6,230 matches
-
realistă, totuși, Viețile paralele "ca gen ni se lămurește într-una din numeroasele note de subsol, utilizate cu dezinvoltura trimiterilor critice din studiile academice nu este o operă realistă, ci, prin maniera de prezentare a evenimentelor, este un roman de fantezie biografică (subliniat) sublinierea aparține autoarei, n.n., Ct.C. Lucrarea nu urmează cursul istoric al evenimentelor vieții lui Mihai Eminescu, constituindu-se într-o suită de "momente" care îmbină scene din viața reală a poetului pretexte pentru construirea unei alte existențe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
poet religios, pe care se ambiționează unii a i-o pune: "Eminescu avea mai degrabă un fel de "religiozitate fără religie", în care precumpănea nu dogma, ci mitul, sau, altfel spus, nu revelația asumată prin credință, ci sacrul reflectat în fantezia plăsmuitoare". Și, mai departe:"Nedogmatic și nebisericos, crescut, ca și Blaga mai târziu, în zariștea "eresului" popular, iar în urmă format inte lectual în spiritul heterodox al romantismului german, Eminescu a fost totuși creștin ortodox în adâncurile subconștiente ale personalității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și la un mod de existență. Eminescu este, înainte de toate, o majoră întruchipare românească a omului romantic, cu virtuțile, dar și cu limitele sale. Regăsim în el, în strai național, paseismul romantic, evaziunea în exotic, pesimismul superior, "religiozitatea fără religie", fantezia și visul lăsate în voia lor (în opera de creație). Nu folosește la nimeni să încerce a face din Eminescu un model creștin (și cu atât mai puțin ortodox), pe deasupra operei și chiar împotriva voinței lui. Ne place sau nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
se potrivesc [...]. Atâta numai că felul de a pătrunde în acea peșteră și în "rai", ne amintește mai degrabă felul de a eși de-acolo târându-ne. Cu alte cuvinte pătrunderea în rai ar însemna o reîntoarcere în "Nirvana" adică fantezii de viață intrauterină". Nu vreau să discut sensurile filosofice pe care Eminescu le dezvoltă într-o nuvelă de construcție fantastică, dar faptul că dr. C. Vlad nu le intuiește nu înseamnă că ele nu există, trecând cu vederea ideea labirintică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
atacurile sale apar accente naționaliste intolerante /despre greci și evrei în deosebi /.../ pe care trebuie să le judecăm în raport cu turbulențele politice și ideologice ale epocii"), a statului natural ("Ideile lui politice plac sau nu plac, sunt sau nu datate, dar fantezia lui creatoare, chiar în acest domeniu arid, produce și azi emoție la lectură prin stilul profetic și angajamentul lui total pentru utopia statului natural") ș.c.l. Coordonata generală pe care se așează publicistica eminesciană "se bizuie zice Eugen Simion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
studiu separat arată că în manuscris u din urmat se poate citi a, și consideră că se potrivește înarmarea pământului cu activitatea de demon. Este aici și un semn: primele tipărituri eminesciene sunt refuzate, adesea nici nu se consultă, pentru fantezia la care invită manuscrisele poetului. Atragem atenția că Înger și Demon nu e nici pe departe cel mai greu poem eminescian pentru un editor: locul acesta îl deține poemul Strigoii, cum se va vedea)" sau, pentru Luceafărul; Virgula după chip
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
definiții s’au dat acestei epoci care, călare pe pragul dintre secolele XVIII și XIX, a acoperit un secol, ca de exemplu “reacție Împotriva clasicismului și regulilor lui formale, care a preluat tradițiile naționale și populare promovând cultul naturii, lirismul, fantezia și libertatea de expresie”, romantismul a Însemnat o umanizare a relațiilor omului cu natura. El este transpunerea artistică a reacției societății la Îndepărtarea ei de natură, Îndepărtare promovată constant În secolele anterioare de revoluție industrială. Mai mult, o reacție la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
und ihre psychologischen Grundlagen (Prelegeri introductive în pedagogia experimentală și bazele ei psihologice) (3 volume), publicată între 1911 și 1915. Ca și A. Binet, teoreticianul german critică vechea pedagogie pentru caracterul ei dominant deductiv, pentru construcția ei abstractă, bazată pe fantezie și instinct și care, fiind lipsită de fundamentare științifică, a cunoscut un ritm de dezvoltare extrem de lent. În concepția lui E. Meumann, pedagogia este o știință empirică, în sensul că ea își întemeiază generalizările pe observație sistematică și pe experiment
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o teorie didactică cu elemente originale, în care se acordă o specială atenție educației artistice și activităților practice. Astfel, la baza învățării scrierii se află pictura și desenul; cu acest prilej copiii se familiarizează cu armonia culorilor și își dezvoltă fantezia. Cititul se învață în strînsă legătură cu scrierea și, pînă la 9 ani, se va acționa, în special, asupra fanteziei copiilor. Predarea și învățarea muzicii și a desenului se realizează după Steiner pe baza sentimentului ritmului, care se întemeiază pe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
baza învățării scrierii se află pictura și desenul; cu acest prilej copiii se familiarizează cu armonia culorilor și își dezvoltă fantezia. Cititul se învață în strînsă legătură cu scrierea și, pînă la 9 ani, se va acționa, în special, asupra fanteziei copiilor. Predarea și învățarea muzicii și a desenului se realizează după Steiner pe baza sentimentului ritmului, care se întemeiază pe alternanța stărilor de somn și veghe (sentiment pierdut de speța umană scrie el încă din jurul anului 1850). Muzica prin elementul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
astea se întâmplă, cea mai mare greșeală e să „te crezi“ scriitor. Asta distruge totul. Și vei deveni asemenea acelui profesor care își ridică reverele în scârbă față de tot ce e viu în jur. În proză nu ai nevoie de fantezie, ci de ținere de minte. Scriu proză și mă mir că scriu proză. Am răgazul să-mi amintesc. O șansă extraordinară. Proza e o chestie de exactitate, lucru care nu m-a caracterizat niciodată. Și totuși, de unde plăcerea asta pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
căciula pe ele! Tot ce știu e că toate cuvintele astea îmi plăceau. Avea vorbe memorabile. Că să nu alergi după tramvai, bani și femei. C-or să vină toate la timpul lor. Chiar chestiile mai vulgăruțe aveau, așa, o fantezie irepetabilă, nu știu cum io n-am avut niciodată organ pentru solemnitate, am reținut doar chestii marginale, micuțisme sau nimicuțisme, dar astea spuneau mult mai multe despre toată lumea asta. Bunicul meu nu era chiar ușă de biserică. De pildă, din ce mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
preistoria când ajunge la capitolul evadării strămoșului din animalitate și până În zilele noastre, când Încă mai existau unele vechi meșteșuguri din bătrâni, cu rea lizări unice și pro prii geniului popoarelor și locului lor de baștină, ale măiestriei, invenției și fanteziei populare, opere de migală ale ochilor și mâinilor meștere, iar nu confecții anonime și stereotipe de fa brică; produse care Îmbătrâneau, dar nu se deteriorau, precum ceramica noastră oltenească, bihoreană, maramureșeană și moldovenească, ipingelele, cojoacele și brăcinarele Înflorate cu găitane
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
strigându-mi cu tot hazul lui ardelenesc: — No! Ai să vezi, dragă Beldie, cum toți scriitorii voștri de aici o să se plece Înaintea mea! Dar Încercările lui literare n-au depășit niciodată schița și cronica unor actualități ale zilei, sau fantezia minoră, uneori versificată, cu subiecte eterogene tratate cu afecțiune literară, asezonate cu un stăruitor vocabular de enciclopedie universală sau cu vaiete ale persoanei lui Închipuite, totul exprimat emfatic și lăbărțat; amestec bizar de pretenții și de naivități proprii vârstei, dar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a unui restaurant, a unui carnet de cheltuieli zilnice, a unor fac turi, note de cumpărături diverse, necesare sau somptuare - atâtea prilejuri de reflecții nu numai economice, dar privind modul, stilul de viață al oamenilor În viața lor zilnică, gustul, fantezia și capriciul existenței și așezării lor, cum și strădania celor mai mulți de a depăși Întotdeauna con diția lor inițială. De aceea, stau și răsfoiesc acum aceste liste de sub scripție: una, de 73 de lei, a funcționarilor serviciului tehnic Botoșani; alta, de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vio lență de braț, m-a privit cu privirile lui duse Încă de pe atunci, spunându-mi la obraz: „Tu, Beldie, tu singurul ai Înțeles!“ [...] Gluma lui Bucuța, emancipată, ingenioasă și licențioasă, dar gratuită, inofensivă În intențiile ei nedeslușite; de o fantezie proprie și un vocabular numai În aluzii malițioase sau imagini subite; aplicată la particularitățile, ticurile și cusururile, mă runte și cotidiene, ale prietenilor și neprietenilor, ale colabora torilor săi mai ajunși, mai apropiați sau inferiori; această glumă a lui Bucuța
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
relief, de sol și de climă la distanțe mici, favori zând o floră excepțional de bogată și de variată. Minunate condiții de bază, Într-adevăr, care ar explica cea laltă diversitate, rar Întâlnită aiurea, de gusturi și de pofte, de fantezii, capricii și incuriozități, cum și de continue experiențe și agoniseli În această ordine sau artă a vieții care ne preocupă aci, cea culinară, artă vie, Întreținută și controlată zilnic prin sim țurile noastre primordiale; condiții, prin urmare, de bază, cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
național dintre birturile naționale din țară. Printre imaginile delicioase ale copilăriei noastre Îndepărtate poate că mai stăruie Încă, la unii dintre dumneavoastră, amintirea bragagiilor atât de pitorești pe ulițele Bucureștilor de acum o jumătate de veac, cu zaharicalele lor de fantezie orien tală și cu costumul lor arnăuțesc, cu turban cu fes, ilic, șal vari și papuci, o poemă de linii și de culori, purtând sau poposind pe la colțuri cu donița de bragă Împodobită cu aplicații de alamă și cu ibricul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-s chiar de lipsă decorurile ief tine, dar cos tând multe parale. Femeile de rând sau moftu roase se răsfață În plină lume la o masă scumpă, Într-o grădină pretențioasă de vară. Însă femeile de mare soi iubeț, cu fantezie și cu gust al pitorescului, al ineditului, Îți cedează bucuroase, palpitând entuziast și coapte pentru dragoste, după o seară petrecută În confidențe calde la vreun colț de cârciumă cunoscută numai de tine, cu rinichi de vițel de lapte fâlfâind pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dau sens, farmec și interes aces tei vieți, Întemeiată, orice s-ar spune, pe sentiment mai mult decât pe rațiune, nefiind nici până astăzi convins că „simțul rea lității“ dirijează viața noastră, ci mai degrabă instinctele, pasiu nile, plăcerile, durerile, fantezia și capriciul Încurcă și descurcă, cum spune Platon, „resorturile care mișcă, cu necesitate, orice ființă omenească“. [...] Departe, prin urmare, de ce te-ai fi așteptat, mirarea mea și a dumitale, cititorule, este aceeași: Cum de nu am ajuns pe drumuri, cum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
necunoscuți și abia descoperiți Într-o rară și unică aventură de dragoste, singura În stare să Împru mute actului sexual acea coloratură de apoteoză pe care o aflăm până și În lumea mai măruntă a insectelor și a păsărilor, unde fantezia și poezia, selecția Între indivizi, epică, intrepidă și eroică, precumpănesc. [...] SURORILE X DIN BLOCUL ÎN CARE LOCUIESC, ULTIME mlădițe ale boierescului neam de ispravă cu al cărui nume s-au botezat un bulevard și o stradă, chemau la ele până
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
puse, doar doar, când pe roșu și când pe verde, ca să le piardă la urmă pe toate. Uimit din prima zi de acest menaj În trei, de o compoziție atât de bizară că nici c-ar fi putut-o scorni fantezia vreunui autor de farse bulevardiere, lucrurile mi se lămuriră, vorba vine, cu rând și după pofta curiozității mele de către Însuși fostul procu ror, cumnat cu eroul cel tânăr și locuind cu un etaj mai jos. — Nu Înțeleg! i-am răspuns
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
un „golan“ (le-am auzit adesea calificându-ne [așa] Între ele când e vorba de un bărbat care n are parale, chiar de ar avea destule merite intelectuale, fizice sau chiar virile). Unele iubite ale mele de pe vremuri, inteligente, cu fantezie și ingeniozități amoroase nu chiar din cele mai culpabile, se price peau să-și condimenteze gustul lor delicat după excentricitățile atât de necesare uneori În practica amorului cerându-mi să le pun cu anticipație pe măsuța lor de noapte, În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dintre laturile zmeului și dintre „capul“ și „coada“ lui, venea tehnica, mult superioară, a Înălțării și a mane vrării zmeului, pe timp frumos sau noros și urmărind capriciile ele mentului fluid, al vântului și al curenților atmosferici, și, mai ales, fantezia, dătătoare de emoții tari, a jocului nostru cu zmeul Înălțat din plin, cu toată sfoara de pe ghem și ținut strâns, ca În frâu, și jucat“ când la dreapta, când la stânga, sau descriind cu el În văzduh cercuri elegante, mari sau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de tata, de frați, îmi este dor de prietenii mei, îmi este dor să mă mai joc pe străduțele orășelului nostru, în o mie de feluri să mă joc, jocuri noi pe care până ieri le inventasem chiar eu, cu fantezie, cu dăruire, îmi este dor să mai citesc povești și nu mă împac deloc cu ideea că totul s-a încheiat pentru mine. Descumpănit, o rup la fugă din casa noastră să nu mai asist la scena insuportabilă a propriului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]