10,350 matches
-
proza poetică și alegorică, proza vizionară, literatura de aventuri, proza de analiză etc) sunt studiate de Sergiu Pavel Dan, care nu le vede, însă, ca aspecte periferice, ci resorturi intime, din care genul își trage în mod continuu, sevele și inspirația, existând mereu o complicitate între narator-cititor. O replică polemică elegantă va da Nicolae Manolescu în eseul său Cap sau pajură, cu referire expresă la această respingere a ,,complicității ludice’’ existente între autor și cititor. Pentru acest critic român, care nu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
facă să credem că suntem în lumea basmelor lui Charles Perrault, de altfel, mereu invocat de către scriitorul romantic. Un alt autor de fantastic este Coleridge, care în Povestea bătrânului marinar a introdus elemente din folclor, el având ca sursă de inspirație culegerea lui Percy (Relicve de poezie veche) . În aceasă operă, fantasticul, nota demonică existentă în structura personajului, în peisajul exotic și în mecanismul supranatural (corabia cu spectre care înaintează fără vânt, moartea echipajului, ruperea vrăjii, în clipa în care marinarul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
singular, singularitate ce se explică, de altfel, prin lipsa de popularitate a celor doi scriitori în epocă, dar și prin influențele masive exercitate de aceștia în momente mult ulterioare. Romanul Moby Dick, capodopera lui Herman Melville, a constituit sursa de inspirație a multor adaptări de film, televiziune, teatru, benzi desenate, operă etc. Privit foarte mult timp ca o simplă ficțiune de aventuri marine pentru tineret, romanul Moby Dick a fost redescoperit de public, recunoscându-i-se calitățile literare care i-au
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
efectelor este total empiristă și se traduce în fapte prin cercetarea semnelor măsurabile ale unei realități. Apoi, vom prezenta în multiplele lor dimensiuni efectele bunurilor culturale. În fine, vom descrie câteva mecanisme importante în funcționarea lor. Origini și aplicații O inspirație comună: pragmatismul Se ignoră adesea importanța filozofilor americani de la sfârșitul secolului al XIX-lea, reuniți sub stindardul "pragmatismului", fără a sesiza în ce măsură clasicii sociologiei care se năștea pe atunci în Europa și în Statele Unite au putut să găsească la ei
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Se ignoră adesea importanța filozofilor americani de la sfârșitul secolului al XIX-lea, reuniți sub stindardul "pragmatismului", fără a sesiza în ce măsură clasicii sociologiei care se năștea pe atunci în Europa și în Statele Unite au putut să găsească la ei o adevărată inspirație (Cometti, 1994). Sociologia americană este în mare parte fondată pe această tradiție (Jean-Michel Chapoulie, La Tradition sociologique de l'école de Chicago. 1892-1961, Seuil, Paris, 2001). Într-un articol apărut în Revue philosophique în 1878-1879, Charles Sanders Peirce (1839-1914) nu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de aici începe munca lui. Această muncă, întâi interioară, abia conștientă, este misterioasa transformare a acestei realități trăite care cere să dureze în idee, în schiță a operei. Acest proces, pe care foarte puțini artiști au știut să-l definească inspirația, sugestia -, este în general greșit considerat drept punctul de plecare al oricărei creații artistice. Căci aceasta este deja a doua etapă a creației, cea în care realitatea trăită și dispărută începe să devină un lucru care există pentru toți, o
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1981). • Prestigiul dezinteresării S-a operat astfel o clasare socială (cu mizele ei) care, pe de o parte, îl caracterizează pe artizan prin materialitate, economie și nevoie, prin comanda exterioară a clientului sau a colecționarului, iar pe artist prin spontaneitatea inspirației, gratuitatea gestului și dorință, în lipsa clientelei. Această figură a fost aplicată în practică, iar studiile socioistorice o arată clar, sub figura "sfântului" (cazul Van Gogh, așa cum a fost studiat de Nathalie Heinich, 1991). Separația dintre cele două figuri, artizanul și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prin bunul său renume oferă garanții. Se are încredere în el; el are credit. Jacques nu inspiră încredere sau inspiră mai puțină încredere. În mod natural se întâmplă ca Pierre să împrumute plugul său lui Jean. Dar iată că, sub inspirația socialistă, statul intervine și îi spune lui Pierre: împrumutați-i plugul lui Jacques, vă garantez rambursarea, iar această garanție valorează mai mult decât cea a lui Jean, căci el nu se are decât pe sine pentru a răspunde de sine
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
adesea considerat astăzi precursorul gândirii totalitare (n. tr.). 17 Hugues-Félicité Robert de Lamennais (1782-1854), filozof creștin, considerat astăzi precursorul catolicismului liberal, catolicismului social sau al creștin-democrației; în anul 1848 Lamennais și Bastiat (catolic de asemenea, și ulterior o sursă de inspirație, deși într-o măsură mult mai mică, pentru doctrina socială a Bisericii catolice) sunt colegi în Adunarea Constituantă (n. tr.). 18 Carta din 4 iunie 1814, concedată de Ludovic al XVIII-lea de Bourbon (1814-1815/1815-1824) după Restaurarea monarhiei, și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
economiștilor în Franța. În epocă, Mimerel este reprezentantul principal al colbertismului, curent care nu va dispărea niciodată complet din gândirea economică franceză. Va deveni senator pe viață sub Napoleon al III-lea și ideile sale vor reprezenta o sursă de inspirație pentru regimul proto-corporatist din perioada celui de-al Doilea Imperiu francez (n. tr.). 54 Este vorba de lucrarea De la propriété (n. tr.). 55 Le Moniteur industriel este jurnalul oficial al Comitetului Mimerel v. supra (n. tr.). 56 A se vedea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Totul se rezumă la două persoane. Femeia este ființa care, pentru cei mai mulți bărbați, reprezintă izvorul celor mai vii, al celor mai durabile bucurii, ființa către care sau în folosul căreia se îndreaptă strădaniile lor. Este ființa care poate fi filonul inspirațiilor artistice, al admirației și curiozității celei mai vii pe care tabloul vieții îl poate oferi celui care este în stare de a contempla. Este un joc de ape alcătuit din toate farmecele naturii adunate într-un singur tort (Ch. Baudelaire
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
frumusețe naturală. El mărturisise că "dacă Dumnezeu n-ar fi creat sânii femeii, n-aș fi devenit niciodată pictor" sau "acest mamelon trebuie să-ți trezească dorința să-l atingi". Atunci când mărturisea că iubea femeile, afirmația era departe de subînțelesuri. Inspirația majoră a picturii sale se trezea la vederea corpurilor suple, senzuale și generoase ale femeilor tinere, a luminii jucând pe pielea lor rozie. Tinerețea artistică a lui Renoir a fost le-gată de impresionism. Se va despărți de acest curent
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
aceasta va trebui să acceptăm că încărcătura ideatică a complexului peratologic este aceea care contează, și nu blocajul în analiza istorică a unui cuvânt. Este adevărat că buna fixare a obiectului unei discipline s-a bazat întotdeauna pe o reușită inspirație onomastică. Dar niciodată o asemenea disciplină nu a înghețat în contururile termenului de la care ea și-a luat numele. De obicei, asemenea discipline au luat naștere sau s-au dezvoltat pe baza potențării semnificației acelui termen. "Hermeneutica", de care de la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
s-a simțit ca un mare orchestrator de focuri și că toată ziua a dirijat cele trei sobe. Ne lasă să despachetăm și ne anunță apoi, cu seriozitate ludic-ironică, în jurul unei țuici de Zalău, "trismeron"-ul, programul pe care, sub inspirația onomastică a "decameronului", ni l-a făcut pe următoarele trei zile. Iată-l: Păltiniș, 17-20 dec.1978 TRISMERON DUMINICĂ 9 - 11 Program administrativ 11 - 1 Fundamentele filozofice ale istoriei artei 1 - 5 Dejun, repaus, lecturi 5 - 7 Meditații păltinișene 8
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
concludentă (poate el însuși nu avea decât talent, nu și geniu), iar alți mari performeri culturali ne-au spus lucruri mai încurajatoare pentru detectarea și valorificarea tinerilor de excepție. Un Edison, dacă nu ne înșelăm, a spus: geniu înseamnă 1% inspirație și 99% transpirație. Totul se schimbă dintr-o dată. Atunci intervenția din afară nu numai că e posibilă, dar devine ca și obligatorie: apare antrenorul. Căci totul în cultura de performanță, poate, se întîmplă ca în sportul de performanță, sub acțiunea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
certitudinea unui drum nu mai exista acum. Rătăceam printr-un oraș în care străzile nu aveau nume. Nu puteam să-mi spun: sânt scriitor, scriu poezii sau romane și asta voi face până la sfârșitul vieții, chiar dacă deocamdată mi-am pierdut inspirația. Acest "deocamdată" în cazul meu nu exista tocmai pentru că pierdusem îmbrățișarea oricărui contur. Aș fi vrut eu să fiu scriitor, adică "autor de literatură" ― ceea ce însemna că Dumnezeu mi-ar fi dat la naștere un dar deosebit: suprema libertate în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
bazilici, de secvențe din Forumul lui Iulius Cezar, de frize și panouri de la Palazzo Massimo... Și când spun "imaginile sale" nu e vorba de lucrări făcute de Bernea "acolo" și care, astfel, și-ar revendica nemijlocit înrudirea cu sursa de inspirație. Grădini, coloane, prapuri, peisaje, hrane, biserici ― toate temele predilecte ale picturii sale intră în contact, prin juxtapunerea în pagină, cu imagini vechi de sute și mii de ani. Cum de a avut Horia curajul să se așeze alături de ele? Ce
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și relațiile logice ale cugetărilor se cunosc mai mult din cuprinsul propozițiilor decât din forma gramaticală a combinării lor. Nici inorînduirea materiei nu e atât de strict ținută și cugetările se înfățișează în șirul în care s-au prezentat ca inspirații ale momentului. În sfârșit, autorul se servește de toate prerogativele stilului epistolar, chiar de post-scriptum. Astfel, luând vânătoarea din anticitate, din evul-mediu, din vremea modernă, tablouri vii ce urmează când cu răpeziciune, când încetinel, îmbrăcate într-o melancolică descripție, până ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
hatul promite că funcționarii vor fi responsabili și nu vor mai fi destituiți fără nici o vină. În fine se vor lua măsuri pentru rădicarea învățămîntului public și esecutarea reformelor necesare. Hatul pomenește despre răscoală în modul următori: Urmând unor răutăcioase inspirații, Bosnia și Herzegovina s-au răsculat. Lor li s-au asociat în urmă Serbia. Pentru a pune capăt acestor vărsări de sânge între fii aceleeași patrii, guvernul va ști să readucă liniștea și să rezolvească această cestiune. În fine se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
actori. În iarna asta s-a jucat mai multe cu oarecare virtuozitate. Cităm numai pe "Revizorul general", unde aproape fiecare reprezenta un tip interesant de provincial, apoi "Palma în sala teatrului", în care toate figurele se mișcau c-o nerezistibilă inspirație și c-o veselie de student în bune dispoziții. Cum am zis, în comedie nu e pericol. Ea poate să aibă viitor, și daca s-ar începe a se juca deocamdată piesele mai ușoare ale lui Moliere în bunele traduceri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Călugăreanu a slujit la biserica din Movilenii de Sus, prin 1879, fiind și învățătorul școlii din acest sat. În vremurile noastre, părintele Vasile Ramfu, fiu de țărani din satul Torcești, fost elev al școlii din Umbrărești, a avut tăria și inspirația să sfideze regimul comunist, să se facă preot în condițiile când breasla preoțească era pusă sub semnul întrebării. Acum slujește la Catedrala din Tecuci, acolo unde fusese, cu peste 100 de ani în urmă, preotul iconom Hrisante Hâncu. Școala umbrăreșteană
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tautologic rezultatele finale din angajamentele inițiale. Allison și-a stabilit însă în mod clar trei cadre de analiză și a pus fățiș în discuție limitele acestor modele explicative - în așa măsură încît mulți savanți au pierdut din vedere ele-mentul de inspirație politică al cărții. Pe cîtă vreme în timpul îngrădirii realismul a influențat politica externă a SUA, acum preocupările politicii externe americane, cum ar fi ținerea sub control a riscului unui război nuclear, sînt cele care au influențat agenda de lucru a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pentru această trecere de la o politică revoluționară la una legitimă. Henry Kissinger, în calitate de consilier în probleme de securitate națională (1969-1973) și apoi secretar de stat (1973-77), a elaborat un set de principii geostrategice, care au constituit una din sursele de inspirație ale acestei noi politici, anume versiunea americană a destinderii. Perspec-tiva sa era cea a unui realism fundamentat istoric. El a propus actualizarea principiilor politicii europene din secolul al XIX-lea și aplicarea lor la circumstanțele timpului său. Numai că, după
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
programe și proiecte, precum și despre fondurile europene existente pentru dezvoltarea capacității administrative drept panaceul universal. Experiența franceză demonstrează că, deși importante, fondurile europene nu au avut o influență semnificativă asupra hărții teritoriale subnaționale, ele servind mai degraba drept ,,sursă de inspirație și motivare" pentru dezvoltarea unor politici europene comune. În România lipsește nu doar maturitatea clasei politice și, poate, a celor ce o votează, în lipsa de altceva mai bun. E nevoie de ceea ce englezii numesc ,empowerment, concept ce ar putea fi
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
politice sunt acoperite de CPER și nu pot primi fonduri prin obiectivele ERDF (de exemplu, transportul nu este inclus în Obiectivul 2 al programelor de finanțare). Cel puțin, referitor la problemele de finanțare, "Europa" rămâne mai degrabă un motiv de inspirație și stimulare, decât un partener real în cele mai multe dintre cazuri. La data scrierii acestei lucrări (2006), Comisia Europeană așteapta cereri din partea statelor membre, și se așteaptă ca rezultatul acestei consultări să ofere, în cazul Franței, o atenție mai mare colaborării
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]