6,294 matches
-
nu erau cunoscute lumii romane. Modelul creat atunci a rămas funcțional pînă astăzi, încît orice nouă specie identificată primește o denumire latină, care devine emblema internațională de recunoaștere. Uneori, perpetuarea folosirii latinei în școală și în scrierea lucrărilor științifice și filozofice, a avut cauze politice, așa cum s-a întîmplat în cazul Imperiului Habsburgic, fenomen ce continua tradiția catolică, destul de puternică în Austria, dar care oferea și posibilitatea evitării unor reacții de promovare a limbilor naționale locale în cadrul conglomeratului care forma imperiul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
elemente împrumutate, în sensul că ele aparțin acelorași domenii cognitive și profesionale și acelorași categorii morfologice. Ca atare, se poate constata că, în mod obișnuit, primele împrumuturi vizează domeniul religios pen-tru ca apoi să se extindă asupra celui științific și filozofic și să cuprindă în sfîrșit toate laturile culturii de erudiție. De aceea, aspectul limbii latine care a influențat limbile literare europene în perioada modernă a fost numit latină savantă sau latină cultă, deoarece a fost valorificat în terminologiile care privesc
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
doarece aceasta presupune un anumit grad de cultivare și tendința de a se stabiliza pe baza unor norme, diferite uneori de cele ale limbii în general. Formarea și evoluția limbilor literare romanice În Spania aflată sub ocupație arabă, traducerea lucrărilor filozofice și științifice se făcea la început din limba arabă în limba latină, fiindcă aceasta reprezenta atunci limba de cultură a Vechiului Continent. În secolul al XIII-lea însă, limba-țintă a traducerilor (limba în care se traducea) a început să fie
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
continentului, pe cele antice și pe cele actuale. În plus, textele interpretative care anturează marile opere ale literaturii pot aduce precizările necesare în legătură cu trăsăturile și cu valoarea originalului. Îndoieli în legătură cu posibilitatea traducerii adecvate s-au manifestat și referitor la textele filozofice, deși aici relația nemijlocită între conținut și maniera de exprimare nu este tipică, dar problemele decurg din diferențele dintre cîmpurile semantice ce există între limba textului original și limba textului tradus, fiindcă limbile diferă nu numai prin maniera de a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Evul mediu tîrziu să ia cunoștință de ea, fenomen continuat prin Renaștere și prin umanism, cînd s-a produs o nouă valorificare a moștenirii culturale antice grecești și latine. De aceea, s-ar putea conchide, mai degrabă, că traducerea operelor filozofice și a oricăror opere culturale este, pe de o parte, o necesitate a comunicării interumane și, pe de altă parte, o necesitate a însăși perenității operelor culturale și a dezvoltării culturii. Desigur, textul filozofic este reprezentativ pentru construcția discursului într-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
conchide, mai degrabă, că traducerea operelor filozofice și a oricăror opere culturale este, pe de o parte, o necesitate a comunicării interumane și, pe de altă parte, o necesitate a însăși perenității operelor culturale și a dezvoltării culturii. Desigur, textul filozofic este reprezentativ pentru construcția discursului într-o limbă, dar el are și particularitatea de a fi intens individualizat de la un autor la altul, și, în aceste condiții, traducerea implică și exigența de a reda, pe cît posibil, maniera de scriere
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
semnificanți) și nici prin îmbinările dintre aceste forme, așa cum se întîmplă în cazul poeziei, ci prin conținuturi, prin semnificați, care devin specifici fiecărui sistem de gîndire și trebuie să-și păstreze caracterul relevant și în traducere. Ca atare, deși termenii filozofici nu se bazează pe conotație (pe folosirea figurată), ei realizează semnificarea fără referent material (care să facă posibilă exemplificarea) și, de aceea, există o dificultate de principiu în reconstrucția conținutului în textul rezultat din traducere. Totuși, se impune constatarea că
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pe folosirea figurată), ei realizează semnificarea fără referent material (care să facă posibilă exemplificarea) și, de aceea, există o dificultate de principiu în reconstrucția conținutului în textul rezultat din traducere. Totuși, se impune constatarea că, în general, curentele și sistemele filozofice de mare prestigiu se concentrează în cîteva spații lingvistice, în special în cel grecesc și în cel german, iar termenii de bază ai vechii filozofii grecești au fost preluați de limba latină și de limbile literare moderne, încît ei favorizează
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
un secol, de către reprezentanții Școlii ardelene. Opera lui Cantemir, fiind una scrisă, a putut fi însă continuată sub unele aspecte de epoca modernă, prin preluarea unor idei, a unor modele de adaptare a împrumuturilor neologice, a unor termeni științifici și filozofici etc. Exprimîndu-se metaforic, Lucian Blaga afirma că, datorită împrejurărilor nefavorabile în care au fost siliți să-și ducă viața, românii "au ieșit din istorie". De fapt, ei au fost "scoși" din istorie, desigur și de aceste împrejurări, însă situații neprielnice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
bogată în realizări culturale prestigioase, este de fapt lipsită de semnificația unui salt autentic în existența poporului român. Este drept că atunci au existat cîțiva scriitori care, emigrînd în Occident, s-au distins prin latura avangardist-modernistă, dar curente științifice sau filozofice de anvergură nu s-au realizat atunci la români. Au lipsit, de asemenea, oameni care să proiecteze o modificare radicală a societății în sens european, nivelul de educație fiind scăzut, iar viața socială tulbure și nesigură, marcată de analfabetism extins
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
să realizeze ceva în profesiunea lor au găsit astfel posibilitatea de a-și impune lipsa lor de judecată prin amestecul în chestiunile de limbă. În secolul al XX-lea, literatura europeană occidentală se caracteriza printr-o receptare pronunțată a problematicii filozofice, însă, în cazul literaturii române, s-au manifestat, uneori confruntîndu-se, două direcții distincte: una tradiționalistă, orientată spre viața rustică și valorificarea limbii populare, și una modernistă, avînd în atenție viața citadină, cu antrenarea unei limbi bogate în împrumuturi neologice. În
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
numărul celor care scriau literatură a fost foarte mare, încît copleșea pe cel al oamenilor de știință. De asemenea ambianță au profitat, desigur, toți aceia care evitau efortul unei pregătiri de specialitate, ce presupunea asumarea de cunoștințe științifice, tehnice și filozofice, căci s-au putut lansa ca interpreți ai literaturii. Aceștia au găsit după 1950 numeroase oportunități de afirmare în activitatea de reorientare ideologică a culturii, ocupînd astfel funcții importante și devenind cerberi ideologici cu numeroase privilegii. Avînd astfel de condiții
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
valoroase, dar cînd cei formați după război au constatat eficiența aderării, ei s-au lipsit de efortul unei pregătiri serioa-se de specialitate, afirmîndu-se social (aproape) numai pe seama slujirii regimului, oportunitate exploatată rapid de criticii literari, lipsiți de pergătire estetică și filozofică, și de inginerii activiști, lipsiți de aptitudinea de a realiza ceva. Criticul improvizator și inutil a devenit astfel ușor un activist demagog și arogant, iar inginerul semidoct și inept a devenit la rîndul său un activist învîrtitor de hîrtii și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Maiorescu, în susținerile acestuia în legătură cu autonomia esteticului și cu erijarea criticului literar în lider cultural absolut 140. Ca atare, din 1950 și pînă astăzi, se manifestă la români o specie de dictatură camuflată a criticilor fără orientare științifică, estetică și filozofică, dar angajați politic. Aceștia, cu puține excepții, au instituit prevalența impresiei în interpretarea literaturii, prin expunerea unor păreri individuale fără preocuparea de a argumenta și fără raportarea la principii bine definite. Lipsa conceptualizărilor și elucubrațiile interminabile în jurul unor lucrări deseori
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sens, discursul pro domo al lui Eugen Simion, Laudă criticului român, Editura Academiei, București, 2006). Pe drept cuvînt, G. Călinescu (Principii de estetică, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 89-90) arată că, de fapt, criticii români, fiind lipsiți de cultura filozofică necesară și de cunoașterea altor literaturi la care să poată face raportări valorice, nu fac decît să laude fără discernămînt pro-ducții literare în marea lor majoritate de calitate îndoielnică. De asemenea, Călinescu arată (op. cit., p. 156) că istoricii literari români
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
insistat niciodată pentru stabilirea datei fondării acestei societăți. Să încercăm, totuși, să urmărim șirul faptelor...Întâi să pornim de la acele prelecțiuni populare inaugurate de Titu Maiorescu la 10 februarie 1863 în salonul Băncii Moldovei din Iași, cu titlul general „Reflecțiuni filozofice populare, relative la familie și educațiune”, dezvoltat pe parcursul a zece prelegeri: 1 Familia în stat și societate, educațiunea în familie; 2 Educațiunea fundată pe principii științifice; estetica și psihologia ca părți ale filozofiei; 3 Principii estetice. Frumosul, sublimul și plăcutul
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
și rude, și amici și inamici, idei și lecturi, gusturi și repulsie, toate se topesc la incandescență creând un aliaj solidar.” Paul Georgescu 91. „Cum e mai bine să citim este o chestiune tehnică. Ce să citim e o problemă filozofică.” Mihnea Gheorghiu 92. „Cărțile bune povestesc ingenios și sugestiv fapte pe care oamenii le-au trăit ei înșiși sau le-au trăit prin fericirea sau nefericirea altora, prin viața semenilor lor, din imediata apropiere sau de foarte departe.” Mihnea Gheorghiu
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
sau a barajului.” Antoine de Saint-Exupery 362. „Amintește-ți de cartea ta și de puținul zgomot ce face.” Molière 363. „Ce este cartea? O trebuință de singurătate a omului neliniștit și curios, însușirile insului militant, înainte de-a deveni o filozofică amărăciune, cartea este o făgăduință, o bucurie, o călători prin suflete, gânduri și frumuseți.” Tudor Arghezi 364. „Tot omul se naște cu cartea lui în sân... Nu o lasă necitită, căci se întunecă lumea și nu poți cunoaște slova. Cauți
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
întocmai ca și oamenii care umblă într-o tovărășie rea și care, în cel mai bun caz, își pierd timpul fără folos.” Montesquieu 544. „Cărțile vechi sunt pentru autori, iar cele noi pentru cititori.” Montesquieu 545. „Îndată ce cărțile și învățămintele filozofice pică în mâinile unui om fals sau degenerat, se strică, se descompun și se transformă, asemenea licorii ținute într-un vas murdar.” Epictet 546. „Nu cunosc vecin mai smerit, nici prieten mai drept, nici tovarăș mai ascultător, nici învățător mai
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
de presă Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, 22 martie 2013, online la http://www.mdrt.ro. Condorcet, Projet de déclaration des droits, Oeuvres, ediția O'Connor-Arago, F. Didot Frères, Paris, 1847-49, vol. VII, t. XVIII, apud Vergara, Francisco, Temeiurile filozofice ale liberalismului, Editura Nemira, traducere de Felix Oprescu, București, 1998. Constantinescu, Mihai; Antonie Iorgovan; Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Constituția României revizuită comentarii și explicații, Editura All Beck, București, 2004. Constantinescu, Mihai; Deleanu, Ion; Iorgovan, Antonie; Muraru, Ioan; Vasilescu, Florin
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
6 Constituția Statelor Unite ale Americii, traducere, comentarii și adnotări de Cătălin Avramescu, Editura Humanitas, București, 2010, p. 115. 7 Condorcet, Projet de déclaration des droits, Oeuvres, Ediția O'Connor-Arago, F. Didot Frères, Paris, 1847-49, vol. VII, t. XVIII, apud Francisco Vergara, Temeiurile filozofice ale liberalismului, traducere de Felix Oprescu, Editura Nemira, București, 1998, p. 57. 8 Declarația Universală a Drepturilor Omului, disponibilă la http://www.onuinfo.ro/ documente fundamentale/declaratia drepturilor omului/ (accesat 31.03.2013). 1 Cf. http://iasi.mmb.ro/comunicat/hotararile-sinodului-mitropolitan-al-mitropoliei-moldovei -bucovinei-din-5-martie-2013. Accesat
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
o obține, să vină meditativ-lucidă asupra condiției umane pentru a o canaliza spre bine. Montaigne consideră că toate operele omenești sunt supuse erorilor, nu pot exista instanțe supreme de legitimitate, plasate deasupra adevărului, oricum neștiut sau știut în întregime. Umanismul filozofic modern (ce presimțiri de oracol încă din epoca lui!) ar consta în descătușarea gândirii creatoare și a spiritului critic. Independența de gândire, metaforic, ar trebui să fie asemeni albinei care culege din floare în floare mierea oferind-o altora. Omul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
lumea de azi a Cetății, venită, poate, și din istoria recentă, nefavorabilă în multe privințe, poate și pentru că profeții veacului nou insistă prea mult asupra agoniei lente, poate și din farsa unor stări intelectuale. Ne aducem aminte însă de ideea filozofică potrivit căreia lumea contemporană moare câte puțin pentru a renaște mâine, transfigurată și într-un echilibru spiritual necesar. Între cauză și efect faptul cultural ieșean este strâns legat de experiența umanistă a celor care duc mai departe noema în formă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
la rând librăriile, bibliotecile, muzeele, teatrele, sălile de concerte, monumentele și mănăstirile, spațiile de artă, anticariatele, cluburile, cenaclurile, evenimentele de esență culturală, apoi străzile, aleile, piețele și ungherele cu parfum de epocă. Această ispită, trecută să spunem și prin gândul filozofic, înseamnă vigoare și autenticitate intelectuală, după parcurgerea etapei îndoielii. De obicei, ieșeanul nostru nu este prea vorbăreț, preferă o atitudine de așteptare monotonă, molcomă, blândă, potolită, îl ascultă cu atenție pe celălalt, îi cântărește bine cuvintele, dar mai ales îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Bălcescu, Alecu Russo, Costache Negruzzi". Cu mintea lui uriașă, Eminescu a vrut să cuprindă întinderea cunoașterii omenești. Cu geniul și cu inimaginabila sa putere de muncă el nu s-a mulțumit să fie poet, prozator, dramaturg, a pătruns în gândirea filozofică, a cercetat istoria, a dezlegat sanscrita, egiptologia și ataraxia greacă dar și economia românească, elementele sociale, exprimate cu atâta dezinvoltură în imensa serie de articole gazetărești. Până a ajunge la cultura universală el s-a hrănit din cultura străbunilor săi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]