oricând un nou
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
român, performanță la care nu ajunseseră încă în Epoca de Aur. O altă breșă pentru servitorii și cântăreții lui Nicolae Ceaușescu a fost cariera diplomatică. În buna tradiție comunistă a politicii de rotație a cadrelor, Ion Iliescu a promovat în diplomație pe numeroși susținători ai construcției socialismului. Astfel, Ioan Grigorescu, Simion Pop, Darie Novăceanu nu au sfârșit în uitare și dispreț public, ci au promovat, prin grija noului stăpân, în posturi de ambasadori. Tot un fel de demnitari, ca și cei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
la adăpost de orice act de agresiune, că se pot dezvolta liber, conform propriilor interese și propriei voințe, și că pot coopera pe baza respectării principiilor fundamentale ale dreptului internațional.“ („La zece ani după Helsinki“, Contemporanul, 26 iulie 1985) „Pentru diplomația țării noastre, care nu a încetat să promoveze o politică de pace și de largă colaborare internațională, nu există sarcină mai importantă și mai urgentă decât trecerea la măsuri substanțiale și semnificative de dezarmare. Poziția României, considerentele și propunerile președintelui
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de aceea m-au emoționat, în raportul ținut de tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Conferința Națională a partidului, cuvintele limpezi și exacte cu privire la necesitatea promovării femeilor în societatea noastră.“ („Viza pentru matcă“, Luceafărul, 22 iulie 1972) MICHAEL-TITUS Constantin „De câțiva ani, diplomația europeană, și într-o destul de mare măsură cea mondială, asistă la luarea de cunoștință și afirmarea din ce în ce mai decisă și mai clară a unei politici internaționale ce-și găsește sursa în gândirea politică a guvernului român. Bucureștii au devenit în ultimii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lea și al XX-lea, alături de biserică și de căminele culturale a contribuit la luminarea spirituală a așezărilor rurale. Din satele întunecate și nevoiașe au început să se ridice tot mai mulți oameni de samă în domeniul științelor, artelor, administrației, diplomației, dar mai ales în învățământul de toate gradele. Creșterea și educația copiilor, mulți la număr în mai toate familiile țărănești, se făcea după modelele preluate de la predecesori, după pedagogia bunului-simț și a dragostei strunite față de progenituri, prin utlizarea muncii cu
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]