12,690 matches
-
episoade în fruntea cărora dă un scurt cuprins, abandonând dispunerea în cuplete de lungimi variabile, întrucâtva disproporționate și care fragmentau materia. Asimetria populară a versurilor e înlocuită de alexandrinul spaniol, asonanțele sunt, de asemenea, substituite de rimă, după cum a procedat editorul spaniol Luis Guarner sau, pentru germană, O. L. B. Wolf, iar numărarea versurilor e făcută după cel mai important editor al Cidului, Ramón Menéndez Pidal. Tot în ediție bilingvă va apărea ciclul Bronzes al lui Alexandru Macedonski. În manuscris au
TANASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
materia. Asimetria populară a versurilor e înlocuită de alexandrinul spaniol, asonanțele sunt, de asemenea, substituite de rimă, după cum a procedat editorul spaniol Luis Guarner sau, pentru germană, O. L. B. Wolf, iar numărarea versurilor e făcută după cel mai important editor al Cidului, Ramón Menéndez Pidal. Tot în ediție bilingvă va apărea ciclul Bronzes al lui Alexandru Macedonski. În manuscris au rămas cuprinzătoare antologii din poezia franceză și din cea spaniolă, ambele de peste cinci sute de pagini, nuvele fantastice din romanticul
TANASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
o serie de astfel de rapoarte și studii finanțate de instituții și agenții guvernamentale din SUA și Europa Occidentală, referitoare la perpectivele creșterii economice. Un alt exemplu notabil îl reprezintă raportul Social Indicators - (1966 autori: B. Gross și A. Biderman: editor R. Bauer), lucrare care are la bază activitatea Comisiei NASA privind efectele zborurilor cosmice asupra calității vieții. O serie de sociologi și economiști au fost implicați în lucrări de acest tip: D. Bell, The Idea of Social Report; O. Mancur
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1971, p. 152 sqq; Gh. N. Căzan, La question du Danube et les relations roumano-austro-hongroises dans les années 1878-1883, În Revue roumaine d’histoire, XVIII, nr. 1, 1979, p. 43-61; MAE, Institutul Diplomatic Român, Rudolf Dinu, Alin Ciupală, Antal Lukács (editori), Documente Diplomatice Române (În continuare, DDR), seria I, vol. 11, 1883, București, 2006, passim. </ref>, a ocazionat prima acțiune diplomatică de amploare a României, la nivel continental, menită să-i apere interesele a căror justețe apărea ca fiind indicată de
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
și Viața lui Adrian Zograffi (1983), însumează opera de expresie românească și reprezintă o remarcabilă contribuție la integrarea prozatorului în panteonul spiritualității naționale. Aceeași menire o au Neranțula și alte povestiri (1984) și Amintiri. Evocări. Confesiuni (1985), volume în care editorul a inclus, în tălmăcire proprie, texte scrise de Panait Istrati în limba franceză, însoțite de bogate note și comentarii. În Corespondență cu scriitori străini (1988) e transcrisă și tradusă corespondența dintre Istrati și Georg Brandes, Jean Guéhenno, A. M. de Jong
TALEX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
îmbogățit exegeza domeniului cu o amplă reconstituire a primei perioade din viața și opera lui Panait Istrati, beneficiind și de mărturiile scriitorului - Cum am devenit scriitor (I-II, 1998). Astfel, cum remarca Z. Ornea, T. „se dovedește a fi un editor excelent al unei opere pe care a slujit-o, devotat, întreaga viață”, strădania sa reprezentând „un act de cultură de netăgăduită valoare”. SCRIERI: Panait Istrati, București, 1944. Ediții: Panait Istrati, Chira Chiralina, pref. edit., București, 1982, Viața lui Adrian Zograffi
TALEX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
études littéraires”, „Fabula”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Freiburg), „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra” ș.a. Ia parte la finalizarea unor mari proiecte de cercetare internațională: Enzyklopädie des Märchens (editată de Kurt Ranke și Rolf Wilhelm Brednich), Internationale Volkskundliche Bibliographie (1979-1982), The Encyclopedia of Religion (editor Mircea Eliade, 1987), Märchen und Märchenforschung in Europa (editori Diether Roth și Walter Kahn, 1993). Pentru Petit dictionnaire de mythologie populaire roumaine (2001) a fost distins cu Premio Internazionale di Studi Demoetnoantropologici „G. Pitré-S. Salomone Marino. Citta di Palermo”, precum și
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
Vatra” ș.a. Ia parte la finalizarea unor mari proiecte de cercetare internațională: Enzyklopädie des Märchens (editată de Kurt Ranke și Rolf Wilhelm Brednich), Internationale Volkskundliche Bibliographie (1979-1982), The Encyclopedia of Religion (editor Mircea Eliade, 1987), Märchen und Märchenforschung in Europa (editori Diether Roth și Walter Kahn, 1993). Pentru Petit dictionnaire de mythologie populaire roumaine (2001) a fost distins cu Premio Internazionale di Studi Demoetnoantropologici „G. Pitré-S. Salomone Marino. Citta di Palermo”, precum și cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române. Face parte din
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
la jumătatea anilor ’60. Impulsul de fost dat de ASCD, care, în 1963, a publicat anuarul intitulat sugestiv New Insights and the Curriculum. Anuarul își propunea „să sprijine dezvoltarea noilor orientări și să împingă gândirea curriculară dincolo de frontierele tradiționale”26. Editorul, A. Frazier, avea în vedere curentul umanist și cel reconceptualist. În fruntea acestuia din urmă s-a afirmat, în anii următori, James B. Macdonald. Se poate spune că ideile sale au inițiat și, apoi, au grăbit pătrunderea gândirii postmoderniste în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
A Language for Curriculum (ed. a II-a), National Education Association, Washington, D.C., 1970. Prima ediție a studiului a fost publicată de University of Chicago în School Review. 25. A. Bellack, H. Kliebard (eds.), Curriculum and Evaluation, McCutchan, Berkeley, 1977. Editorii au inclus în volum și studiul lui Schwab (pp. 79-99). 26. A. Frazier (ed.), New Insights and the Curriculum, ASCD, Washington, D.C., 1963. 27. J. Macdonald, „An Image of Man: The Learner Himself”, în R. Doll (ed.), Individualizing Instruction, ASCD
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
critici timide; erau doar preambulul marilor cataclisme. Primii înscriși la cuvânt au fost umaniștii. Prilejul le-a fost oferit în 1970 de către Association for Supervision and Curriculum Development. Anuarul publicat de această instituție americană era intitulat To Nurture Humaneness 12. Editorii (M.M. Scobey și G. Graham) au dedicat volumul educației umaniste, în special problemelor „educației pentru liniște și autorealizare”. Ultimele două concepte, education for tranquility și self-actualization, fuseseră lansate anterior de către Abraham Maslow în celebrul eseu Toward a Psychology of Being
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmoderniste. S-a văzut acest lucru în numai câțiva ani. În 1975, ASCD a publicat un nou anuar: Schools in Search of Meaning (Școlile în căutarea sensului). Chiar și titlul sugera că vremea curriculumului modern, raționalist, eficientist și tehnologizant, apusese. Editorii erau doi postmoderniști: James Macdonald și Ester Zaret, iar volumul conținea scrierile altor postmoderniști, precum Huebner, Apple și Mann. Încă nu-și expuneau pe larg „ideile noi” - deocamdată le criticau pe cele vechi. În mod special erau „puși la zid
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui Wilson față de membrii postmoderniști ai AECT este evidentă: For years, they behaved like a small, persecuted minority - a „cult” of sorts. They complained that journal editors were biased, ignorant, and unwilling to publish their radical writings. șEste vorba despre editorii lucrării Educational Technology Publications - n.n.ț They struggled to have AECT papers and symposia accepted on the program (Wilson, op. cit.). 225. Vezi nota de mai sus. 226. D. Hlynka, A.R.J. Yeaman, Postmodern Educational Technology, ERIC Digest No EDO-IR-92-5, ERIC
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
, supliment literar la „Bunul econom”, apărut la Orăștie, neregulat, cu excepția primului an, între 13 ianuarie 1901 și 23 iulie 1905. Redactor și editor este Ioan Moța, care face publică intenția de a reproduce, în primul rând, articole și scrieri literare din alte publicații periodice. Astfel, sunt puse la îndemâna cititorilor versuri, nuvele, povești, poezii populare, cugetări, maxime, glume, snoave, literatură „aleasă” și populară deopotrivă
SPICUIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289826_a_291155]
-
STAN, Mihai (9.VII.1943, București), prozator și editor. Este fiul Elenei (n. Cârstea) și al lui Stan C. Stan, militar de carieră. Urmează cursurile liceului din Găești (1950-1961), apoi e student la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Pitești (1963-1966). Va lucra în învățământ până la pensionare, ca
STAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289853_a_291182]
-
și critic al celor relatate -, autorul vădește o bună cunoaștere a naturii omului, ca și a tehnicilor moderne de manipulare: genetică, temporală, spațială sau imagistică. El probează, astfel, virtuți de romancier original, capabil să dea dimensiuni insolite literaturii SF. Ca editor, S. s-a remarcat prin inițierea unor colecții și serii („Romanul contemporan”, „Eseu”, „Memoria”, „Historia”), în care au apărut cărți de ținută, semnate, între alții, de Barbu Cioculescu, Mircea Horia Simionescu, Alexandru George, D. Vatamaniuc, H. Zalis. Tot pe linia
STAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289853_a_291182]
-
folosite pentru stabilirea încălcărilor dreptului de autor. Digimarc Technologies (www.digimarc.com și www.digimarc-id.com) are un produs pentru protejarea imaginilor puse de proprietar în propriul său site. Deținătorii copyrightului inserează filigranul lor, folosind Adobe PhotoShop , sau un alt editor de imagine care încorporează tehnologia Digimarc. Când receptorul folosește același editor pentru vizualizarea imaginilor va fi afișat simbolul de copyright al autorului. Prin selectarea simbolului se realizează legătura cu Digimarc, de unde vor afla cine este deținătorul dreptului de autor. De
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
com și www.digimarc-id.com) are un produs pentru protejarea imaginilor puse de proprietar în propriul său site. Deținătorii copyrightului inserează filigranul lor, folosind Adobe PhotoShop , sau un alt editor de imagine care încorporează tehnologia Digimarc. Când receptorul folosește același editor pentru vizualizarea imaginilor va fi afișat simbolul de copyright al autorului. Prin selectarea simbolului se realizează legătura cu Digimarc, de unde vor afla cine este deținătorul dreptului de autor. De asemenea, Digimarc are un motor de căutare, MarcSpider, care caută imagini
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de tip script; scriptul însuși nu este altceva decât un text simplu al unui scenariu. De exemplu, un fișier VBS nu este altceva decât un fișier text cu extensia VBS. Asta înseamnă că îți poți scrie propriul script folosind un editor de texte, sau chiar Windows Notepad-ul. În plus, scripturile sunt ușor de construit. Toate scripturile sunt seturi de comenzi alcătuite dintr-o singură linie. Odată ce cunoști comenzile și sintaxa lor, este ușor să pui cap la cap o serie de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
determinat elaborarea unor măsuri care urmăresc prevenirea sau depistarea copierii neautorizate, piratării sau utilizării neautorizate a produselor-program. Aceste măsuri, denumite măsuri tehnice de protecție, sprijină protecția oferită de copyright sau de alte drepturi de proprietate intelectuală producătorilor de soft sau editorilor de materiale privind softul realizat. Licența privind programele specifică ce clienți pot utiliza sau nu programul aflat sub licență. Principalele restricții în utilizarea unor astfel de programe includ: • un număr limitat de copii autorizate ale programului; • orice copie realizată poate
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de limba română la Ieud (Maramureș). În 1989 pleacă la București, unde lucrează pentru câteva luni la Casa Poporului, ulterior fiind angajat la „Luceafărul”, întâi corector, apoi redactor și secretar general de redacție. După 1989 va fi jurnalist la „Cotidianul”, editor executiv la „PRO TV Magazin”, editor al „Ziarului de duminică”, suplimentul cultural al „Ziarului financiar”. Colaborează cu poezie la „Luceafărul”, „Nouăzeci”, „România literară”, „Astra”, „Tribuna”, „Vatra”, „Contemporanul”, „Transilvania”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare” ș.a. Debutează, ca student, cu ciclul de poeme Vid de
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
Maramureș). În 1989 pleacă la București, unde lucrează pentru câteva luni la Casa Poporului, ulterior fiind angajat la „Luceafărul”, întâi corector, apoi redactor și secretar general de redacție. După 1989 va fi jurnalist la „Cotidianul”, editor executiv la „PRO TV Magazin”, editor al „Ziarului de duminică”, suplimentul cultural al „Ziarului financiar”. Colaborează cu poezie la „Luceafărul”, „Nouăzeci”, „România literară”, „Astra”, „Tribuna”, „Vatra”, „Contemporanul”, „Transilvania”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare” ș.a. Debutează, ca student, cu ciclul de poeme Vid de memorie, în revista „Nord” (1981
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
PORTOFOLIUL ROMÂN, revistă literară și istorică apărută la București, lunar, din martie 1881 până în iunie 1882. Redactor și editor: Bonifaciu Florescu. Periodicul are un cerc eterogen de colaboratori, publiciști și poeți, animați de intenții lăudabile și grupați într-o societate pentru studiul istoriei naționale, așa cum rezultă dintr-un preambul scris de B. Florescu. O rubrică intitulată „Revista politică”, pe
PORTOFOLIUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288979_a_290308]
-
, Constantin (27.VII.1928, București), istoric literar, editor și poet. Este fiul Casandrei (n. Miulescu) și al lui Dumitru Popescu, funcționar. A urmat la București școala primară, Liceul „Gh. Șincai”, absolvit în 1948, și Facultatea de Filologie, secția limbi clasice, luându-și licența în 1961. Este profesor de
POPESCU-CADEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
, Ion (13.IX.1934, Mănăstioara-Siret, j. Suceava), editor, istoric literar și prozator. Este fiul Veronicăi (n. Boghian) și al lui Gheorghe Popescu, țărani. Face școală primară în satul natal și la Siret, liceul la Timișoara și Oradea (1949-1953), iar studiile universitare le urmează la Facultatea de Filologie din
POPESCU-SIRETEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288953_a_290282]