5,716 matches
-
ci în limpezime. în contemplarea și intuiția, revelația și bucuria de care ne lăsăm pătrunși, sub acțiunea Divinului. * Dumnezeu nu a fost, nu este, necruțător, ci justițiar. Neutru? Subiectiv, prin iubire? Am greși, deoarece nu îndrăznim să atribuim dimensiunea iubirii dumnezeiești uneia identice cu a noastră, fie chiar de El. Căci noi suntem zidiți în timp/spațiu/materie. în durate, în timp trăit, delimitat, în Fragmentarium. Iubirea Lui ne decide calea, nu ne umilesc corecțiunile Sale, ci ne sporesc credința și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ani. Fiindcă dracul este meșter în a vâna sufletul și noi nu cunoaștem toate meșteșugirile lui, de aceea trebuie să ne trezvim”<footnote Sf. Paisie Velicikovski, op. cit., p. 160. footnote>. Pentru a ne feri de ispite și a discerne gândurile dumnezeiești de gândurile venite de la diavol, Părinții filocalici ne sfătuiesc ca, atunci când vrem să săvârșim o faptă și nu știm dacă e după Dumnezeu sau nu, să ne întrebăm ce-ar zice Dumnezeu despre acea faptă. Apoi să ne gândim ce
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri mai mari și mai înfricoșate: rugăciunea, cântarea, privegherea, smerenia, slujirea aproapelui, mila, mulțumirea și ascultarea cuvintelor dumnezeiești<footnote Ioan Carpatinul, Capete despre mângâiere, cap. 51, în Filocalia..., vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 139. footnote>. Dar, în relevarea remediilor, cel mai mult insistă Părinții pe rugăciune. Cursele diavolului și ispitele „pot fi învinse numai prin puterea
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
drumul spre serviciu sau spre școală, ori când așteptăm autobuzul, decât să naștem nervi și păcate când acesta întârzie, mai bine ne-am ruga, luminându-ne astfel mintea și curățindu-ne sufletul, care, hrănit cu rugăciunea, naște cuvinte înțelepte, gânduri dumnezeiești și bucurii de nedescris. Căci rugăciunea este „lucrarea demnă de vrednicia minții sau cea mai bună și mai curată întrebuințare a ei”<footnote Evagrie Ponticul, Capete despre rugăciune, în Filocalia..., vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 97. footnote>. Deci
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
de porțile despărțitoare, cinstește a lui Ianus amintire. Cuprind, ocrotitor, dintr-o privire uscatul sigur, marea-nșelătoare. Eu două fețe am și-ntrezăresc trecut și viitor. Dar vrăjmășia aceeași e, și ura, și mînia. Nu le-a schimbat cu har dumnezeiesc și nu le va schimba Acel ce poate să le preschimbe. Mîini nu am s-o fac. De piatră sînt. Stau nemișcat și tac. Să spun nu pot dacă-ndărătnicia pe care-o văd de mîine-i sau de ieri. Surpate
Jorge Louis BORGES by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/10335_a_11660]
-
răscruce s-a uscat. din nuntă mea m-au arestat jandarmii. în țara mea am plâns și am sperat să ne hulească monștrii alte armii. de libertate știu doar din povești. himere mi-au fost veșnic Feți-frumoșii. prin infertile hărți dumnezeiești n-au coborât de mii de ani Hristoșii. degeaba-mi târai barbă pe pamant și-mi mâzgălesc poemele sub torța. poeții pe planetă nu mai șanț, sau strigă din cămășile de forță. părinții-s buni de țintă-n poligon. junimea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tulburător, autoevaluator. Spiritul eminescian a ales, în cele din urmă, condeierul cunoscător practicant al învățăturii metafizice. Fiindcă, în spațiul această prin care murirea devine nemurire, apare întotdeauna un personaj care are menirea de a face din absolut (relativ, în viziunea dumnezeiasca) un reper existențial fundamental (geniul, în viziunea telurica). „Da, pe pamant apare-un ins, O altă lume-n lume, Cât vecii gândul lui e’ntins Și geniu-i al său nume”. În viziunea lui George Popa, Eminescu dezvolta o sinteză
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
gasit pământul cel promis. n-avem Marea, dar românilor ne pulsează-n piept un singur dor: când ne băsmuiește briză sării să dormim pe marginile Mării. în această țară verde...verde, Dumnezeul nostru un ne pierde. și-n țărâna ei dumnezeiasca, altoim sămânță românească. avem case mandre și bogate. omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre velerim, bun găsit din nou frate MIHAI. ți-am dat somn de veci pe-un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
exaltările ori căderile mele" -mărturisea recent Vladimir Zamfirescu. "Tot ce am pictat e limita a tot ce sunt; iar ne-limita mea e chipul și asemănarea cu Dumnezeu. Sper să ne putem regăsi împreună cu alesul dumneavoastră discernământ, recunoscându-ne înfățișarea Dumnezeiască în plină lumină, fiindcă restul nu e decât o nesfârșită singurătate". Un gând care face cumva ecou unei cugetări a lui Da Vinci despre îmbrățișarea demiurgică, - "partea de dumnezeire", scria el - proprie marii picturi. Zicea Leonardo (înTrattato di Pittura): "Pictorul
Universul picturii lui Vladimir Zamfirescu by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/7228_a_8553]
-
de geamul ferestrei de la subsol Dacă-l ating ușurel cu mâna - precis! - se va trezi se va speria se va zbate și doar într-o clipă (cât durează ruperea veșniciei dintre realitate și vis) i se va scutura tot colbul dumnezeiesc de pe aripă Să caut în grabă un ac de siguranță un bold și să-l străpung între solzii strălucitori de pe spate însă renunț la arma ucigașă renunț și la ucigașul meu imbold iau fluturele în mâini - dar aripile îi rămân
Poezii by Teo Chiriac () [Corola-journal/Imaginative/2468_a_3793]
-
noștri nu văd decât pâine și vin și gura nu simte decât gustul pâinii și vinului. Urechile ne spun, însă, altceva. Din Sf. Evanghelie ele aud cuvântul lui Hristos: „Acesta este trupul Meu și acesta este sângele Meu“. Aceste cuvinte dumnezeiești ne intră prin urechi în inimă, ne dau credință vie că Iisus din Sf. Euharistie este pe Altarele noastre, ne dau o credință tare că, împărtășindu-ne (cuminecându-ne), îl primim pe Iisus cu adevărat, ne unim cu El; cu
Agenda2006-17-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284940_a_286269]
-
cuvinte frecvent la Ibn Hazm e tocmai cel între ‘ilm, știință și ‘amal, lucrarea evlavioasă (prin rădăcina comună ‘ml ): tocmai pentru a vădi și în plan lingvistic necesitatea înfăptuirii pentru desăvârșire. Știința, ca și inteligența, e și ea un dar dumnezeiesc, cine îl are e ca un pom roditor, iar învățații n-ar trebui să lucreze fără gândul la Cel care le poate lua oricând înapoi acest dar. În perechea contrastantă virtute-viciu, alte păcate care trebuie ținute în frâu prin exercițiu
Poezie și morală hispano-arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2820_a_4145]
-
săvârșește cu cel mai ceresc temei, Prin Fecioara Sfântă, cea mai curată-ntre femei E Maria, Preacinstita, rămasă pururi Fecioară A Căreia bunătate și milă spre noi veșnic se coboară. În felul acesta, Domnul a dorit ca să unească Firea Sa dumnezeiască cu firea cea pământească. Iisus se naște ca om, că Dumnezeu ne iubește. Fiind creația sa, prin Hristos ne ocrotește Zi de mare bucurie. Cel născut venind din cer, Aduce pe pământ pace,dragoste,vis și mister. În această zi
Bucuriile Credinţei by Maria Lascu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/536_a_758]
-
clare/ se pot face numai între lucruri nu și între ființe". Universul ar fi, atunci, o corolă de terminații nervoase, o urzeală tremurătoare de carne strălucind pe oase și suflete călătorind spre dimineața speciilor. Totul, sub o "lumină de calotă dumnezeiască, albastră"; toate, citite "de sus de-un ochi/ de pretutindeni și de nicăieri". S-a remarcat, pe bună dreptate, că poetul "echinoxist" reușește o uimitoare captare a tremurului primordial al ființelor și lucrurilor, a palpitului de la începuturile nebuloase ale lumii
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
Babele din martie De chestiune, un impertinent A prezentat părerea înțeleaptă: Aceste zile sunt avertisment Prefigurând destinul ce le-așteaptă. Indulgență Poți o concesie să faci Femeii, fapt foarte firesc: Nu-ți pare rău să aibă draci, Când are trup dumnezeiesc. Propunere mai bună Când năzuiești tot spre plăcere, Nevrând s-o faci pe austerul, Soluția pentru luni de miere S-a dovedit că-i adulterul. Iubire = love De-un timp încoace, vezi pe unii Cuprinși de focul pasiunii, Că n-
CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA by CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83927_a_85252]
-
și nici în subteran/ Doar la Buzău mai este un vulcan și orizontul ce se vede-n zare.” În poezia sa n-ai să întâlnești deznădejdea și sentimentul zădărniciei sau melancolia bolnăvicioasă după vremurile apuse. Gh.T. nu se opune deciziei dumnezeiești și din tragicul spațiu liturgic răzbate întotdeauna și o rază de lumină în veșminte lumești aureolate cu un clar de lună, cea binecuvântat întotdeauna iubirea. Apăsat de pustiul sentimental al emigrantului și de o maladie ascunsă ce-l încearcă de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
-L ca pe un Dumnezeu, făcând sute de mătănii la leagănul Pruncului și zicându-I: „O, Fiul meu și Dumnezeul meu!” Îmi plec și eu genunchii sufletului și lacrimile îmi șiroiesc pe obraji, căci nu îndrăznesc să mă apropii de Dumnezeiescul Prunc. E Noaptea Sfântă! E Noaptea Nașterii Mântuitorului meu, care a venit pentru mine pe pământ să se răstignească și să mă mântuiască. Pentru mine a curs Sângele Lui nevinovat, ca să mă spele de păcatul strămoșesc. Dar oare lacrimile mele
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
proorociri?” „Ei bine, dragii mei, proorocirile erau niște preziceri făcute de așa numiții prooroci, care, având har de la Duhul Sfânt, au putut cu multe sute de ani înainte de Nașterea Domnului, să „vadă” întocmai cum se va petrece acest minunat și dumnezeiesc eveniment.” Copilașii începură să suspine. Ionuț, un băiețel de 8 ani, strângându-și pumnișorii ca să-și stăpânească plânsul, zise: „O, bunicuțo, ce oameni răi! Cum de nu s-a găsit nimeni care săi primească în casă? Nu-i așa, că
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
pat de fân, S-a născut Fiul lui Dumnezeu: „Nu s-a născut într-un palat, Ci într-o Peșteră săracă, El care lumea a creat, Găsit-a loc ca să Se nască!” Peșterea întunecoasă s-a umplut de o lumină Dumnezeiască, ce venea de la Pruncul Iisus. Pe cer a răsărit o Stea, mai strălucitoare decât toate stelele, o Stea inteligentă, care de fapt era un înger, și care călătorea pe bolta cerească pentru a-i călăuzi pe oameni spre Sfânta Peșteră
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
ci într-o iesle. Smerindu-Se pe Sine, El se coboară la noi, ca pe noi să ne ridice la cer.” „Bunico,” întrebă Petrișor, „ce înseamnă numele de Iisus?” „Acest nume înseamnă: Dumnezeu mântuiește arătând că Fiul Fecioarei Maria, Pruncul Dumnezeiesc va fi Mântuitorul lumii. Căci El a venit să mântuiască său de păcatele lor, așa cum scrie Sfânta Evanghelie și Apostolul Matei. El este Dumnezeu și Om, căci a unit Dumnezeirea Lui, prin nașterea dintr-o pământeană cu firea omenească, afară de
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
care-l miluim, Noi Pruncului Iisus, ceva Îi dăruim!” Așa că, noi vom face pachete cu lucrușoarele pe care voi nu le mai purtați, desigur, pe cele ce sunt în stare bună, și dăruindu-le unor copii săraci, Îl îmbrăcăm pe Dumnezeiescul Copil, șiL vom bucura.” „Da, bunicuțo, nouă la școală ne-a spus Doamna profesoară de Religie să ducem hăinuțe, dar și alimente, și o să le împărțim celor săraci”, spune Petrișor, elev în clasa a III-a. „Foarte bine, dragul meu
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
plecat cântând din fluiere, călăuziți de Stea, și au văzut cerurile deschise și îngerii coborând și urcând cu flori de crin în mână, cântând cântece de Slăvire Domnului: „Căci miriadele de îngeri, Care din ceruri coborau, Cu cântece de „Osana”, Dumnezeiescul Prunc slăveau!” Ajungând la Peșteră L-au aflat pe Dumnezeiescul Copil dormind într-o iesle și zâmbind dulce prin somn. El era vegheat de Măicuța Sa și de Bătrânul Iosif, care I se închinau Lui ca unui Dumnezeu și Împărat
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
cerurile deschise și îngerii coborând și urcând cu flori de crin în mână, cântând cântece de Slăvire Domnului: „Căci miriadele de îngeri, Care din ceruri coborau, Cu cântece de „Osana”, Dumnezeiescul Prunc slăveau!” Ajungând la Peșteră L-au aflat pe Dumnezeiescul Copil dormind într-o iesle și zâmbind dulce prin somn. El era vegheat de Măicuța Sa și de Bătrânul Iosif, care I se închinau Lui ca unui Dumnezeu și Împărat. Măicuța Domnului îi săruta cu dragoste de mamă mânuțele și
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
copiii, iar Ionel, adăugă: „La noapte îi vom visa pe cei trei Crai cu cămilele lor încărcate de daruri, vom merge cu ei călăuziți de minunata Stea, și vom ajunge la Peștera din Betleem, unde ne vom închina și noi Dumnezeiescului Prunc, Iisus. Dar pe Irod cel rău, nu vrem să-l visăm!” Bunica îi binecuvântă și-i îmbrățișă cu drag, urându-le „noapte bună”! Noapte bună vă urez și eu, dragi copii! Fuga în Egipt. Uciderea Pruncilor -Seara a IV
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
așeză pe un braț de fân și fără să dea semne că ar avea dureri, născu un Prunc. Acesta era cel mai frumos Copil pe care-l văzuse cineva vreodată. Peștera, care până atunci fusese întunecoasă, străluci de o lumină dumnezeiască, ce venea de la Cel Nou-Născut. Mai mult, prin crăpăturile Peșterii, pătrunseseră mii de raze de la o Stea care oprise deasupra ei, și care luminau ca ziua. Femeia, pe care, după cum am aflat însoțitorul ei o numea Maria, scoase dintr-o
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]