10,920 matches
-
fi, cum s-a observat, Adrian Maniu din Figurile de ceară ori Salomeea, tratat în manieră mai sentimentală, fără distanțarea ironică de sursă laforguiană) supraâncărcându-și discursul cu comparații adesea insolite, dar și cu mai facile metafore in praesentia. În cazuri extreme, precum în strofa citată și de E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, fiecare expresie directă își găsea dubletul metaforic, fapt ce justifica afirmația amintită a criticului, privind acea „facilitate aproape prodigioasă de a se exprima în comparații și imagini” care
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fel de numitor comun al „fracțiilor” avangardiste, mizând cu precădere pe repertoriul tematic general al dezbaterilor, cu nuanțări necesare, dar a căror estompare pe parcurs evită șocul cotiturilor radicale. Cu excepția, notabilă, a saltului de la simbolismul extenuat al Restriștilor către experiențele extreme de după 1923, itinerariul său traversează mai multe zone de interferență: dadaismul, atât cât este, intră în aliajul mai complex al manifestelor și poemelor din 75 H.P., Punct și Integral, alături de elemente futuriste și constructiviste, - acestea din urmă predominante -, pentru ca înseși
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
invazie de trei: "În portretul-robot pe care i-l asigură Ștefan Lupașcu, noua logică, <<ternară>>: (6) nu abolește, ci doar restrânge acțiunea logicii clasice (binare, sau a terțiului exclus); (7) ea nu privește starea intermediară (T) ca sinteză între stările extreme, după schema hegeliană a succesiunii momentelor antitetice ale devenirii, ci admite coexistența celor trei termeni, asociați de Ștefan Lupașcu cu trei tipuri de materie, cu trei feluri de sisteme și de sistematizare a energiei, cu trei tipuri de univers și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a evita înghițirea oric]ror creaturi care ar fi putut există în această, m]turau furnicile și insectele de pe c]r]ri și purtau m]ști peste gur] pentru a evita ca minusculele nigodas (entit]ți microsopice) s] fie inhalate. Extremă logic] a acestei etici ar fi evitarea oric]rei mișc]ri și înfometarea (pan] la deces), așa cum au f]cut unii c]lug]ri jainiști - un antidot sigur împotriva eudemonismului. Adepții eticii Jaina pot opta pentru aceast] practic] și în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mâinii sau, în cazuri mai puțin grave, cu biciuirea. În mod tradițional, juriștii au încercat s] țin] seama de c]ința vinovatului pentru a ușura pedeapsă, urmând tradiția impus] de Profet care restricționa aplicabilitatea acestui tip de pedesps] pentru cazurile extreme. Unele dintre aceste categorii au reintrat, recent, în atenția juriștilor din câteva ț]ri musulmane, unde procedurile juridice tradiționaliste au fost reintroduse, dar exist] multe divergențe în lumea musulman] în leg]tur] cu necesitatea și aplicabilitatea unor proceduri de genul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ține de doctrina consecvențialist]). Dimpotriv], trebuie s] le acord]m o mai mare important] pentru simplul motiv c] sunt ale noastre. Deontologia își extinde toleranță în raport cu acest favoritism. În virtutea libert]ții pesonale, individul are posibilitatea în anumite situații (nu strict extreme) de a-si plasa propriile preocup]ri, planuri sau valori înaintea intereselor celorlalți. Viziunea deontologic] nu numai c] pune un accent mai puternic pe evitarea faptelor greșite - prin acestea înțelegând violarea anumitor norme - decât pe interesele sau chiar viața celorlalți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
susțin o idee care nu las] loc de compromis, afirmând c] nu exist] absolut nici un motiv de a refuza inc]lcarea normelor deontologice atunci cand consecințele acestui refuz ar putea fi nefaste. Dup] cum afirm] Fried (1976, p. 10)... ...exist] situații extreme, cănd uciderea unui singur om nevinovat ar putea salva o întreag] națiune. În asemenea cazuri, menținerea raționamentului în forma sa absolut] ar reprezenta un veritabil fanatism. Iar evenimentul catastrofal va aduce binele și r]ul absolut fâț] în fâț]. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de nivel, ea fiind dependent] de binele care trebuie atins și de r]ul care trebuie evitat (conform teoriei consecințialiste). În ceea ce m] privește, sunt de p]rere c] tocmai conceptul de catastrof] este unul deosebit pentru c] identific] situații extreme în care nu mai sunt valabile raționamentele obișnuite (nici chiar asupra binelui și r]ului). O versiune similar] este prezentat] de c]tre Donogan în discuția asupra teoriei consecințialiste. Deși ideea c] normele deontologice pot fi inc]lcate în situații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de un banal eveniment nefericit în care se aplic] principiul de mai sus)? Este greu de imaginat cum ar putea cineva s] demonstreze c] decizia de a acționa sau nu pentru salvarea unei națiuni (acțiune care, în situații mai puțin extreme, ar fi considerat] greșit]) nu este o decizie moral]. Aceast] viziune sugereaz] c] anumite circumstanțe nefericite ne absolv] oarecum de îndeplinirea obligației de a acționa moral. Atunci cand „morală tradițional]” a fost pentru prima dat] formulat] și susținut], gama situațional] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conștientizare a acestei realit]ți. Exist] demersuri pentru preîntâmpinarea accidentelor nucleare sau a calamit]ților naturale care ar putea s] par] nu doar stupide, ci și greșite. Ideea c] principiile binelui și r]ului nu pot fi aplicate în situații extreme încurajeaz] complezenta sau chiar pasivitatea, motiv pentru care ea trebuie respins] în virtutea moralei. iv. Concluzii Insistența deontologilor asupra importanței regulilor sau constrângerilor morale este întemeiat] pe convingerea c] evitarea r]ului constituie principala, dac] nu chiar singură responsabilitate a individului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu poate fi dovedit] aici. În încheierea discuției noastre despre acest argument mai r]mane de atins un singur aspect, si anume cel conform c]ruia consecințele restrictive nu ar trebui confundate cu așa-numitele consecințe restricționate, distincte de consecințele extreme. Aceast] doctrin], care nu mai este acum la mod], afirm] c] regulile de comportament sunt justificate de m]sura în care supunerea la principiile oferite promoveaz] cel mai eficient valorile relevante; pe de alt] parte, se afirm] c] opțiunile comportamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
valorile relevante; pe de alt] parte, se afirm] c] opțiunile comportamentale sunt justificate prin alte metode, în special prin modul în care ele se supun sau nu regulilor optime. Teoria consecințelor restrictive este o form] de limit] a teoriei consecințelor extreme. Aceasta susține c] testul necesar pentru a vedea dac] fiecare opțiune este justificat] ține de sfera consecințelor, indiferent dac] opțiunea este direct sau indirect comportamental]: cea mai bun] opțiune este cea care promoveaz] cel mai eficient valorile agentului. Restrictivitatea vine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și degradarea solului. Trebuie spus c] o parte, dac] nu cea mai mare parte a ajutorului oferit, este orientat] în mod direct c]tre dezvoltarea economic] din ț]rile mai s]race, scopul s]u nefiind reducerea s]r]ciei extreme. Asistență oficial] este constrâns] de faptul c] reprezint] un transfer bilateral interguvernamental sau un transfer multilateral: guvern-agenție ONU-guvern. Trebuie respectate, într-o anumit] m]sur], dorințele guvernului ce primește ajutorul care poate s] nu aib] reducerea s]r]ciei în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
zece lire sterline oferite unei organizații de ajutor str]ine pot fi mult mai folositoare decât 10 lire sterline acordate unei organizații umanitare din propria tar]. Acest argument ignor] ceea ce afirmăm anterior - urgență și seriozitatea moral] atașate s]r]ciei extreme. Se poate oare afirmă: cu cat un r]u este mai mare, cu atat exist] un motiv moral mai puternic pentru reducerea să? Pot fi identificate trei aspecte ale s]r]ciei extreme care o transform] într-un r]u
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de demnitate, dar șocheaz] datorit] curm]rii unor existente f]r] a li se acordă șansă de a fi împlinite. Uneori, suferință puternic] și mortalitatea timpurie pot fi înfruntate cu demnitate. Poate fi subliniat] semnificația moral] a s]r]ciei extreme prin invocarea ideii de drepturi ale omului? Exist] cu sigurant] multe persoane preocupate de s]r]cia mondial] care doresc s] își exprime propria poziție în termenii dreptului la subzistent], la asigurarea nevoilor de bâz], ai dreptului la viat] (însemnând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
handicapați, rude în vârst], iar aceste aspecte pot s] le absoarb] tot timpul, toate energiile și resursele. Acest din urm] lucru se întâmpl] frecvent. Totuși, trebuie admis faptul c], în cadrul datoriei generale de a dovedi compasiune, reducerea s]r]ciei extreme deține un statut special, iar în situații normale o persoan] c]reia îi pas] ar avea motive s] contribuie la reducerea s]r]ciei extreme, al]turi de celelalte lucruri despre care îi pas]. Dar de ce s] ne pese? În timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebuie admis faptul c], în cadrul datoriei generale de a dovedi compasiune, reducerea s]r]ciei extreme deține un statut special, iar în situații normale o persoan] c]reia îi pas] ar avea motive s] contribuie la reducerea s]r]ciei extreme, al]turi de celelalte lucruri despre care îi pas]. Dar de ce s] ne pese? În timp ce, în încercarea de a oferi un r]spuns, mulți vor pune accentul pe intuiția moral] conform c]reia avem datoria de a dovedi compasiune fâț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reprezint] o dimensiune calitativ] și nu cantitativ] a responsabilit]ții morale. Dar, dac] avem o evaluare corespunz]toare a aspectelor s]r]ciei mondiale, a identit]ților globale morale, a seriozit]ții obligației morale de a acționa pentru reducerea suferinței extreme, dac] știm cu adev]rât ce înseamn] o viat] confortabil] și dac] înțelegem cum compasiunea poate fi dovedit] pe cât de mult posibil în armonie cu confortul propriei noastre vieți, atunci vom ști s] ar]ț]m compasiune așa cum trebuie. Referințe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] poți justifica din punct de vedere moral exercitarea acelui drept într-un caz particular. Dac] f]tul are un drept la viat] deplin și egal, atunci poate c] dreptul femeilor de a avorta ar trebui exercitat doar în cazuri extreme. Și poate ar trebui s] ne întreb]m în continuare dac] ființele umane fertile, de ambele sexe, sunt îndrept]țite s] se angajeze în relații sexuale de tip heterosexual, în condițiile în care nu sunt preg]tite s] aib] un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avortului legal și sigur încalc] dreptul femeii la viat], libertate și integritate fizic]. Dar dac] f]tul ar avea același drept la viat] că și o persoan], avortul ar r]mane un eveniment tragic și greu de justificat cu exceptia cazurilor extreme. Astfel, chiar și cei care susțin drepturile femeii trebuie s] fie preocupați de statutul moral al f]tului. Pan] și o etic] a respectului vieții nu exclude toate uciderile intenționate. Orice ucidere necesit] o justificare și este mai greu de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bun lucru pe care îl putem face atunci când este vorba despre folosirea animalelor în științ] este s] nu le folosim (1985, p. 24). Poziția lui Singer este foarte diferit]. El nu poate pleda pentru aboliționsim în teorie deoarece în circumstanțe extreme, r]spunsurile radicale nu mai funcționeaz]...dac] un singur experiment ar putea conduce la vindecarea unei boli r]spândite, acel experiment ar fi justificat. Dar în viață real], beneficiile sunt mult, mult mai îndep]rate și adesea inexistente... un experiment
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un lucru este foarte clar: nu putem continua s] trat]m animalele așa cum o facem acum. Suntem foarte rar puși în situații precum cea din exemplul cu barca de salvare; deciziile noastre morale nu sunt luate de obicei în situații extreme. Nu este pur si simplu adev]rât c] voi suferi o mare tragedie dac] nu voi avea o hain] de blan]. Cel mai probabil nu vom fi niciodat] obligați s] alegem între propriul copil și câinele familiei. Cu ajutorul ipotezelor ne
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu exist] doar o moral] adev]rât], dar nici nu neag] c] unele morale ar putea fi false și inadecvate pentru funcțiile pe care ele trebuie s] le îndeplineasc]. Aproape toate polemicile împotriva relativismului moral sunt îndreptate împotriva versiunilor lui extreme, acelea care susțin c] toate sistemele morale sunt la fel de adev]rate (ori la fel de false, sau le lipsește, în același fel, conținutul cognitiv). Totuși, un relativism substanțial nu ar trebui s] fie egalitar într-o manier] atât de radical]. În afar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
celor care acționeaz] potrivit ei. Dac]-i judec pe cei care judec], trebuie s] m] condamn. Eu încerc s] impun tuturor valoarea toleranței, când nu toți au aceast] valoare, dar nu asta ar trebui s] fac în versiunea celei mai extreme poziții a relativismului normativ. Filosofii se mulțumesc de obicei cu demont]ri facile ale celei mai extreme versiuni ale relativismului normativ, dar exist] motive s] ne gândim c] alte versiuni mai moderate nu ar fi mai usor de justificat. Motivul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
încerc s] impun tuturor valoarea toleranței, când nu toți au aceast] valoare, dar nu asta ar trebui s] fac în versiunea celei mai extreme poziții a relativismului normativ. Filosofii se mulțumesc de obicei cu demont]ri facile ale celei mai extreme versiuni ale relativismului normativ, dar exist] motive s] ne gândim c] alte versiuni mai moderate nu ar fi mai usor de justificat. Motivul este acela c] relativismul normativ nu este doar o doctrin] filosofic], ci o atitudine adoptat] fâț] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]