5,805 matches
-
2009" și Rezoluția MSC.302(87) a MSC "Adoptarea standardelor de performanță pentru managementul alarmelor pe puntea de comandă". Coloana 5: Seria IEC 61162 se referă la următoarele standarde de referință pentru Echipamente și sisteme de navigație și radiocomunicații maritime - Interfețe numerice: - IEC 61162-1 ed4.0 (2010-11) - Partea 1: Emițător unic și receptoare multiple - IEC 61162-2 ed1.0 (1998-09) - Partea 2: Emițător unic și receptoare multiple, transfer rapid de date - IEC 61162-3 ed1.2 compilație cu amendamentul 1 ed1.0 (2010-11
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
de comunicații seriale de date pentru instrumente - IEC 61162-450 ed1.0 (2011-06) - Partea 450: Emițătoare multiple și receptoare multiple - Interconectarea Ethernet Seria EN 61162 se referă la următoarele standarde de referință pentru Echipamente și sisteme de navigație și radiocomunicații maritime - Interfețe numerice: - EN 61162-1 (2011) - Partea 1: Emițător unic și receptoare multiple - EN 61162-2 (1998) - Partea 2: Emițător unic și receptoare multiple, transfer rapid de date - EN 61162-3 (2008) - Partea 3: Rețele de comunicații seriale de date pentru instrumente - EN 61162-3-am1
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
V/18, │- Reg. V/19, │- EN 60945 X/3, │- Rez. A.694(17) a IMO, │IEC 60945, Rectificarea 1 Coloana 5: Seria IEC 61162 se referă la următoarele standarde de referință pentru Echipamente și sisteme de navigație și radiocomunicații maritime - Interfețe numerice: - IEC 61162-1 ed4.0 (2010-11) - Partea 1: Emițător unic și receptoare multiple - IEC 61162-2 ed1.0 (1998-09) - Partea 2: Emițător unic și receptoare multiple, transfer rapid de date - IEC 61162-3 ed1.2 compilație cu amendamentul 1 ed1.0 (2010-11
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
de comunicații seriale de date pentru instrumente - IEC 61162-450 ed1.0 (2011-06) - Partea 450: Emițătoare multiple și receptoare multiple - Interconectare Ethernet Seria EN 61162 se referă la următoarele standarde de referință pentru Echipamente și sisteme de navigație și radiocomunicații maritime - Interfețe numerice: - EN 61162-1 (2011) - Partea 1: Emițător unic și receptoare multiple - EN 61162-2 (1998) - Partea 2: Emițător unic și receptoare multiple, transfer rapid de date - EN 61162-3 (2008) - Partea 3: Rețele de comunicații seriale de date pentru instrumente - EN 61162-3-am1
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
un tabel de fapte se numește detaliu (en. "grain"). Fiecare măsură dintr-un tabel de fapte este descris la același nivel de detaliu. Faptele cele mai utile dintr-un tabel de fapte sunt numerice și aditive (fapte propriu-zise). Dimensiunea asigură interfața cu depozitul de date. Tabelele de dimensiune sunt punctul de intrare la tabelul de fapte. Tabelele de fapte exprimă relații multe-la -mai-multe între dimensiuni.
Modelare dimensională () [Corola-website/Science/300058_a_301387]
-
meniuri telefonice) și "automatic call distribution". Utilizatorii pot crea noi funcții prin scrierea de scripturi pentru planurile de numerotare în limbaj propriu definit de Asterisk, sau prin adăugarea de module personale scrise în C, fie prin scrierea de scripturi de interfață "gateway" Asterisk în Perl sau alte limbaje de programare. Pentru a atașa un telefon obișnuit la un server Linux care rulează Asterisk, sau pentru a conecta trunchiuri către PSTN, serverul trebuie echipat cu plăci speciale. (Un modem obișnuit nu este
Asterisk () [Corola-website/Science/301516_a_302845]
-
va face Asterisk când se răspunde la un telefon. Pentru a defini contexts, extensii și acțiuni este utilizat un limbaj „nativ” (de bază). Acesta este totuși destul de elementar, semănând întrucâtva cu "assembler"-ul. Programarea se poate face de asemenea folosind interfață AGI care permite dezvoltatorilor să scrie programe în limbaje că Perl sau C.
Asterisk () [Corola-website/Science/301516_a_302845]
-
cadență a fost mărită (70-80 instrucțiuni pe secundă) prin forțarea numărătorului de adrese de a număra din 2 în 2, întâi cele 512 de adrese pare, apoi cele 512 de adrese impare, operație considerată în epocă ca fiind o inovație. Interfața, cunoscută în epocă sub denumirea de "cuplor", a fost realizată pe baza schemelor primite odată cu tamburul magnetic, necesitând și ea c. 200 tuburi electronice. Memoria pe tambur era, în principiu, nevolatilă, astfel că informația din ea nu era pierdută la
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
metode alternative pentru comunicare și control. Utilizarea semnalelor EEG că un vector al comunicării între oameni și calculator reprezintă una din noile provocări existente în teoria semnalelor. Principalul element al unui astfel de sistem de comunicare, cunoscut sub denumirea de „Interfață Creier- Calculator” (Brain Computer Interface-BCI), este reprezentat de interpretarea semnalelor EEG corespunzătoare parametrilor caracteristici și activității electrice cerebrale. O BCI nu trebuie să depindă de traseele de ieșire normale ale nervilor periferici și ale mușchilor. Interfață ce utilizează ritmul μ
CONTRIBUTII LA SINTEZA SUBSTANTELOR CU ACTIUNE ANTITUBERCULOASA by Mirela Spanu, Ana-Maria Corduneanu () [Corola-other/Science/84378_a_85703]
-
cunoscut sub denumirea de „Interfață Creier- Calculator” (Brain Computer Interface-BCI), este reprezentat de interpretarea semnalelor EEG corespunzătoare parametrilor caracteristici și activității electrice cerebrale. O BCI nu trebuie să depindă de traseele de ieșire normale ale nervilor periferici și ale mușchilor. Interfață ce utilizează ritmul μ se bazează pe faptul că ritmul μ este caracteristic majorității adulților și este detectabil atunci cand cortexul nu este angajat în procesarea semnalelor transmise de organele de simt sau cand produce comenzi motrice. Acest ritm, cu frecvență
CONTRIBUTII LA SINTEZA SUBSTANTELOR CU ACTIUNE ANTITUBERCULOASA by Mirela Spanu, Ana-Maria Corduneanu () [Corola-other/Science/84378_a_85703]
-
ca aceste două entități (date și subrutine) să fie grupate într-un anumit mod, astfel încât subrutinele să "știe" în permanență ce date prelucrează și, mai mult decât atât, ele să formeze un modul, adică o unitate care separă implementarea de interfață, ceea ce implică posibilitatea refolosirii codului. A apărut astfel conceptul de clasă. Clasa realizează, în speță, ceea ce am văzut mai înainte: grupează datele și unitățile de prelucrare a acestora într-un modul, unindu-le astfel într-o entitate mult mai naturală
Programare orientată pe obiecte () [Corola-website/Science/300733_a_302062]
-
analizând mersul razelor de lumină într-o sferă transparentă. Lumina albă de la soare suferă mai întâi o refracție la intrarea în picătura de apă, moment în care începe separarea culorilor. În partea opusă a picăturii are loc o reflexie la interfața dintre apă și aer (o parte din lumină iese afară, dar aceasta nu produce efectul de curcubeu). În continuare lumina iese din picătură printr-o a doua refracție, care amplifică separarea culorilor. Pentru fiecare lungime de undă există un unghi
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
Anca Lazăr Universitatea de Medicină și Farmacia”Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de Studiu: Bioinstrumentatie Medicală . Categoriile de bolnavi cu necesități speciale sunt cele pentru care canalele de comunicare mușchi-creier sunt temporar sau definitiv întrerupte. Scopul unei interfețe creier-calculator este de a stabili un sistem de comunicare ce translează intențiile umane, reprezentate prin semnale potrivite, în semnale de control pentru un dispozitiv de ieșire, ca de exemplu un calculator sau o neuroproteză. O interfață creier-calculator nu trebuie să
METODE DE PREPROCESARE ALE SEMNALELOR EEG by Mirela Spanu, Ana-Maria Corduneanu () [Corola-other/Science/84380_a_85705]
-
definitiv întrerupte. Scopul unei interfețe creier-calculator este de a stabili un sistem de comunicare ce translează intențiile umane, reprezentate prin semnale potrivite, în semnale de control pentru un dispozitiv de ieșire, ca de exemplu un calculator sau o neuroproteză. O interfață creier-calculator nu trebuie să depindă de traseele de ieșire normale ale nervilor periferici și ale mușchilor. Cercetarea unei interfețe creier calculator se situează la confluenta a două domenii: neurofiziologia și procesarea informației. EEG realizează legătură dintre aceste două domenii, fiind
METODE DE PREPROCESARE ALE SEMNALELOR EEG by Mirela Spanu, Ana-Maria Corduneanu () [Corola-other/Science/84380_a_85705]
-
prin semnale potrivite, în semnale de control pentru un dispozitiv de ieșire, ca de exemplu un calculator sau o neuroproteză. O interfață creier-calculator nu trebuie să depindă de traseele de ieșire normale ale nervilor periferici și ale mușchilor. Cercetarea unei interfețe creier calculator se situează la confluenta a două domenii: neurofiziologia și procesarea informației. EEG realizează legătură dintre aceste două domenii, fiind un canal direct dintre creierul uman și lumea exterioară individului. Metodele de preprocesare a semnalului EEG au drept scop
METODE DE PREPROCESARE ALE SEMNALELOR EEG by Mirela Spanu, Ana-Maria Corduneanu () [Corola-other/Science/84380_a_85705]
-
creierul uman și lumea exterioară individului. Metodele de preprocesare a semnalului EEG au drept scop obținerea unor semnale care să permită, prin aplicarea ulterioară a diferitelor tehnici de extragere și clasificare de trăsături, a unor informații reprezentative pentru implementarea unei interfețe. Ideea de cercetare a fost focalizata pe ritmurile μ. S-a arătat că, în timpul mișcării unei mâini sau a imaginarii mișcării, apare un eveniment de desincronizare în intervalul de frecvență 8 - 12Hz în emisfera contralaterală. Setul de date EEG utilizat
METODE DE PREPROCESARE ALE SEMNALELOR EEG by Mirela Spanu, Ana-Maria Corduneanu () [Corola-other/Science/84380_a_85705]
-
de distribuții renumite cum ar fi Red Hat, Debian, Gentoo, SUȘE, sau Mandriva Linux. Poate fi descris cel mai bine ca fiind „UNIX-like”, având în vedere politică strictă de incorporare a aplicățiilor, și absența unor utilitare de configurare ce folosesc interfață grafică, precum în alte varietăți Linux. Printre partizanii Slackware există o vorbă, „când știi Slackware, stii Linux, când știi Red Hat, tot ce știi e Red Hat“. Ultima versiune Slackware Linux este 13.37. Această versiune include nucleul Linux 2
Slackware () [Corola-website/Science/298549_a_299878]
-
(VB) este un limbaj de programare produs de Microsoft, care a fost derivat din limbajul Basic. VB este popular datorită interfeței grafice pe care o folosește, interfața relativ simplă față de cea a altor limbaje. face parte din pachetul Visual Studio al companiei Microsoft și, ca de altfel și celelalte limbaje 'vizuale' ale Microsoft (mai puțin Visual C++), este axat pe componentă
Visual Basic () [Corola-website/Science/298552_a_299881]
-
(VB) este un limbaj de programare produs de Microsoft, care a fost derivat din limbajul Basic. VB este popular datorită interfeței grafice pe care o folosește, interfața relativ simplă față de cea a altor limbaje. face parte din pachetul Visual Studio al companiei Microsoft și, ca de altfel și celelalte limbaje 'vizuale' ale Microsoft (mai puțin Visual C++), este axat pe componentă de interfață a programului, programatorul putând
Visual Basic () [Corola-website/Science/298552_a_299881]
-
pe care o folosește, interfața relativ simplă față de cea a altor limbaje. face parte din pachetul Visual Studio al companiei Microsoft și, ca de altfel și celelalte limbaje 'vizuale' ale Microsoft (mai puțin Visual C++), este axat pe componentă de interfață a programului, programatorul putând realiza cu ușurință interfețe standardizate de tip Windows (ferestre, butoane, liste etc.) fără a fi nevoie de scrierea de cod pentru acest lucru. Visual Basic deține o bibliotecă de componente vizuale (liste, calendare, meniuri etc.) a
Visual Basic () [Corola-website/Science/298552_a_299881]
-
cea a altor limbaje. face parte din pachetul Visual Studio al companiei Microsoft și, ca de altfel și celelalte limbaje 'vizuale' ale Microsoft (mai puțin Visual C++), este axat pe componentă de interfață a programului, programatorul putând realiza cu ușurință interfețe standardizate de tip Windows (ferestre, butoane, liste etc.) fără a fi nevoie de scrierea de cod pentru acest lucru. Visual Basic deține o bibliotecă de componente vizuale (liste, calendare, meniuri etc.) a caror componente (grafică și funcțională) sunt deja implementate
Visual Basic () [Corola-website/Science/298552_a_299881]
-
mai mult sau mai putin experimentat) poate utiliza VB pentru că este un limbaj de programare simplu (calitate de bază a limbajului Basic din care provine). VB 1.0 a fost introdus în 1991. Abordarea conectării limbajului de programare la o interfață grafică pentru utilizator a fost derivată dintr-un prototip dezvoltat de Alan Cooper numit "Tripod". Microsoft a apelat la Cooper și asociații săi pentru a dezvolta Tripod într-un shell programabil pentru Windows 3.0, sunt numele de cod "Ruby
Visual Basic () [Corola-website/Science/298552_a_299881]
-
pus la dispoziție partea "vizuală" a lui Visual Basic - designerul de forme și uneltele de editare - împreună cu posibilitatea de a încărca dynamic link libraries conținând controale adiționale (numite generic "gizmos"). Aceste gizmos extensibile ale lui Ruby au devenit mai tarziu interfață VBX.
Visual Basic () [Corola-website/Science/298552_a_299881]
-
sfârșitul anului 1995 Televerket a fost redenumită Telenor, iar compania Opera Software a fost înființată, încă la același sediu. Produsul lor a fost cunoscut sub numele de MultiTorg Opera și a fost recunoscut foarte rapid de comunitatea de pe Internet pentru interfața ce permitea deschidea mai multor documente (MDI) și pentru 'hotlist' (bara de margine). Acestea făceau navigarea mai multor site-uri mai ușoară. În ianuarie 2003, Opera 7 a fost lansat și a introdus un motor nou de afișare, numit Presto
Opera (navigator web) () [Corola-website/Science/298553_a_299882]
-
Navigarea pe Internet cu ecrane mici este îmbunătățită dramatic de această tehnologie. Opera 7.6 nu a fost lansat oficial. În 19 aprilie, 2005, versiunea 8.0 a fost lansată. Pe lângă suportul pentru SVG Tiny, capabilități multi-modale și User JavaScript , interfața implicită a fost foarte mult simplificată și curățată. Prima pagina de start a browser-ului este un portal de căutare mult îmbunătățit . Acest lucru sugerează că browser-ul este orientat spre utilzatorii normali, nu numai pentru cei experimentați. Însă nu toți utilizatorii
Opera (navigator web) () [Corola-website/Science/298553_a_299882]