5,849 matches
-
ar avea coif ar fi ministru de război. Acum, pentru prima oară sînt și eu cu adevărat fanatic. Toate vechile mele vagi atracții înspre legionarism, înăbușite, înfundate, inconștiente, tresar, prind viață. Și mă cuprinde, contradictoriu, și-o milă, și-o groază înduioșată, apoasă". Martora de profesie toarnă pe toată lumea, afirmă spre a fi pe placul și conformă cu dorințele anchetatorului, că bătrîna doamnă Brăiloiu făcea propagandă monarhistă o biată văduvă care, ironia sorții, în fapt îl dușmănea pe Carol al II
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ne pătrunde în corp. "În celula 34 bucuria izvorîtă din aristocrație, poezii și sfidare și durerea (căci domnește un frig cumplit, mîncarea e cu totul pe sponci, apa continuă să fie viermănoasă, încăperea e apăsătoare ca într-un film de groază, bruftuielile curg gîrlă, orice observație a caraliilor e însoțită de ghionți sub fălci și pumni în cap) se amestecă atît de inextricabil încît totul, inclusiv durerea, se preface în fericire extatică și înălțătoare. Cînd vaca mănîncă iarba, iarba se preface
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dezrădăcinării? Bucovinenii au fost ridicați în miez de noapte din casele lor, cu ce au avut pe ei. Din satul Mahala, se spune că au fost deportate circa o mie șapte sute de suflete. Scenele petrecute în acea noapte au semănat groaza în oameni. La lumina farurilor aprinse, ca nimeni să nu poată fugi, în zbieretele copiilor care se auzeau din toate colțurile satului, în timp ce femeile sărutau pereții caselor, iar bărbații dădeau drumul la vite să moară în libertate, un sat întreg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
meu, ca al tuturor artiștilor din aceste mici trupe, este să ridicăm moralul băieților noștri și să le alinăm durerile și dorurile, atât cât putem. Ei poate au nevoie cel mai mult de muzica noastră, aici, unde numai zbieretele și groaza morții se aud. Cum aș putea să mă întorc acasă, când vocea mea aici poate salva o viață ? Sau, cel puțin, poate purta în liniște spre lumea de dincolo sufletul încă necopt al unui trup rănit și sleit de puteri
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fim tari și să mergem în următorul cort, cu zâmbetul pe buze, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Ca și cum afară ar fi numai pace și dragoste, iar noi suntem numai mesagerii ei. Dar afară nu e decât sânge și groază. Nu știu cum, nu știu de unde să ne mai încărcăm cu atâta energie, în mijlocul Iadului. Ne hrănim din amintiri. Din memoria aplauzelor necontenite de pe Victoriei, de la Șosea și atâtea alte săli bogate și impunătoare, unde am scris istorie, și acum par atât
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
rămași fără case, fără familii, milioane de orfani și infirmi pe viață din pricina armelor de foc, bombardamentelor și exploziilor, torturilor sau experimentelor medicale și militare. Lumea nu are să mai fie niciodată așa cum fusese înainte. În România, monarhia își trăiește cu groază ultimele clipe. După lovitura de stat a tânărului rege Mihai din august 1944, prin arestarea lui Ion Antonescu și predarea lui sovieticilor, țara era într- un haos politic nemaiîntâlnit. Comuniștii vin pas cu pas la putere, distrugând și nimicind orice
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mare, se adună În jurul „bunului Despot” și Îl ajută să scape de necaz, iar mai marii lumii Îi strâng emoționat mâna. Nu ai cumva impresia, În fața unei asemenea Figuri, de a trăi Încă o dată Istoria și priveliștile ei mărețe de groază, iar vechile idei și principii despre libertatea și demnitatea persoanei seamănă tot mai mult cu acele costume uzate, purtate În multe spectacole de actorii unei piese și care sunt aruncate la magazia cu decoruri?! Persoana de care ne-am ocupat
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
din punctul meu de vedere, ca și din cel al vocației mele - cea de romancier. Nu atât prozatorul care sunt, ci romancierul este, probabil, cel mai „aproape”, cel mai Îndreptățit de a „ataca” acest concept care face și a făcut groază atâtora...; ne amintim, nu-i așa, de Sfinxul, de fiara ce aținea calea trecătorilor care voiau să intre În cetatea Tebei și care Îi prăvălea de pe Înaltele stânci dacă nu puteau răspunde unei șarade! Deoarece romancierul, așa cum Îl Înțeleg eu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ar fi simțit ușurat și, mai dezgustător, satisfăcut. A încetat să mai apară după miezul nopții și să-mi bântuie lacom visele, astfel că am fost în stare, în sfârșit, să mă relaxez și să încetez să-mi mai fie groază de aparițiile lui nocturne. Însă nici după câțiva ani de zile nu puteam să mă uit la carte, nu mai vorbesc s-o ating sau s-o recitesc - era ceva, ei bine, malefic în ea. Tatăl meu nu mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în buzunare pachețelele multicolore și l-am condus pe Kentucky Pete afară, pe gazonul presărat cu dovlecii aprinși, iar el păru să aprecieze maniera elaborată în care fusese decorată casa. - Mamă, locul ăsta a fost transformat într-un bârlog de groază, omule, murmură el cu admirație. - E o lume de groază, băiete am zis grăbit, consultându-mi ceasul. - Fantomatic, omule, fantomatic. - Spiritele or să geamă toată noaptea, frate, am zis, conducându-l spre motocicleta parcată într-o rână lângă bordură. Știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Pete afară, pe gazonul presărat cu dovlecii aprinși, iar el păru să aprecieze maniera elaborată în care fusese decorată casa. - Mamă, locul ăsta a fost transformat într-un bârlog de groază, omule, murmură el cu admirație. - E o lume de groază, băiete am zis grăbit, consultându-mi ceasul. - Fantomatic, omule, fantomatic. - Spiritele or să geamă toată noaptea, frate, am zis, conducându-l spre motocicleta parcată într-o rână lângă bordură. Știu totul despre întuneric, omule. Sunt în mare formă pentru petrecere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
mă-ntorc acolo și să mă ocup de asta sau vrei să taci din gură și să tragi o linie cu mine? - Tu chiar nu te pricepi la chestia asta, nu-i așa? - La ce? Să dau un chef de groază? - Nu. Să fii însurat. Să fii tată. - O, e OK să fii însurat - dar chestia cu tatăl e mai dură, am zis. ”Tati, nu-mi dai un pic de suc?“ „Nu vrei apă, iubita?“ „Tati?“ „Da?“ „Un pic de suc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
-și poftele trupești terfelind femeile. Voiam și să-i excit pe oameni și să-i fac să gândească, să râdă. Asta era combinația. Umor intenționat scatologic și realizat. Ăsta era planul. Părea unul bun. Teenage Pussy trebuia să conțină o groază de scene cu fete dând buzna din prin camerele unor apartamente din zgârie-nori și totodată transcrierile unor conversații pe celular pline de tensiune, echipaje de filmare urmărind peste tot personajele principale, ca de altfel și șase sau șapte supradozeă (încercările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Rabin. Cazul a rămas nerezolvat, însă anumite detalii m-au tulburat. Pauză. Există câteva similarități pe care nu le-am perceput foarte clar la început. Atmosfera din cameră depășise stadiul de anxietate și intra acum în mod oficial cel de groază. Votca nu-și mai făcea efectul și am încercat să pun cana înapoi pe birou fără să-mi tremure mâna. Nu mai voiam să aud nimic, dar nu m-am putut stăpâni să nu întreb: - De ce? - Domnul Lawrence era în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Camden - răceala superioară, accesele boeme, Crăciunul în Nicaragua, tricourile Buzzcocks, băuturile stropite cu MDA, multiplele experiențe sexuale și puținele probleme sentimentale - toate astea fuseseră extirpate la el. Asta se datora, firește, vârstei, dar și imersiunii în viața suburbiei (erau o groază de bărbați de vârsta mea în Manhattan care își păstrau multe atuuri tinerești). Aventurierul sexual chipeș și arogant fusese înlocuit de un tip cam desuet apropiindu-se de patruzeci de ani și manifestând o devoțiune servilă față de nevastă-mea. Nadine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
aproape simțind cât de mult mă consumam - plonjă înainte și panoramă de jur împrejurul casei. Aparatul dădea dovadă de îndrăzneală și discreție în același timp. Se apropie de o fereastră care dădea spre o bucătărie mare, modernă, în care reapăru tatăl meu. Groaza nu-mi mai dădea pace. Orice se putea întâmpla acum. Tata deschise ușa din inox a congelatorului și scoase o sticlă de Stolichnaya pe jumătate goală, turnându-și o mare cantitate de votcă într-un pahar înalt. Fața lui trasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
se derulase în primele ore ale zilei de 6 noiembrie. Era asta: copiii păreau bine. Stând în cadrul ușii am privit cum Marta îi învelea pe fiecare în patul lui. Îmi imaginasem că spaima resimțită pe parcursul celor aproximativ zece minute de groază va fi permanent grefată pe viitorul lor. Însă nu părea să fie cazul. Se părea că viața va merge înainte la modul obișnuit. Perioada de recuperare mă uimea. Refacerea lor va fi completă când se vor trezi dimineața. Ceea ce fusese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
fapte rele, mărunte. La Fălticeni am predat și Geografia. Mi-aduc aminte și astăzi de clipele când tocmai explicam elevelor despre univers și formarea planetei noastre. La un moment dat, observ copiii (...) cu ochii măriți, ca și mine probabil, de groaza a ceea ce este minuscula noastră ființă În văzduhul Întunecat! În concluzie, ce bine că noi ne ocupăm cu lucruri mai frumoase! Noi vă dorim din tot sufletul numai bine și sănătate. Cele cuvenite Doamnei și Dvs. și Încă o dată multe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cuplaj cu Universitatea clujeană, fapt pe care-l remarcasem și noiă dar postum. Am Întârziat grosolan cu rândurile de față, deși aș fi dorit să ajungă la Suceava, chiar a doua săptămână. Între timp, știi că a fost termenul de groază (30 nov.), În care am terminat - susținut și predat un studiu pt. un proiect contractat cu străinătatea. Am reușit a fi punctual, dar cu prețul câtorva nopți absolut albe, care m-au cam dereglat. Continui acum, anunțând În primul rând
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
țanțoș, cu cârlionții grizonați (un ins pe seama căruia se distrează mereu Nicolae Prelipceanu), face zarvă pe chestia asta. El se ia chiar foarte în serios. Dar are dreptate. Te obișnuiești cu binele. Seara, în cameră, privesc un film american de groază, dublat în poloneză, și adorm împăcat. A doua zi nu avem „lecturi”. E un oraș doar de văzut și de petrecut timpul, de consumat oferta gazdelor - și mă bucur că organizatorii germani și-au permis luxul (le-au permis buzunarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
o stalactită, din ziua în care am ajuns la Kaliningrad. Între oroare și kitsch, o gamă largă de emoții, întrerupte circumstanțial de traversarea țărilor baltice, unde am resimțit din nou, respirând liber, plămânii Europei. În rest, un spațiu în care groaza bine administrată a totalitarismului a fost înlocuită de o explozie a arbitrarului, de haosul noii „ordini”, pseudodemocratice. Ghinionul lui Zoran Anchevski, care și-a uitat pașaportul la hotelul din Minsk, nu ne iese din cap, în timp ce contemplăm peisajul pluvios de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cu doi ani înainte, în ’58, Dej, pentru a-i liniști pe ruși și pe Hrusciov după „șocul” rebeliunii maghiare, a dispus să fie arestați, doar într-o noapte, 40.000 de cetățeni: 40.000! Scontând bineînțeles, pe efectul de groază și paralizie pe care acest val enorm al represiunii îl va crea în populația țării!Ă Începând însă cu al doilea volum, Cezar și Nichita vor arăta stăpânire deplină a mijloacelor și o orgolioasă ambiție de a propune nu numai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sociale și morale. Într-adevăr jucam va banque, cum se spune, totul sau nimic, iar acest „nimic” se mărea, se „îngroșa” teribil, și azi, privind în urmă „și în jos”, nu pot decât să am accente de „milă și de groază” pentru acel mărunt individ uman, „necopt” la o vârstă deja suficient de matură, prins în vârtejul atâtor pasiuni și idei pasagere, dintre care două, cum o spuneam, dominau întreg peisajul „răzvrătit” al tinereții sale. Femeia, oricare, prima întâlnită și care
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Nici măcar n-ai nevoie să închizi ochii pentru a-l vedea pe Copilul Paradisului. Așezat pe o piatră, printre spectatori, mi-l imaginez, cu puțin înainte de afirmarea personalității lui, la o reprezentație a spectacolului Oedip la Colona. Încearcă mila și groaza. Ascultă, se lasă vrăjit de narațiune. În rolul titular e chiar el. Suspină, lansează invective, bate din picior. Stăpânește un pic limba lui Sofocle, ca toți galileenii cultivați. Galileea e o regiune de frontieră, mult mai elenizată decât Iudeea, în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nu-i va căuta pe aici." Un "haidău", un tartor al locului, respiră cruzime: "Faliboga e numele unui fecior boieresc, un fel de bandit scurt, uscat, cu ochi răi. Umbla călare prin toate părțile moșiei cu pușca în spate, era groaza oamenilor. Avea ș-o muiere care, ca și dânsul, umbla călare bărbătește." Un alt personaj, un resemnat, "trăiește în bordei toată viața, ori lângă vite"; într-o zi, piere ca o jivină și "nimeni nu-l plânge". Notații de aspect
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]