7,586 matches
-
Șerban Constantin Valeca Ministrul industriei și resurselor, Dan Ioan Popescu Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu București, 16 august 2002. Nr. 57. Anexă DEFINIȚII 1. Cercetarea fundamentală - activitățile experimentale sau teoretice desfășurate, în principal, pentru dobândirea unor cunoștințe noi cu privire la fundamentele fenomenelor și faptelor observabile, fără a se urmări, în mod particular, aplicarea sau utilizarea practică imediată. ------------ Pct. 1 din anexă a fost modificat de pct. 49 al art. I din ORDONANȚA nr. 6 din 26 ianuarie 2011 , publicată în MONITORUL
ORDONANŢĂ nr. 57 din 16 august 2002 (*actualizată*) privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144215_a_145544]
-
politici proprii și fără derogări de la prevederile acesteia. Articolul 5 Măsuri generale Fiecare parte se angajează: a) să recunoască juridic peisajele că o componentă esențială a cadrului de viață pentru populație, expresie a diversității patrimoniului comun cultural și natural și fundament al identității acesteia; ... b) să stabilească și să implementeze politicile peisajului care au ca scop protecția, managementul și amenajarea acestuia, prin adoptarea de măsuri specifice menționate în prezența convenție; ... c) să stabilească proceduri de participare pentru publicul larg, autorități regionale
CONVENŢIA EUROPEANĂ A PEISAJULUI*) din 20 octombrie 2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143531_a_144860]
-
cea socială. Este în curs de depășire modul simplist de a gândi politica socială în adversitate cu politica economică care a dominat primii ani ai tranziției. Convergență dintre ele trebuie promovată. O politică de creștere economică sănătoasă și viguroasa reprezintă fundamentul oricărei politici sociale de tip incluziv, sustenabilă și capabilă să asigure o creștere continuă a bunăstării. Totodată, politica socială trebuie gândită că o investiție într-o economie performanță și sustenabilă social și uman și este tot mai evident că există
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
baza noii politici este pus principiul echilibrului între imperativele economiei de piață și cele ale protecției și solidarității sociale. 14. Principiul solidarității cu cei în situație de dificultate. Solidaritatea socială, mai ales cu persoanele care se confruntă cu dificultăți, reprezintă fundamentul moral și valoric al unei acțiuni eficace antisaracie și promovare a incluziunii sociale. Nu numai motivația morală trebuie să fundamenteze solidaritatea, dar și conștiința dependenței bunăstării fiecăruia de bunăstarea celorlalți. Numai o societate solidara poate oferi o bunăstare individuală durabilă
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
de informatică, neclasificate în altă parte, de exemplu: serviciile de pregătire a datelor. 73 Cercetare-dezvoltare Această diviziune include trei tipuri de cercetare și dezvoltare: - cercetarea fundamentală: - activitatea experimentală sau teoretică întreprinsă, în primul rând, pentru a dobândi cunoștințe noi despre fundamentele fenomenelor și ale faptelor observabile, fără a avea în vedere o aplicație sau utilizare particulară; - cercetarea aplicată: . investigații originale întreprinse în scopul dobândirii de cunoștințe noi, dirijate, în primul rând, către un scop practic său obiectiv specific; - dezvoltarea experimentală: . activitatea
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
Costurile marginale. Valoarea și prețul pământului. Corelația dintre prețurile produselor agricole și prețurile industriale (foarfecele prețurilor). 6.2. SILVICULTURA 6.2.1. Genetică forestiera, ameliorarea arborilor și conservarea resurselor genetice. 6.2.2. Ecofiziologia arborilor și arboretelor. 6.2.3. Fundamente corologice și ecologice pentru silvicultura și protecția mediului. 6.2.4. Soluri forestiere și fundamente staționale privind schimburile climatice. 6.2.5. Sisteme silviculturale și tehnologii ecologice de regenerare a ecosistemelor forestiere. 6.2.6. Declinul pădurilor și reconstrucția ecologică
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
prețurilor). 6.2. SILVICULTURA 6.2.1. Genetică forestiera, ameliorarea arborilor și conservarea resurselor genetice. 6.2.2. Ecofiziologia arborilor și arboretelor. 6.2.3. Fundamente corologice și ecologice pentru silvicultura și protecția mediului. 6.2.4. Soluri forestiere și fundamente staționale privind schimburile climatice. 6.2.5. Sisteme silviculturale și tehnologii ecologice de regenerare a ecosistemelor forestiere. 6.2.6. Declinul pădurilor și reconstrucția ecologică a ecosistemelor forestiere. 6.2.7. Hidrologie forestiera, ameliorarea terenurilor degradate și corectarea torenților. 6
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
116 Instituțiile și unitățile de învățământ particular se supun evaluării și controlului, în condițiile legii. Articolul 116^1 (1) Universitățile particulare sunt instituții de învățământ superior libere, deschise, autonome atât din punct de vedere academic, cât și economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituție*). ... (2) Universitățile particulare sunt fondate din inițiativa și cu resursele materiale și financiare ale unei persoane fizice, ale unui grup de persoane fizice, ale unei fundații, asociații, ale unui cult religios sau ale unui alt
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112224_a_113553]
-
nr. 354 din 15 iulie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004. Articolul 145^1 (1) Unitățile particulare de învățământ sunt unități libere, deschise, autonome atât din punct de vedere organizatoric, cât și economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituție. ... (2) Structurile și funcțiile de conducere ale unităților de învățământ particular, atribuțiile, modul de constituire, durata mandatelor și limitele de varsta ale cadrelor didactice sunt stabilite prin regulamentele de organizare și funcționare a acestora, în
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112224_a_113553]
-
116 Instituțiile și unitățile de învățământ particular se supun evaluării și controlului, în condițiile legii. Articolul 116^1 (1) Universitățile particulare sunt instituții de învățământ superior libere, deschise, autonome atât din punct de vedere academic, cât și economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituție*). ... (2) Universitățile particulare sunt fondate din inițiativa și cu resursele materiale și financiare ale unei persoane fizice, ale unui grup de persoane fizice, ale unei fundații, asociații, ale unui cult religios sau ale unui alt
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
nr. 354 din 15 iulie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004. Articolul 145^1 (1) Unitățile particulare de învățământ sunt unități libere, deschise, autonome atât din punct de vedere organizatoric, cât și economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituție. ... (2) Structurile și funcțiile de conducere ale unităților de învățământ particular, atribuțiile, modul de constituire, durata mandatelor și limitele de varsta ale cadrelor didactice sunt stabilite prin regulamentele de organizare și funcționare a acestora, în
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
erori de legalitate sau temeinicie săvârșite de instanțele judecătorești în pronunțarea unor hotărâri. Or, acest lucru nu poate intra în conflict cu drepturile care aparțin persoanelor fizice și juridice în baza unor hotărâri judecătorești. Aceste hotărâri, pentru a constitui un fundament legal al drepturilor recunoscute, trebuie să fie pronunțate în condiții de legalitate și temeinicie, iar verificarea lor constituie obiectiv esențial al oricărei căi de atac prevăzute de lege. Cât despre exercitarea oricând a recursului în anulare, se constată că prin
DECIZIE nr. 87 din 30 aprilie 1997 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117594_a_118923]
-
o lege posterioara, după cum nici o cale de atac existența în momentul pronunțării nu poate fi desființată fără retroactivitate de către o lege posterioara. Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, în acest sens, prin deciziile nr. 9/1994 și nr. 131/1994, fundamentul acestei reguli fiind dedus din principiul neretroactivității. Deci art. 330^1 din Codul de procedură civilă, care nu prevede vreun termen pentru exercitarea recursului în anulare, este constituțional numai în măsura în care textul nu încalcă principiul neretroactivității, în sensul că o cale
DECIZIE Nr. 96 din 24 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114574_a_115903]
-
ROLUL COMUNITĂȚILOR LOCALE ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN PARCUL NAȚIONAL MUNȚII RODNEI - REZERVAȚIE A BIOSFEREI John Samad SMARANDA Ariile protejate - fundament pentru dezvoltarea turismului Stabilirea ariilor protejate de către societăți este un fenomen cu o veche tradiție, cu motivații culturale, științifice sau de altă natură. În multe cazuri, impulsul inițial în constituirea acestor zone a fost călătoria, ceea ce a determinat ca legătura
ROLUL COMUNIT??ILOR LOCALE ?N DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN PARCUL NA?IONAL MUN?II RODNEI - REZERVA?IE A BIOSFEREI by John Samad SMARANDA () [Corola-publishinghouse/Science/83108_a_84433]
-
imaginării unui continuum ideologic pe care poate fi determinată atât poziția votanților, cât și cea a partidelor aflate în competiție, urmând ca în baza acestor poziții să se stabilească opțiunile de vot și strategiile maximizatoare ale suportului electoral. Având ca fundament aceste asumpții, în știința politică s-a dezvoltat familia de modele spațiale de competiție electorală, de la modelele clasice (Downs, 1957; Rabinowitz și Macdonald, 1989) până la cele mai recente formulări (Merril și Grofman, 1999; Adams, Merrill și Grofman, 2005). Deși scopul
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
atât mai mult ale unui singur cercetător. În evoluția sa, istoria omenirii s-a confruntat cu două mari revoluții tehnologice. Prima dintre acestea a fost revoluția industrială din secolul al XVIII lea, iar cea de-a doua a avut ca fundament revoluția tehnico-științifică identificată ca aparținând secolului al XX-lea. Din punct de vedere tehnologic, fiecărei perioade i-a fost specific “un tip de mașină unealtă” (Lazăr V., 1986). Mai întâi a apărut mașina mecanică, apoi mașina automată și acum, în
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
autentic al profesorului în evaluare, prin autoevaluare, interevaluare și evaluare controlată” (Cucoș C., 1998, p. 175). În ceea ce privește obiectivele evaluării, se remarcă o tranziție de la problematica preciziei, garantată prin măsurare, la o problematică a raportării calitative, prin luarea în considerație a fundamentelor formării elevului/studentului. Doar obiectivele cognitive, se pretează mai bine unei evaluări analitice (dobândirea de cunoștințe, înțelegerea, aplicația, etc.). Legrand Louis (1983) amintește de anumite efecte ascunse ale tehnicilor analitice, în sensul că o atare evaluare este inoperantă pentru o
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
sau activități materiale. În ceea ce privește obiectivele evaluării, Barbier J.M. (1985), Ardonio J., Berger G. (1989), Baldy R. (1989), Cucoș C. (1998), remarcă o tranziție de la problematica preciziei, garantată prin măsurare, la o problematică a raportării calitative, prin luarea în considerație a fundamentelor formării studentului. Când se au în vedere activități și capacități superioare, evaluarea analitică, care pleacă de la taxonomiile obiectivelor, pare a deveni inadecvată. Doar primele obiective, cele cognitive, se pretează mai bine unei evaluări analitice (dobândirea de cunoștințe, înțelegerea, aplicația, etc.
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
grupul de referință. Conținutul și structura activității de evaluare a cunoștințelor teoretice Problema determinării conținutului și structurii activității de evaluare a cunoștințelor teoretice în cadrul procesului instructiv educațional al disciplinei Bazele generale ale fotbalului prin intermediul tehnologiilor informaționale este legată de analiza fundamentelor teoretice ale procesului evaluării. În acest context, în scopul proiectării stereotipului acestei activități, ca orientare de bază a cercetării la etapa experimentului de constatare, noi am selectat pentru abordare caracteristicile specifice ale evaluării. În procesul analizei conținutului și structurii activității
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
unei ierarhii a valorilor determinată de necesitățile organizaționale. Acțiunea managementului organizației sportive pentru crearea valorilor colective necesare se bazează pe: determinarea componentelor programării mentale moștenite (ereditare) și impuse de societate în funcție de specificul organizațional; normele societății, care asigură stabilitatea organizațiilor și fundamentul organizării acestora; factorii mediului extern (economici, politico juridici, sociali, tehnologici) care constituie și originea normelor societății; descoperirile științifice, forțele naturii și ale omului care influențează factorii de mediu și, implicit, normele societății; acțiunea elementelor menționate conduce la modificări ale componentelor
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
implicații în desfășurarea activității organizației sportive; determină o abordare uman - managerială (Al. Puiu 2003) concretă în acțiunile care vizează indivizi organizaționali; facilitează identificarea și promovarea conduitelor organizaționale considerate valide din punctul de vedere al influențelor pozitive asupra managementului; oferă un fundament solid pentru compararea managementului promovat în diferite contexte și culturi, pentru analiza legăturilor între elementele sistemului organizației și între organizație și celelalte componente ale macrosistemului economico-social, precum și efectuarea unui transfer eficace de know how managerial. 11.4. Cultura organizațională și
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
se cunoască și să se respecte modele diferite de părinți și familii. 2) Abilitățile parentale reflectă nivelul individual de Încredere În propriile forțe, cunoștințe și abilități. Munca cu părinții cere cunoștințe profunde, respectul unor valori, abilitatea de a construi pe fundamentul deprinderilor, experiențelor părinților, pentru a nu induce dependență și sentimentul vinovăției. 3) Proiectele și serviciile planificate În colaborare cu părinții și bazate pe propriile lor nevoi, vor fi acceptate și vor putea deveni practici uzuale. 4) Parențialitatea Înseamnă implicarea În
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
pentru 5-10 minute, după care se umflă din nou pentru încă o oră. O alternativă mai bună o reprezintă tourniquet-ul cu două manșoane pneumatice, care se umflă și dezumflă alternativ, fără a pierde avantajele oferite de câmpul exsang. Unul din fundamentele chirurgiei mâinii îl constituie principiul tehnicii atraumatice. Funcționalitatea mâinii are la bază mișcarea, asigurată de glisarea unor structuri extrem de fine și de sensibile la orice traumatism, inclusiv la cel iatrogen. Manipularea brutală a țesuturilor va duce la o reacție cicatriceală
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
de orice cunoștință - „lucrul în sine” - nounemul - există, putem să-l gândim, dar nu-l putem cunoaște. De aceea Kant numește criticismul său „idealism transcendental” (cunoștința este ideală față de realitatea în sine, metafizică). * Dialectica transcendentală este teoria rațiunii. Rațiunea este fundamentul unitar, absolut al unităților, al sintezelor parțiale și relative ale intelectului. Rațiunea lărgește categoriile și le transformă în „idei” adică în noțiuni, care au funcția de a unifica deplin (necondiționat și universal) cunoștințele intelectului. Ideile îmbrățișează întreaga experiență, totalitatea cunoștințelor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
El susține că putem cunoaște substanța, substratul permanent al stărilor psihologice; că acestea sunt chiar sufletul, o realitate substanțială și nepieritoare. Substanța psihică rămâne o enigmă (nu avem o cunoștință sigură despre suflet). * Ideea cosmologică. Anotimpul și universul material, ca fundament al întregii naturi. Rațiunea este cea care rezolvă teza și antiteza provocate tot de ea, osândită pururi a oscila între afirmații și negații deopotrivă de tari și de vulnerabile. * Idealul transcendental. Teologia rațională vine în sprijinul existenței lui Dumnezeu - argumentul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]