5,533 matches
-
d Basarabia a votat pentru revenirea �n grani? ele Rom�niei, i s? a promis un grad foarte ridicat de autonomie. Promisiune care nu a fost niciodat? onorat?. Existau �n schimb o brutalitate poli? ieneasc? aproape f? r? limite, guvernare proast? , corup? ie de toate felurile, neglijen?? ? i stagnare, toate acestea �nso? ițe de persecu? îi antisemite �ndreptate �mpotriva numeroasei populă? îi evreie? ți. Sesiz�nd acest lucru, Iorga scria: �Niciodat? nu a existat o politic? mai oarb? �n fă? a unei amenin?? ri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? orice persoan? civilizat? , indiferent de convingerile sale politice, trebuie s? se ridice �mpotriva acestui monstru. �n timpul a? a?numitului �Puci de la ber? rie� ? i �n anii care au urmat, Iorga nu le? a acordat nazi? tilor o prea mare aten? ie. (Ziarul s? u tip? rea gre? it numele lui Hitler sub forma �Hittler�). �n 1928, c�nd se vorbea despre Anschluss, iar Mussolini i s? a opus, Iorga a fost de acord cu acestă din urm?; el a scos �n eviden?? faptul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
etnice�. Iar, �n final: �Urm? rînd realizarea visului de a reface Ungaria a? a cum era, bandele lui Horthy distrug Ungaria care ar putea fi! �173. Iorga nu era �ngrijorat de Austria. �l cataloga pe Karl de Habsburg, cu �ncerc? rile de restaura? ie ale acestuia, drept �Habsburgul degenerat, concentr�ndu?? i ură asupra regimului lui Horthy ? i a �terorii albe� instituit? de acestă�. Pentru Iorga, c? pitanul G�mb�s era �? eful rași? tilor unguri�174. Contactele lui Iorga cu ungurii se rezumau la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? ionali? ți. �n noiembrie 1920, Iorga s? a �nt�lnit la Bucure? ți cu Oszk�r J�szi, alt om al secolului al XIX-lea, dep?? it acum total de evenimente, care voia s? transforme Transilvania �ntr? un fel de �Elve? ie oriental? �. Iorga ? i J�szi aveau de mult? vreme leg? turi. J�szi venea acum la Bucure? ți că s? se �nt�lneasc? cu Iorga ? i s? aib? o discu? ie �că de la democrat la democrat�. I?a explicat acestuia c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
voia s? transforme Transilvania �ntr? un fel de �Elve? ie oriental? �. Iorga ? i J�szi aveau de mult? vreme leg? turi. J�szi venea acum la Bucure? ți că s? se �nt�lneasc? cu Iorga ? i s? aib? o discu? ie �că de la democrat la democrat�. I?a explicat acestuia c? era �n favoarea republicii lui K�rolyi, dar se �mpotrivea regimului lui B�la Kun (mul? i din ai c? rui lideri fuseser? studen? îi profesorului J�szi), care �l tolera; dar regimul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
avea nevoie de sprijinul Ungariei ? i al Bulgariei. �Noi, cei din Rom�nia, �i ur? m numai bine mării na? iuni latine�, �ncheia el. Dar lui Iorga �i era team? c? Mussolini va perturbă Sistemul de la Versailles 179. Iorga a luat pozi? ie ferm? fă?? de partidu? ele fasciste din Rom�nia, care �ncercau s?? l imite pe Mussolini, numindu? i pe membrii acestora maimu? olini (�Cei care �l maimu?? reau pe Mussolini�). Unele grupuri fasciste disidente erau violent antisemite. Iorga le? a amintit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ele Rom�niei, dar chiar �n acela? i an a �nceput ? i s? �ncurajeze sistematic revizionismul maghiar. Se pare (a? a cum �? i aminteau membrii familiei Iorga �n discu? iile avute cu autorul c? r? îi de fă??) c? Iorga speră c? , gra? ie dragostei sale profunde fă?? de Italia ? i a stabilirii recente a unei rela? îi semnificative cu Mussolini, va putea contracara influen? a maghiar? la Romă! O asemenea isprav? nu putea fi realizat? dec�ț de el! Orice altceva nu mai avea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i consideră cu triste? e �nfr�ngerea grecilor drept �ultimul capitol al lui Xerxes�. P? rerea lui era c? instituirea unei Grecii pe dou? continente era imposibil? , indiferent de faptul c? această constituia sau nu un element benefic pentru civiliza? ie. A fost �ngrozit de dezr? d?cinarea populă? iei grece? ți din Asia Mic? , acest lucru fiind �n ochii lui Iorga o prejudiciere deosebit de grav? a evolu? iei organice a unei na? iuni. Iorga interpreta gre? it politică lui Mustapha Kemal
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
temeieze un stat cu grani? e precise său s? aib? o limb? na? ional? , o cultur? ? i tradi? îi comune. Apoi, dup? ce De Gaulle a vorbit pentru prima oar? despre �na? iunea algerian? �, acord�ndu? i astfel supremă distinc? ie, to? i cei care cuno? teau felul de a g�ndi al lui De Gaulle ? i?au dat seama c? independen? a Algeriei era aproape. Iat? acum ce declară Iorga despre domină? ia britanic? �n India: �Valorile domină? iei britanice din India
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
britanic? �n India: �Valorile domină? iei britanice din India ar putea fi puse la �ndoial?. Exploatarea de c? tre Soviete a situa? iei s? ar putea s? nu fie pus? la �ndoial?. Pentru c? Sovietele ? i comunismul nu au o solu? ie pentru acele milioane de oameni află? i �n suferin?? �185. Trebuie s? se fi aflat �ntr? o mare dilem? atunci c�nd cei din Rif s? au ridicat sub conducerea lui Abd el Krim �mpotriva colonialismului francez ? i spaniol. Este ciudat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lor ?? ri�. ?i, �n continuare: �Ceasul eroicilor ap? r? tori ai Rif? ului nu a sosit �nc? �186. Nu po? i s? nu sesizezi sub simpatia profrancez? a lui Iorga prezen? a rom�nului care cunoscuse at�ț de mult? asuprire ? i domină? ie str? în? �n lupta lui pentru libertate. Iar Iorga a exprimat acest lucru c�ț de mult a �ndr? znit el s? o fac?. Ce rezult? din toate acestea? Acela? i lucru că �ntotdeauna. Vre? i s? cunoa? te? i pozi? ia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
titlu: nu putea ap? rea că �Na? iunea rom�n? �, ci doar sub numele de �Neamul�. �n privin? a editorialelor lui Iorga, el era acela? i �lupt? tor� politic de zi cu zi, manifest�nd mai cur�nd o reac? ie dec�ț o reflec? ie spontan?. Una dintre tr? s?turile permanente ale �Neamului rom�nesc� fuseser? atacurile violente ale lui Iorga la adresa corup? iei dominante, �ntr? un amestec ciudat cu m�na nonviolent? a unui tat? care vede c? odraslele lui nu tr? iesc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ți ani interbelici, Iorga a respins antisemitismul. Putem totu? i detecta �n �Neamul rom�nesc pentru popor� avertismente adresate ?? r? nimii �mpotriva activit?? ilor parazite din mediul rural ale evreilor. Dup? p? rerea lui Iorga, ?? r? nimea avea nevoie de protec? ie. Cu toate acestea, Iorga se ocupă �n coloanele ziarului s? u de alte probleme care �i afectau pe ?? răni. Din p? cate, �Neamul rom�nesc pentru popor� nu prea era cump? raț de ?? răni, nici m? car de cei din Moldova, unde
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
răni. Din p? cate, �Neamul rom�nesc pentru popor� nu prea era cump? raț de ?? răni, nici m? car de cei din Moldova, unde situa? ia era deosebit de critic?. Ziarele violent antisemite ale lui Cuza ? i ale legionarilor, care �i �nvinov?? eau pe evrei de toate relele reale ? i imaginare, erau mai accesibile. Iar mai mult de jum? țațe dintre ?? răni erau analfabe? i. �n ceea ce prive? te participarea lui Iorga la via? a politic? �n timpul regimului liberal, el �nsu? i se considera �un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
țațe dintre ?? răni erau analfabe? i. �n ceea ce prive? te participarea lui Iorga la via? a politic? �n timpul regimului liberal, el �nsu? i se considera �un om mort� din punct de vedere politic. Nici nu este de mirare. El lua �n consideră? ie �nc? din 1928 orice cooptare �ntr? un guvern na? ional cu condi? ia că acesta s? corespund? urm? toarelor cerin? e: c�ț mai pu? în egotism, s? fie format din oameni cu experien?? ? i �n? elep? i, califica? i pentru posturile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
for? at? �numai prin propriile noastre mijloace�, �i nemul? umiser? at�ț pe ?? răni c�ț ? i pe capitali? ții str? ini. Iorga nu a sesizat dec�ț simptomele, dar nu p? rea s? fi �n? eles cauzele: predominantele interese capitaliste ale industria? ilor �n opozi? ie cu cele ale agricultorilor etc. s? m?n? torismul s? u sprijinea permanent interesele agricultorilor. Ignoran? a lui Iorga �n domeniul economic este total?; chiar dac? a scris c�teva c? r? i descriptive valoroase despre economia, comer? ul sau industria rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
religios ? i monarhist �n cea mai mare parte, dorea din tot sufletul �ntoarcerea lui Carol, �Prin? ul de vis�, care avea s? le �mbun? ț?? easc? soarta. �n to? i anii ace? tia (din 1922 p�n? �n 1928), Iorga a r? mas �n opozi? ie, sper�nd �ntr? o revenire politic?. �n mai 1924, partidul s? u a fuzionat cu Partidul Poporului al lui Argetoianu, consider�nd �n naivitatea să c? aceasta constituie un aranjament de durat?. Pentru Argetoianu, fuziunea această reprezenta un pas vremelnic �nainte pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Partidul ?? r? nesc al lui Mihalache, alian? a aceasta ar fi devenit o for?? formidabil?! Ea ar fi putut contesta regimul liberal pe care Iorga �l ură at�ț de mult! �n prim? vară lui 1925, f? r? o unire oficial? , aceast? �Opozi? ie Unit? � a cerut demiterea guvernului ? i alegeri noi. Regele Ferdinand, care fusese �ntotdeauna boln? vicios, s? a �mboln? vit grav prin 1925. Aflat? �ntr? o vizit? �n Statele Unite, Regina Maria a revenit �n Rom�nia. Se pare c? s?a bucurat de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a republicii rom�ne, deoarece Mihai nu va domni niciodat? �. S? a format o regen?? alc? tuit? din patriarhul Miron Cristea, prin? ul Nicolae, fratele mai mic al lui Carol ? i Gheorghe Buzdugan, pre? edintele Cur? îi Supreme de Juști? ie. �n octombrie 1929, la moartea lui Buzdugan, Vaida a propus ca Iorga s?? l �nlocuiasc?. Dar Iorga nu era de acord cu regen? a, astfel c? un alt �nalt demnitar, Constantin S? r?? eanu, a devenit regent �n locul lui. Nu toate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ucrurile nu merg bine �n ? ar? pentru c? prin? ul Nicolae fumeaz? ? ig? ri de foi ? i se ceart? cu S? r?? eanu; iar eu, ca preot, nu pot dec�ț s? �ncerc s?? i �mpac�205. Iorga a luat deschis pozi? ie �mpotriva regen? ei, consider�nd? o �d? un? toare�206. �ntruc�ț clanul Br? tianu de? inea �nc? puterea, din decembrie 1927 p�n? �n noiembrie 1928, prim? ministru a fost Vintil? Br? tianu. �n vară lui 1927, Mihai Manoilescu, un economist renumit, care ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
alsă legalitate� care predomina �n Rom�nia207. Manoilescu l? a vizitat pe Carol �n exil ? i a adus scrisori de la acesta pentru diver? i ? efi de partide. Aceste scrisori au fost g? site atunci c�nd Manoilescu a fost arestat de poli? ie, ceea ce a dus la darea lui �n judecat?. Procesul care a avut loc �n noiembrie 1927, a scos la iveal? faptul c? mul? i ofi? eri tineri din cadrul for? elor armate �l sus? ineau pe cel pe care �l numeau �Carol III�. Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al Regelui Ferdinand�. Procesul s? a �ncheiat cu achitarea acuzatului 208. Un ț�n? r ofi? er din For? ele Aeriene Rom�ne, colonelul Teodorescu a fost ? i el arestat pentru c? avusese contacte cu prin? ul Carol. Lovitură de gra? ie i? a fost dat? sistemului liberal de imensă adunare popular? convocat? la Albă Iulia de Maniu ? i Mihalache �n mai 1928. Sute de mii de oameni au participat la aceast? mare �ntrunire politic? antiliberal?. Iorga nu a acceptat s? participe 209
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
u dator�ndu? se animozit?? îi cresc�nde dintre el ? i Maniu, ca ? i dezgustului s? u profund fă?? de populism. Iorga remarcă mai ț�rziu c? �ntrunirea de la Albă Iulia s? a desf?? urat �dup? cea mai bun? tradi? ie revolu? ionar? transilv? nean? �. Ceea ce nu era deloc un compliment. Masă de oameni adunat? la Albă Iulia voia s? organizeze un măr? asupra Bucure? țiului, ceea ce, din fericire, nu s? a �nt�mplat. Uria? a �ntrunire politic? de la Albă Iulia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Era firesc, �ntruc�ț alegerile �nsemnau o �nfr�ngere pentru s? m?n? torism ? i o victorie pentru democra? ia ?? r? neasc? sus? inut? de Maniu ? i Mihalache. Maniu ? i?a format guvernul la 9 noiembrie 1928. ?i? a �nceput guvernarea cu o declară? ie caracteristic?: �Primul nostru ? el va fi s? conferim principiilor Constitu? iei sensul lor real ? i s? imprim? m un caracter de strict? legalitate activit?? îi administra? iei�212. Iorga �ns? avea dubii �n aceast? privin??. El consideră guvernul Maniu drept un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga era din fire un lupt? tor, pe c�nd Maniu era �nclinat mai mult spre resemnare ? i pasivitate. Iuliu Maniu a venit la putere cu sprijinul �nfl? c?raț al unei majorit?? i cople? itoare. Alc? tuit din ?? răni �n propor? ie de aproape 80%, poporul rom�n era puternic �nsufle? it de speran? a �ntr? o democra? ie ?? r? neasc?. B?rbatul aflat la c�rma statului rom�n era incoruptibil ? i un democrat ? i patriot convins. Guvernarea lui avea s? dovedeasc? c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]