6,346 matches
-
era generos, era corect... O știm prea bine, că lui îi datorăm mare parte din reușitele noastre. Elevii lui sunt răspândiți în lumea întreagă și nu cred că este unul care să nu-i datoreze un nemărginit respect. Rămas bun, Dom’ Profesor, am fost extrem de norocoși să te avem dascăl. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace ! Într-adevăr, așa cum au spus și alții, în celelalte comentarii, a fost un om deosebit. L-am avut ca profesor timp
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
redactează Bibicescu scrie a treia zi: „Reușita amicului nostru d. Bibicescu față cu un bărbat de calibrul lui Kogălniceanu ar fi fost o înfrângere morală. Căci s-ar fi zis că reușita redactorului Românului era asigurată prin presiunea guvernului. Alegerea dom nului Kogălniceanu va pune capăt la toate aceste insinuări. Nu se mai poate zice că guvernul face pe deputați după placul său. Acele timpuri noroase au trecut, soarele libertății lucește peste România, o încălzește ș-o reînviază.“ Ce departe suntem
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Pe un Penticostar (Iași, 1753), din satul Frenciuci. EDIȚII: Gheorghe Ghibănescu, op. cit., p. 379; Însemnări de pe manuscrise și cărți vechi din Țara Moldovei, p. 499. 1820 august 16 În zile(le) pri Înălțatul(u)i și pri luminatul(u)i dom(nul) nos(tru) Mihai Suțu voivod. La anu(l) 1820 avg(ust) În zili 16. Ion Vasiliu. Triod (vechi), p. 201 v -202. Arhiva bisericii din satul Frenciugi. 1820 august 16 În zilele pre Înălțatul(u)i domnu Mihail Grigore
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
latini adevărați, mai degrabă iliri sau Dumnezeu știe ce amestec. Oricum ar fi: odinioară, când papa era atot pu ternic, au fost de partea Împăratului, astăzi s-au săturat de el, fiindcă a lucrat fără Îndemânare. Prezența sa la sfințirea domului San Marco a fost o greșeală politică. El voia să fie considerat protectorul acestor negustori vicleni. Dar venețienii vor cu totul altceva decât să aibă un protector, ei doresc o independență nestânjenită de nimeni și nimic. Hai, povestește mai departe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
În urechea calului pe care Încalecă cel cu pricina o bucată de iască aprinsă. Iasca arde mocnit, pe Îndelete, așa că animalul simte arsura numai după un timp. Atunci, ne bun de durere și arsură, face Întocmai ce a făcut calul Dom niei Tale și, de cele mai multe ori, Își trântește călărețul așa ca să nu se mai scoale. Ușor și curat, fără bănuială. Un dobitoc nărăvaș și atâta tot. Acum ai să mă Întrebi de unde știu cine ești. Că ești femeie se vede
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de curând și despre altcineva, râse clericul. Bine se spune În popor că, cu cât dragostea e mai mare, cu atât și ura pe care-o naște e mai puter nică. Chiar atât de mult o urăști pe domnița Adelheid, dom nule ministerial? Au mai respins și alte fecioare cavaleri străluciți care-și așterneau inima la picioarele lor. M-a umilit, trebuie să moară! M-a umilit În fața Întregii Curți. Am ajuns de râsul tuturor. Pe unde trec aud În urma mea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Se ridică dintr odată dintre pernele Înalte de mătase cu flori albastre și-și spuse că tre buie să-l Încunoștințeze pe fratele lui de tot ce se Întâm plase cu Adelheid. Să-i spună că, după câte se părea, dom nița fusese răpită de Eglord, că Bodo zăcea grav rănit sus la mâ năstire, la Sfântul Petru, și că se lupta cu moartea. Că, mai mult ca sigur, În spatele acestor Întâmplări Îngrozitoare se ascundea ceva mai grav decât o intrigă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
suab rudei sale Rudolf von Rheinfelden. Pentru a-i potoli mânia lui Bertold, l-a făcut În 1061 duce de Kärnten. Astfel prinții Zähringer aveau acest titlu, dar nu și ducatul, pentru că cei din Kärnten nu au vrut să recunoască dom nia unui duce străin.“ Există numeroase infor mații privitoare la aceste evenimente. Rudolf von Rheinfelden ar fi răpit-o pe fiica Îm păratului, Mathilde (a treia fiică a lui Heinrich III și a soției sale Agnes de Poitouă, În 1057
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
îndesate de baston. Păi, cum?! Eu să nu fiu ascultat?! Mie să mi se opună ăștia... Ăștia...??? Reprezentantul forței publice era atât de tulburat, încât derapase într-o tranzitorie criză lexicală, nemaigăsindu-și cuvintele adecvate în liliputanul său vocabular de "dom' milițian". Să-ndrăznească! Să-ndrăznească numai, că le-arăt eu cine sunt! Da, da! Vă arăt eu vouă, la toți, la toți! Și plecă bombându-și pectoralii "a la Schwarzenegger" în fața unor dușmani invizibili, pătruns de nobila sa misiune cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
la o seară culturală memorabilă cu admirabilul transilvan Radu G. Țeposu; c. te-am cunoscut și te-am recunoscut de oricâte ori s-a întâmplat să ne regăsim în compania poetului infatigabil, miraculos și profund spirit Cezar Ivănescu (don sau dom Cezar, pentru inițiați). A.B. De multe ori, găsim răgazul (eu cel puțin asta fac) să ne uităm la câte o fotografie dragă, pe care o ținem pe masa de lucru sau pe noptieră, să citim o scrisoare primită sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pădure de conifere, intrăm pe un vârf de munte, pe celebrul drum al acelor Needle Way. Dincolo sculptorul, aici mama natură, a dăltuit cu timpul În stânca calcaroasă, realizând o pădure de ace, dând impresia că te afli printre vârfurile Domului din Milano. Drumul e Îngust și oarecum periculos, neavând niciun parapet. De aci, În zare, se Întinde o câmpie, rezervația indienilor. Nu departe de aici e renumita localitate Wounded Knee, unde la 29 Decembrie 1899 a fost măcelărit un grup
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
inima unui bandit!'. Silvestru Nanu a fost și el martorul uciderii lui Niță și adaugă că acesta fusese dezbrăcat la pielea goală înainte de a fi bătut cu bestialitate. Agresorii nu s-au oprit nici când acesta striga: ' Nu mă omorâți, dom Țurcanu!'. Aurel Obreja Născut pe 3 martie 1925 în comuna Bicazu Ardelean, a activat în cadrul Frățiilor de Cruce Neamț și a fost arestat pe 15 mai 1948, fiind condamnat la 15 ani de închisoare în urma procesului din februarie 1949. A
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
rile, să acapareze decizia și nu se uită la mijloace. V.A. : Uitați-vă la biografia lui. El întotdeauna a fost acti‑ vist, a fost aparatcic. Ăștia sunt oameni la care ideologia comunistă a devenit adevărata lor natură. Sigur că dom‑ nul Iliescu, un om citit, dă dovadă în cele mai multe cazuri de o anumită civilitate, dar să te ferească Dumnezeu de mânia lui proletară ! Am trăit-o pe pielea mea când el era șeful UTC și ministru al Tineretului. A.M.P.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
câteva săptămâni, culminând cu această idee extraor‑ dinară de a transforma structurile inventate ad-hoc la fuga Ceaușeștilor într-un partid cu care să capete și legitimitate populară în mai ’90. V.A. : La începutul lunii ianuarie, l-am întâlnit pe dom‑ nul Paul Anghel strângând semnături pentru o dictatură militară. A.M.P. : Nu am știut asta. V.A. : Nu știu ce viitor ar fi avut România sub o dictatură militară ; sub ea se poate face o oarecare ordine, dar nu știi când pleacă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
construiserăm, în trei-patru săptămâni, o credibilitate și o reputație extraordinare. Ele au dispărut incredibil de repede, practic în momentul în care - dacă nu mă înșel pe 28 ianuarie - a fost acel conflict în București, care s-a terminat cu evacuarea dom‑ nului Coposu cu un fel de TAB, din fața unei mulțimea furioase care îl înconjurase și îi amenința cu lapidarea. Ne treziserăm la realitate în momentul în care FSN-ul a fost transformat în partid. Acea transformare a fost o șmecherie
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
nu știam rusește, ceea ce era o altă problemă, fata de la Intourist, pe care am găsit-o umblând pe acolo, știa engleză, a tradus... Evident că eu vorbeam cu pasiune, cum vorbesc eu, și am încercat să-i țin un discurs dom‑ nului aceluia de la OMON în care să-i explic că puciștii deja pierduseră la Moscova, că auzisem acest lucru la radio, că ceea ce face el e o greșeală. V.A. : Era un adevăr sau o minciună ? A.M.P. : Era un
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
pe care a ținut-o în 1983 la Blaj foștilor lui colegi de liceu, o conferință despre spiritul Blajului, veți aprecia nu doar arhitectura discursului, ci veți întâlni felul propriu al gene‑ rației sale de a iubi neamul românesc. Patriotismul dom‑ nului Coposu ar reverbera aici, în casa lui Nicolae Iorga, ca într-o cutie de rezonanță. Scuzați-mi excesul evocator, dar măcar să avem un reper de comparație cu hahalerele care se bat cu pumnii în piept cât de patrioți sunt
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
oame‑ nii nu sunt tratați egal oricine ar fi, ci relațiile de rude‑ nie, de sânge primează. V.A. : Mai e o meteahnă care vine din comunism. E o vorbă care circula la țară la cei care erau în cooperativă : „Dom’le, ne mai dau Ăștia ceva“, își ziceau „sau ne mul‑ țumim cu ce am furat ?“. A.M.P. : Acolo unde distribuția nu e justă, contractul social între individ și stat nu există și fiecare e îndreptățit să fure. V.A
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
o excepție. Sigur că mi-am asumat un risc dând acea recomandare de vot în favoarea lui în 2004 în emisiunea lui Robert Turcescu ; știe și el, știm toți că a contat foarte mult recomandarea respectivă. M-am întâlnit cu surorile dom‑ nului Corneliu Coposu, care mi-au spus că din pricina mea l-au votat pe Traian BĂsescu, și nu pe Gheorghe Ciuhandu, care nu m-a iertat niciodată. Știam că BĂsescu e omul care e, adică un om care creează conflicte
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
-i muște de fund. V.A. : Iar cei care alergau după cei doi erau, bineînțeles, baronii locali și pușcăriabilii... A.M.P. : PĂi, oamenii care au apărut în seara respectivă și au spus că numărul votanților e de 50% au fost dom‑ nii Fenechiu și alții, ușor de verificat cine. V.A. : Oameni care au probleme... A.M.P. : Exact ! Care au sau vor avea probleme cu justiția. Iar intervenția europeană s-a văzut foarte net, că Europa poate să intervină când comiți
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
profesor universitar.” * „Moralitatea moralizatorilor de la Tribuna” se intitulează o știre din Glasul Bucovinei nr.268 din 19 octombrie 1919, din care redăm: „Acu câteva zile domnii învățători Constantin Cozmiuc, Ifrim Popescu, E. Brahă și V. Olinici s-au înființat la domul ministru I.Nistor și pretinzând a fi „reprezentanții” învățătorimei din Bucovina, au formulat cu destulă naivitate și lipsă de modestie următoarea cerere: domnilor Cozmiuc și Ifrim Popescu să li se dea câte un mandat de deputăție în Cameră și în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Galeșu? Acolo s-a găsit metoda, să se pună oameni culți ca brigadieri, adică dintre ei. Era unul, Petrică Gîrliceanu, care lucrase la kilometru 31. La ședințe participam și eu cu ei. Le mai dădeam idei, că eram inventiv. "Cum, dom'le, eu pe generalul Mocinski am putut să-l corup, și dumneavoastră nu puteați? Pune brigadier dintre ei, nu unu de drept comun, să se omoare ei între ei. Da nu puneți din căpetenii, vîrfuri, cum ar veni. Puneți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
trebuie să mergi pe premisa că numai ăla care a omorît poate să omoare. La Capu Midia, acolo, cînd era comandant Zamfirescu, spunea: Bă, trebuie să punem brigadier de la drept comun, că ai lor nu fac ce trebuie. Lasă-i dom'le, că să vezi dumneata că, dacă e de-ai lor, mai ai dracu' se fac. Să vezi dumneata ce iese. Că el cerea brigadieri de la drept comun, fiindcă zicea că n-are ce-i trebuie". Întrebat dacă urmărește Memorialul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nou în oraș, tocmai de pe malul Dunării, din Brăila, Victor Ionescu, un violonist de excepție. Colegi de muncă, cum s-ar zice, pentru care dacă nu băgam mâna în foc, nu îi mai aduceam. — Aha, aha... Și ia spune matale, dom’le Ionescu, ia zi, pe unde ne-am mai întâlnit noi, că sigur te recunosc de undeva ? — Unde să ne întâlnim, domnule Știrbu ? se intimidează puțin Cristi, când vede că se apropie amenințător de el. Nu era vreun tip bine
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
din copilărie, au luat Parisul la pas. În prima dimineață chiar s-au văzut la restaurantul Steinbach, de pe Saint-Michel, unde au savurat câteva pahare de Rosé de Corse, ca să aibă elan pentru a descoperi marele oraș. Au început apoi cu Domul Invalizilor, unde se afla și mormântul lui Napoleon. Au continuat cu Place de la Concorde, cu Obeliscul din Luxor și au făcut o pauză la Place de l’Étoile, unde au admirat Arcul de Triumf. Ceea ce m-a impresionat în mod
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]