5,031 matches
-
și citoplasma bogată în mucopoliozide acide. Exocitoza acestora imprimă țesutului un aspect gelatinos. Reprezintă substratul morfologic al leziunilor din mixomatoza iepurilor (Fig.2.34Ă. IOAN PAUL140 Fig. 2.34. Inflamație mixomatoasă în epidermul de iepure (După Smith și Jones, 1958Ă. Inflamațiile granulomatoase În literatura medicală de la începutul secolului trecut, inflamațiile granulomatoase sunt numite inflamații specifice, considerându-se că prezența lor este caracteristică unor anumiți agenți patogeni (M. tuberculosis și alte specii ale genurilor Mycobacterium, Burkholderia, etc.Ă. Nu există un consens
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
țesutului un aspect gelatinos. Reprezintă substratul morfologic al leziunilor din mixomatoza iepurilor (Fig.2.34Ă. IOAN PAUL140 Fig. 2.34. Inflamație mixomatoasă în epidermul de iepure (După Smith și Jones, 1958Ă. Inflamațiile granulomatoase În literatura medicală de la începutul secolului trecut, inflamațiile granulomatoase sunt numite inflamații specifice, considerându-se că prezența lor este caracteristică unor anumiți agenți patogeni (M. tuberculosis și alte specii ale genurilor Mycobacterium, Burkholderia, etc.Ă. Nu există un consens asupra definiției inflamațiilor granulomatoase. Warren K.S. (1980Ă le consideră
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Reprezintă substratul morfologic al leziunilor din mixomatoza iepurilor (Fig.2.34Ă. IOAN PAUL140 Fig. 2.34. Inflamație mixomatoasă în epidermul de iepure (După Smith și Jones, 1958Ă. Inflamațiile granulomatoase În literatura medicală de la începutul secolului trecut, inflamațiile granulomatoase sunt numite inflamații specifice, considerându-se că prezența lor este caracteristică unor anumiți agenți patogeni (M. tuberculosis și alte specii ale genurilor Mycobacterium, Burkholderia, etc.Ă. Nu există un consens asupra definiției inflamațiilor granulomatoase. Warren K.S. (1980Ă le consideră agregate, îngrămădiri sau acumulări
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
literatura medicală de la începutul secolului trecut, inflamațiile granulomatoase sunt numite inflamații specifice, considerându-se că prezența lor este caracteristică unor anumiți agenți patogeni (M. tuberculosis și alte specii ale genurilor Mycobacterium, Burkholderia, etc.Ă. Nu există un consens asupra definiției inflamațiilor granulomatoase. Warren K.S. (1980Ă le consideră agregate, îngrămădiri sau acumulări de celule inflamatorii. Noi (1989Ă am restrâns noțiunea la procesele inflamatorii produse prin multiplicarea și transformarea macrofagelor în celule epitelioide și celule gigante, sub influența unor limfokine, complexe imune circulante
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
noțiunea la procesele inflamatorii produse prin multiplicarea și transformarea macrofagelor în celule epitelioide și celule gigante, sub influența unor limfokine, complexe imune circulante și/sau a unor produși rezultați din degradarea unor bacili alcoolo-acido-rezistenți (BAARĂ. Pépin M. (1993Ă le consideră inflamații cronice proliferative focalizate, cu aspecte morfopatologice variate după agentul inductor, răspunsul imunitar al gazdei și localizarea tisulara. Deși în structura lor se pot întâlni mai multe tipuri celulare: granulocite neutrofile dar și eozinofile, limfocite, celule dendritice, fibroblaste, celule epitelioide, celule
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
neutrofile dar și eozinofile, limfocite, celule dendritice, fibroblaste, celule epitelioide, celule gigante și macrofage, ultimele reprezintă celulele principale, sursa celulelor epitelioide și gigante. Conglomeratul de celule inflamatorii se poate structuraliza în așanumitele granuloame sau se dispersează în țesutul inflamat, generând inflamațiile cu celule gigante. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 141 Denumirea de inflamații granulomatoase provine de la structuralizarea lor concentrica sub formă de granule sau noduli de diferite dimensiuni - foliculii lui Charcot (Reclus P., 1885Ă. Dar trebuie subliniat faptul că aspectul granular nu este
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
celule gigante și macrofage, ultimele reprezintă celulele principale, sursa celulelor epitelioide și gigante. Conglomeratul de celule inflamatorii se poate structuraliza în așanumitele granuloame sau se dispersează în țesutul inflamat, generând inflamațiile cu celule gigante. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 141 Denumirea de inflamații granulomatoase provine de la structuralizarea lor concentrica sub formă de granule sau noduli de diferite dimensiuni - foliculii lui Charcot (Reclus P., 1885Ă. Dar trebuie subliniat faptul că aspectul granular nu este determinant, ca exista si inflamații de acest tip negranulare, exemplu
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
PROCESELOR INFLAMATORII 141 Denumirea de inflamații granulomatoase provine de la structuralizarea lor concentrica sub formă de granule sau noduli de diferite dimensiuni - foliculii lui Charcot (Reclus P., 1885Ă. Dar trebuie subliniat faptul că aspectul granular nu este determinant, ca exista si inflamații de acest tip negranulare, exemplu tipic fiind inflamațiile difuze cu celule gigante și pe de altă parte “țesutul de granulație” din cicatrizarea plăgilor, lipsit de celule epitelioide și celule gigante, component al reacțiilor reparatorii tisulare. Am considerat și considerăm ca
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de la structuralizarea lor concentrica sub formă de granule sau noduli de diferite dimensiuni - foliculii lui Charcot (Reclus P., 1885Ă. Dar trebuie subliniat faptul că aspectul granular nu este determinant, ca exista si inflamații de acest tip negranulare, exemplu tipic fiind inflamațiile difuze cu celule gigante și pe de altă parte “țesutul de granulație” din cicatrizarea plăgilor, lipsit de celule epitelioide și celule gigante, component al reacțiilor reparatorii tisulare. Am considerat și considerăm ca principale criterii pentru definirea unei inflamații granulomatoase, prezența
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
tipic fiind inflamațiile difuze cu celule gigante și pe de altă parte “țesutul de granulație” din cicatrizarea plăgilor, lipsit de celule epitelioide și celule gigante, component al reacțiilor reparatorii tisulare. Am considerat și considerăm ca principale criterii pentru definirea unei inflamații granulomatoase, prezența în teritoriile inflamate a celulelor epitelioide și a celulelor gigante, indiferent de aspectele macroscopice sau etiologice. Etiopatogenetic, Warren K.S. (1980Ă și Pépin (1993Ă deosebesc: granuloame neimunologice și imunologice. Granuloamele neimunologice la rândul lor pot fi inactive: granuloamele de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de catgut și matasea etc. Granuloamele imunologice sunt cele mai importante, granulomul tuberculos fiind considerat că prototip al granuloamelor infecțioase (Wilkinson și White, 1966Ă; Dannenberg și colab., (1972Ă citați de Warren (1980Ă. Ultimele decenii ale secolului XX au diferențiat în cadrul inflamațiilor granulomatoase o serie de procese în care componentă exsudativa este predominantă, imprimând focarelor un caracter fibrino purulent. Este așa -numita inflamație piogranulomatoasă, întâlnită în literatura anterioară sub denumirea de inflamație granulomatoasă predominant exsudativa. Este prezentă în morva și mai ales
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și White, 1966Ă; Dannenberg și colab., (1972Ă citați de Warren (1980Ă. Ultimele decenii ale secolului XX au diferențiat în cadrul inflamațiilor granulomatoase o serie de procese în care componentă exsudativa este predominantă, imprimând focarelor un caracter fibrino purulent. Este așa -numita inflamație piogranulomatoasă, întâlnită în literatura anterioară sub denumirea de inflamație granulomatoasă predominant exsudativa. Este prezentă în morva și mai ales în granuloamele micotice. Subliniem și faptul că Thomson R.G. (1984Ă include inflamațiile granuloamtoase în cadrul inflamațiilor exsudative. Morfogeneza granulomului infecțios Agenții infecțioși
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Warren (1980Ă. Ultimele decenii ale secolului XX au diferențiat în cadrul inflamațiilor granulomatoase o serie de procese în care componentă exsudativa este predominantă, imprimând focarelor un caracter fibrino purulent. Este așa -numita inflamație piogranulomatoasă, întâlnită în literatura anterioară sub denumirea de inflamație granulomatoasă predominant exsudativa. Este prezentă în morva și mai ales în granuloamele micotice. Subliniem și faptul că Thomson R.G. (1984Ă include inflamațiile granuloamtoase în cadrul inflamațiilor exsudative. Morfogeneza granulomului infecțios Agenții infecțioși, măi ales bacteriile alcolo-acido-rezistente (BAARĂ pătrunzând în organismele animale
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
imprimând focarelor un caracter fibrino purulent. Este așa -numita inflamație piogranulomatoasă, întâlnită în literatura anterioară sub denumirea de inflamație granulomatoasă predominant exsudativa. Este prezentă în morva și mai ales în granuloamele micotice. Subliniem și faptul că Thomson R.G. (1984Ă include inflamațiile granuloamtoase în cadrul inflamațiilor exsudative. Morfogeneza granulomului infecțios Agenții infecțioși, măi ales bacteriile alcolo-acido-rezistente (BAARĂ pătrunzând în organismele animale, într-o primă fază vor fi întâmpinați de către granulocitele neutrofile existente la poarta de intrare. Microfagele nu sunt însă capabile să le
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
caracter fibrino purulent. Este așa -numita inflamație piogranulomatoasă, întâlnită în literatura anterioară sub denumirea de inflamație granulomatoasă predominant exsudativa. Este prezentă în morva și mai ales în granuloamele micotice. Subliniem și faptul că Thomson R.G. (1984Ă include inflamațiile granuloamtoase în cadrul inflamațiilor exsudative. Morfogeneza granulomului infecțios Agenții infecțioși, măi ales bacteriile alcolo-acido-rezistente (BAARĂ pătrunzând în organismele animale, într-o primă fază vor fi întâmpinați de către granulocitele neutrofile existente la poarta de intrare. Microfagele nu sunt însă capabile să le neutralizeze acțiunea nociva
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
factorului de armare (SMAFĂ liberat de către limfocitele Ț sensibilizate pe de altă parte, se produce transformarea macrofagelor în celule epitelioide, celule cu potențial mai mare decât al macrofagelor de a fagocita acești germeni cu patogenitate crescută. Este prima fază a inflamației granulomatoase propriu-zise, granulomul epiteloid sau granulomul proaspăt, denumit de către Charcot: folicul tuberculos (Reclus P., 1985Ă. El se formează în aproximativ 2 săptămâni și este vizibil numai histologic. Atât în pregranulom cât și în granulomul epitelioid, pe lângă apărarea celulară reprezentată prin
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a granulomului produs de nematozi îi conferă și particularitatea macroscopica de a se enuclea cu ușurință, legătura cu țesutul înconjurător fiind foarte redusă, spre deosebire de restul granuloamelor, care fac masă comună cu țesutul gazdei și din această cauză sunt greu enucleabile. Inflamațiile difuze cu celule gigante Așa cum s-a menționat în introducerea inflamațiilor granulomatoase, reacția mezenchimală predominant epitelioidogigantă, sub influența unor agenți patogeni, în anumite situații ale reactivității generale, individuale sau de specie, îmbracă un caracter difuz așa-numita inflamație cu celule
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a se enuclea cu ușurință, legătura cu țesutul înconjurător fiind foarte redusă, spre deosebire de restul granuloamelor, care fac masă comună cu țesutul gazdei și din această cauză sunt greu enucleabile. Inflamațiile difuze cu celule gigante Așa cum s-a menționat în introducerea inflamațiilor granulomatoase, reacția mezenchimală predominant epitelioidogigantă, sub influența unor agenți patogeni, în anumite situații ale reactivității generale, individuale sau de specie, îmbracă un caracter difuz așa-numita inflamație cu celule gigante. Exemplu caracteristic îl constituie paratuberculoza, boala în care procesul inflamator
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
greu enucleabile. Inflamațiile difuze cu celule gigante Așa cum s-a menționat în introducerea inflamațiilor granulomatoase, reacția mezenchimală predominant epitelioidogigantă, sub influența unor agenți patogeni, în anumite situații ale reactivității generale, individuale sau de specie, îmbracă un caracter difuz așa-numita inflamație cu celule gigante. Exemplu caracteristic îl constituie paratuberculoza, boala în care procesul inflamator este localizat în cheag, intestin și limfonodurile mezenterice având în faza finală un caracter granulomatos difuz. Inflamația granulomatoasă difuza poate fi observată de asemenea în limfonodurile bronhice
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
individuale sau de specie, îmbracă un caracter difuz așa-numita inflamație cu celule gigante. Exemplu caracteristic îl constituie paratuberculoza, boala în care procesul inflamator este localizat în cheag, intestin și limfonodurile mezenterice având în faza finală un caracter granulomatos difuz. Inflamația granulomatoasă difuza poate fi observată de asemenea în limfonodurile bronhice și mediastinale, în unele forme MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 149 evolutive ale tuberculozei la taurine cât și în tuberculoză suinelor și a cabalinelor produsă de Mycobacterium avium subsp. avium. În toate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
celule gigante cu foarte mulți nuclei dispuși periferic. Examenul histologic relevă înlocuirea țesuturilor de origine prin hiperplazia difuza de celule epitelioide și celule gigante. Pe baza acestui considerent leziunea este cunoscută și sub denumirea de “hiperplazie cu celule mari”. TERMINAREA INFLAMAȚIILOR Refacerea, vindecarea sau revenirea la structura apropiată normalului a unui țesut inflamat începe din momentul alterării acestuia. Pe masura ce unele structuri cad pradă alterării, începe acțiunea de curățire, de îndepărtare a structurilor alterate prin fagocitoza, pinocitoză sau eliminarea prin canalele preexistențe
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
extinderea alterării sau detersia focarului și refacerea lui la parametrii apropiați normalului - restitutio and integrum. Apropiați normalului, pentrucă țesutul nou format ajunge la calitățile vechiului țesut numai după o perioadă mai îndelungată de timp - luni sau chiar ani. În cazul inflamațiilor cu lezionare macroscopica, adesea alterarea tisulara se extinde, depășește capacitatea de curățire a focarului și răspunsul inflamator evoluează în diferite direcții morfologice. Evoluția procesului inflamator este dependentă de reactivitatea generală a organismului , a diferitelor complexe tisulare, a numeroaselor tipuri celulare
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
vasculare, printre celulele conjunctive tinere apărând și capilare de neoformație. Acest țesut conjunctiv tânăr este cunoscut sub numele de țesut de granulație de tip fibrovascular (Micheletto B., 1980Ă. El are rol reparator spre deosebire de țesutul de granulație de tip granulomatos caracteristic inflamației granulomatoase prezentată anterior. Pe masura ce țesutul de granulație fibrovascular se maturează, se fibrozează, se retracta și în locul focarului inflamator se constată la suprafață organelor o ușoară excavație sau în masă lor o strie sau zona stelata albă-sidefie, colagenizată, cunoscută sub
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Chiștii inflamatori mai pot lua naștere prin obliterarea directă a canalelor de secreție ale glandelor cât și prin aderarea în urmă proliferării a vârfurilor unor pliuri ale mucoaselor cu reținerea secreției glandulare în teritoriile respective. Ia naștere în aceste cazuri inflamația cronică chistica, destul de frecvent observată în rinichi, vezica urinară și pe toată lungimea tractusului genital femel. Reactivitatea redusă a organismului și agresivitatea mare a agenților patogeni vor avea drept consecințe extinderea și difuzarea procesului inflamator prin continuitate sau metastazare. Iau
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
redusă a organismului și agresivitatea mare a agenților patogeni vor avea drept consecințe extinderea și difuzarea procesului inflamator prin continuitate sau metastazare. Iau naștere astfel focare inflamatorii similare procesului primar sau cu structura citologica diferită, în raport cu reactivitatea locală - inflamația trombo-embolică sau metastatica. Importantă pentru organism a procesului inflamator este în raport cu parametrii calitativi și cantitativi ai acestuia, cât și cu rolul vital al țesuturilor sau al organelor afectate. PARTICULARITĂȚI ALE INFLAMAȚIILOR LA PEȘTI Spre deosebire de mamifere și păsări, la
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]