6,873 matches
-
care-l poartă una din străzile din marginea aceasta a orașului, atestă existența unui pod, clădit de acest domnitor, pentru a stabili o mai bună legătură, între oraș și mănăstire. Astăzi, clădirile aceste servesc de închisoare militară; iar frumoasa biserică domnească e simplă parohie comunală. Din depărtare, din oraș cu deosebire, Galata, cu biserica, turnul și zidurile ce le înconjoară, se prezintă ca o adevărată citadelă și produce un efect din cele mai încântătoare. Prin poziția pe care o are în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
266. Palatul Creditului urban, fosta reședință domnească a lui Vodă Cuza, iar în timpul războiului cel Mare, locuința Regelui Ferdinand. Două plăci de marmoră neagră, aplicate pe zidul fațadei sale amintesc aceste două împrejurări istorice. Prima are conținutul următor: "Ultima reședință domnească din Iași. De la anul 1859 până la anul 1862, a lui Alexandru Ioan Cuza, primul domn al principatelor unite, ales prin libera voință a poporului". Iar a doua: "În acest palat, a locuit Majestatea Sa Regele Ferdinand I, cu cartierul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a-i vorbi de dorința de a face bine sufletelor (de fapt, el nu spunea nimănui despre aceasta; vorbea însă tuturor de prima sa dorință). Străjerul îi răspunse că nu vedea cum s-ar putea face aceasta, deoarece în casă domnea o asemenea sărăcie încât abia îi putea hrăni pe călugări. Din această pricină hotărâse chiar să trimită pe câțiva dintre ei șînapoiț în Europa, cu pelerinii. șPelerinulț spuse că nu dorea nimic altceva de la mănăstire, decât să i se asculte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
1. Primul. Îngerul îl îndeamnă pe Iosif să se întoarcă în Israel („Scoală-te, ia copilul și pe mama lui și mergi în pământul lui Israel”). 2. Ridicându-se, s-a întors în pământul lui Israel. 3. Pentru că în Iudeea domnea Archelaos, fiul lui Irod, s-a retras la Nazaret. 271. DESPRE VIAȚA LUI CRISTOS, DOMNUL NOSTRU, DE LA VÂRSTA DE 12 ANI PÂNĂ LA 30, SCRIE SFÂNTUL LUCA ÎN 2,51-52. 1. Primul. Era ascultător față de părinții Săi (înainta în înțelepciune, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Pentru a ajunge în toate la țintă trebuie să fim gata a crede că albul pe care îl vedem e negru, dacă așa hotărăște Biserica ierarhică; crezând șde asemeneaț că între Cristos, Domnul nostru, mirele, și Biserica ierarhică, mireasa Lui, domnește același duh care ne călăuzește și ne îndreaptă spre mântuirea sufletelor noastre, pentru că prin același Duh și Domn al nostru, care a dat cele zece porunci, este îndreptată și condusă sfânta noastră maică Biserica. 366. A paisprezecea. Chiar dacă este foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Putna, Neamț, Secu, Sihăstria, Bistrița, Agapia, Văratec, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Galata, Vorona le-au fost închinate documentate monografii. A manifestat pasiune și dragoste duhovnicească în reconsiderarea valorilor arhitectonice și înfrumusețarea bisericilor ieșene, din care amintim: Sfântul Nicolae Domnesc, Trei Ierarhi, Golia, Albă, Curelari, Vovidenia, Galata, Frumoasa, Bărboi, Sf. Sava, Ioan Botezătorul, Banu, Mitocul Maicilor, Sf. Haralambie, Buna Vestire, Sf. 40 de Mucenici, Podgoria Copou, Sf. Andrei, Sf. Dimitrie Balș, Sf. Constantin și Elena și Sf. Treime. A susținut
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
deopotrivă, și către istoria monumentelor de artă medievală, implicându-se în elaborarea unor micromonografii și prezentări atât laice, cât și bisericești, ambele dintre acestea fiind tipărite cu versiuni în limbi străine. A editat volumele Mănăstirea Zamca (1967), Curtea și biserica domnească din Piatra Neamț (1969). S-a manifestat pregnant și în plan publicistic, încredințând unor reviste de cultură („Cronica“, „Luceafărul“, „Făclia“ de la Chișinău ș.a.) texte referitoare la personalitățile marilor voievozi români (Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Iancu de Hunedoara și Mihai Viteazul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
chipul lui Alin, aerul pe care-l respira și o ținea în viață, lumina ochilor săi. Era aurul pe care și-l dorise cu atâta ardoare în toți anii din urmă. Aruncă priviri rapide de jur împrejur și constată că domnea o liniște totală. Își strecură mâna prin păr cu un gest de disperare. Se apropie de un copac, îl măsură din priviri apoi lovi cu piciorul de nenumărate ori în el. Îi venea să-l desfrunzească, iar din frunzișul lui
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
înclinare a capului însoțită de o expresie a feței prin care vrei să spui: "vezi, este iarăși dimineață, ne-am întîlnit din nou, mă bucur că ne-am întîlnit și, bucurîndu-mă, îți urez o zi plină de realizări". Echilibrul, care domnește în toate, și-a spus cuvîntul și acum: respectul meu din salut se reîntoarce asupră-mi prin ajutorul dat de secretară să ajung la tovarășul Amariei. Atîtea femei frumoase atîtea ființe nobile!... Tamara, cu sfatul ei de soră mai mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
încet Brîndușa, tremurînd de furie. Cerul e senin, doamnă, arăt eu cu privirea în sus, deși ar fi trebuit să fie înnourat, să viscolească! Viscolul să vă prindă așa, dezbrăcată... Măcar din afară să vă lovească furtuna dacă în interior domnește zefirul. Sfînta seninătate calmă a celor ce s-au pocăit după ce-au săvîrșit crime morale!... Tăiem vițelul gras pentru fiul risipitor! Ei bine, am să arunc Biblia cu tot cu învățăturile ei milenare, învechite! Fiul risipitor merită bice, nu carne de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
niște spinări de bibilici și marea sidefie și albastră cu sclipire de smalț. Prima persoană pe care am văzut-o a fost Irène. O Irène dezamăgită, nemulțumită, plină de amintirea Mangaliei de altădată, plângându se de o anumită promiscuitate care domnește în societatea ei, chiar și de Mircea, de talentul de a se face poftiți la masă al cuplului P., de libertinajul și „exhibiționismul“ grupului. S-a ocupat de instalarea mea, apoi a plecat să caute grupul. N am mai văzut
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
până la Paris - mai bine te obișnuiești cu cel de aici, care va fi trecut prin fazele de experimentare și va fi definitiv instalat; 2) sau în caz de război acolo. Sunt convinsă că Occidentul a pierdut partida și comunismul va domni peste toată lumea cel puțin cât capitalismul și burghezia. Ei sunt cei mai puternici. [...] Anul ăsta casa a avut un suflet. Să fie oare cântecul de lebădă? Mouette, trebuie să ne dezvățăm să ne mai atașăm de lucruri, așa cum vor să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
am văzut sigilii „Vest“, „Vest“. Aici, la noi, am primit imediat avizul: lucrurile au sosit pe 4, și pe 6 le-am avut. Așa dar, odiseea acestui pachet a avut un sfârșit fericit, de vreme ce bucuria și un anumit aer sărbătoresc domnesc în casă. Pe divanul tău, pe hârtia fină cu care era acoperit, am orânduit ca într-o vitrină toate obiectele de la Paris, de care sunt grozav de mândră. A fost o zi frumoasă, draga mea. [...] M. 29/1950 I Duminică
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Oficial, nr. 10, ianuarie 1927 ; <endnote id="603, p. 108"/>). Similar este construit un articol publicat În 1881 În ziarul evreiesc Fraternitatea : „Era un timp pe când România a fost un Eldorado al tuturor refugiaților și asupri ților din toată lumea. A domnit aici o toleranță religioasă cât se poate de largă și nemărginită, traiul a fost patriarhal, toate trebuințele vieței ieftine ca nicăieri, poporul blând și fără egoism. De aceea au venit În țară lipovenii, bulgarii, grecii, ungurii și izraeliții, mai cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
adeseori supuși la defăimări și Înjurări din partea poporului de gios, uneori și la desplăcute tratarisiri, Întâm plări ce aduc neamului evreesc nu numai Întristare dar și piedici la interesuri” <endnote id="(100, pp. 27-28)"/>. De fapt, se pare că ofisul domnesc avea doar menirea de a-i șantaja pe evrei, de a-i stoarce de bani În folosul domnitorului și al funcționarilor săi corupți. În urma amenințărilor cu expulzarea „perciunaților” - conchide inspirat Nicolae Iorga - „nu rezultară evrei mai puțini, dar fără Îndoială
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
propriu al poporului evreesc”. Carențe ale simțului curățeniei sunt atestate din plin la mai toți europenii. Românii nu au făcut excepție. Unii călători străini prin Țările Române au fost necruțători În această privință : „Există puține case valahe În care să domnească ordinea și curățenia. Numai un călător căruia nu-i este scârbă și e gata la orice poate cuteza să ia loc la masă”, scria Franz Griselini În 1780. Chiar și interiorul caselor boierilor români i se părea „foarte murdar” lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zugrăvită chiar și de scriitorii evrei ; fie că e vorba de stetl-ul din nordul Moldovei (Dorohoi) descris de Ion Călugăru <endnote id="(197)"/> sau de mahalaua evreiască din București descrisă de I. Peltz <endnote id="(456)"/>. Cât despre mizeria care domnea În cartierul evreiesc din Iași, mulți au scris pagini docu mentare, de la Iuliu Barasch În 1842 („maidanul din Cracovia - nota el - este un rai față cu Târgul Cucului din Iași”) <endnote id=" (194)"/> până la F. Brunea-Fox („Iașul [...] cu ulicioarele evreiești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În țărână cam o jumătate de ceas” <endnote id="(753, p. 37)"/>. În fine, la scriitorii englezi contemporani cu Shakespeare, motivul foetor iudaicus se Întâlnește din abundență <endnote id="(688, pp. 36-37)"/>. Este foarte probabil că sărăcia și mizeria care domneau În unele comunități evreiești est-europene, supraaglomerarea ghetourilor, condițiile igienice precare În stetl-uri, consumarea din belșug a usturoiului și a cepei În dieta tradițională evreiască, folosirea la gătit a seului de vacă sau a grăsimii de gâscă, și nu a unturii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cârciumărițe, precum moldovence așa și jidoavce”, să nu mai aibă voie să vândă băutură, „nici la târg, nici la țară”, pentru că „s-au cunoscut că pricinuesc multe lucruri fără de cale, fiind Într-adins femei și fete tinere”. Comentând această „poruncă domnească”, un cronicar din epocă se bucura de faptul că astfel „a Încetat vechea deprindere a boierilor de a pune femei la cârciumi și mai ales de a alege [pe] cele frumoase, pentru ca vinul să se vândă repede” <endnote id="(43
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
suveranul nu i-a mai restituit banii bancherului bucureștean, după cum rezultă dintr-un cântecel În ladino din folclorul urban al epocii : „Alexandru Ghica no tiene paras/ Ham Hilel l’impresta y no paga mas” <endnote id="(880)"/>. În 1821, secretarul domnesc din București, François Recordon, Încearcă să corijeze imaginea negativă a evreului cămătar, imagine cu care el Însuși era obișnuit În Franța. Vorbind despre „dragostea evreilor pentru muncă” și despre „inteligența lor”, Recordon conchidea : „Cu toate că evreii sunt pomeniți În proverbe ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au Îndrăznit să se apere În fața agresiunii unor români. Slugerul Costache, vătaf la agie, a declarat cu acel prilej că evreii „trebuiau să se lase bătuți, căci n-au nici un drept de a se apăra contra valahilor țării, care astfel domnesc și guvernează În patria lor” <endnote id="(395, p. 175)"/>. Într-un memoriu din 1945, fostul primar al orașului Cernăuți, Traian Popovici, după ce descrie „Întreaga gamă de Împilări” la care au fost supuși evreii În timpul războiului, conchide astfel : „E straniu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îndrăznit să se apere, un anume sluger Costache, vătaf la agie, a dat În public următoarea explicație halucinantă : „Ei [= evreii] trebuiau să se lase bătuți, căci n-au nici un drept de a se apăra contra «valahilor țării», și care astfel domnesc și guvernează În patria lor, și că, În general, aceasta este valabil pentru orice străin, căruia Îi este interzis a se apăra contra unui național. Dacă nu le place, n-au decât să se Întoarcă de unde au venit, n-avem
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că, În general, aceasta este valabil pentru orice străin, căruia Îi este interzis a se apăra contra unui național. Dacă nu le place, n-au decât să se Întoarcă de unde au venit, n-avem nevoie de ei, căci noi, patrioții, domnim acum În patrie și vom ști ce să facem pentru a ne debarasa de acești străini” <endnote id="(395, p. 175)"/>. Totuși, trebuie să ținem cont, pe de o parte, de faptul că afirmațiile de mai sus ale funcționarului public
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
regim sovietic, au dus la dispariția unei părți mari din populație. În urma acestora au rămas bunuri vacante: imobile care nu sunt supuse la impuneri fiscale, industrii și întreprinderi care nu produc, averi mobiliare care se irosesc din cauza lipsei titularilor drepturilor. Domnește o incertitudine în ceea ce privește bunurile. Restaurația autorității române a făcut să se nască pretenții legitime și revendicări formulate de foștii titulari, iar stabilirea dreptului funciar este îngreunată de dispariția cărților funciare, autoritățile de acum nu pot rezolva cererile. Întârzierile de legiferare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
OFIȚERI RĂNIȚI. Maiorul Lipanu, Rgt.10 Dorobanți (Înființat prin Decretul Domnesc nr.2195/26 noiembrie 1876, cu garnizoana de pace la Focșani, n.n.); Căpitanul Vălcescu Ion (idem); Căpitanul Manolescu Neculai (idem); Căpitanul Dumitrescu, Rgt.9 Dorobanți (Înființat cu același Decret Domnesc dar cu garnizoana de pace la Brăila, n.n.); Căpitanul Șișman, Rgt.8 de Linie (Înființat la 1 iulie 1872 la Roman, n.n.); Căpitanul Dobrovolschi, idem; Locotenentul Teleman, idem; Sublocotenentul Ene Ion, Rgt.10; Sublocotenentul Neculai Constantin, idem; Sublocotenentul Georgievici, idem
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]