6,119 matches
-
locutorială, o instanță mobilă, în condițiile în care în cadrul schimbului comunicativ/al dinamicii oricărui act comunicativ (chiar și în cazul monologului, în care se poate vorbi de o dedublare la nivelul instanțelor comunicative), fiecare actant poate deveni, succesiv, locutor, respectiv interlocutor. * * * Prin raportare la elementele prezentate în secțiunea anterioară (II.2.), premisele creării unui context comunicativ optim implică, de data aceasta din partea interlocutorului, răspunsul la cel puțin șapte întrebări: (1) Ce știu despre locutor? (2) Cum relaționez cu locutorul? Ce atitudine
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
care se poate vorbi de o dedublare la nivelul instanțelor comunicative), fiecare actant poate deveni, succesiv, locutor, respectiv interlocutor. * * * Prin raportare la elementele prezentate în secțiunea anterioară (II.2.), premisele creării unui context comunicativ optim implică, de data aceasta din partea interlocutorului, răspunsul la cel puțin șapte întrebări: (1) Ce știu despre locutor? (2) Cum relaționez cu locutorul? Ce atitudine am față de acesta și față de situația de comunicare, în general? (3) Cu ce scop mă plasez în ipostaza de interlocutor în această
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
aceasta din partea interlocutorului, răspunsul la cel puțin șapte întrebări: (1) Ce știu despre locutor? (2) Cum relaționez cu locutorul? Ce atitudine am față de acesta și față de situația de comunicare, în general? (3) Cu ce scop mă plasez în ipostaza de interlocutor în această situație de comunicare? (4) Ce receptez/decodez? (5) Ce tehnici/instrumente folosesc în decodare? (6) Dau feedback locutorului? Sub ce formă? Cu ce instrumente? (7) Cum mă raportez la ipostaza de interlocutor, respectiv la cea de locutor? Răspunsurile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
scop mă plasez în ipostaza de interlocutor în această situație de comunicare? (4) Ce receptez/decodez? (5) Ce tehnici/instrumente folosesc în decodare? (6) Dau feedback locutorului? Sub ce formă? Cu ce instrumente? (7) Cum mă raportez la ipostaza de interlocutor, respectiv la cea de locutor? Răspunsurile posibile plasează interlocutorul într-o anumită ipostază în raport cu situația de comunicare, în general, și cu datele ei contextuale (personale ce știu despre locutor, ce știu despre mine; interpersonale/relaționale ce știu despre relația cu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
situație de comunicare? (4) Ce receptez/decodez? (5) Ce tehnici/instrumente folosesc în decodare? (6) Dau feedback locutorului? Sub ce formă? Cu ce instrumente? (7) Cum mă raportez la ipostaza de interlocutor, respectiv la cea de locutor? Răspunsurile posibile plasează interlocutorul într-o anumită ipostază în raport cu situația de comunicare, în general, și cu datele ei contextuale (personale ce știu despre locutor, ce știu despre mine; interpersonale/relaționale ce știu despre relația cu locutorul, cum mă raportez la acesta, cu ce atitudine
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la acesta, cu ce atitudine; circumstanțiale acum, aici mă simt.../mă raportez într-o anumită manieră la actul comunicativ; culturale, sociale etc. prin prisma prejudecăților, a cutumelor etc., decodez mesajul într-un anumit fel etc.), cu scopul asumării rolului de interlocutor în situația respectivă, cu disponibilitatea de a oferi o anumită formă de feedback locutorului, de a-i prelua sau nu acestuia rolul (fie și secvențial), cu instrumentele/tehnicile de care dispune pentru a-și exprima (verbal, nonverbal/paraverbal) această disponibilitate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sau nu acestuia rolul (fie și secvențial), cu instrumentele/tehnicile de care dispune pentru a-și exprima (verbal, nonverbal/paraverbal) această disponibilitate, respectiv pentru a recepta, decoda și interpreta optim mesajul și, de altfel, întregul act comunicativ. (1) Ce știe interlocutorul despre locutor? Poate avea sau nu informații referitoare la vârstă, profesie, preocupări, interese, stare fizică, intenție comunicativă etc., la cum a fost perceput anterior, în alte situații de comunicare, de către alți interlocutori, la rolul/rolurile pe care și l-a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de altfel, întregul act comunicativ. (1) Ce știe interlocutorul despre locutor? Poate avea sau nu informații referitoare la vârstă, profesie, preocupări, interese, stare fizică, intenție comunicativă etc., la cum a fost perceput anterior, în alte situații de comunicare, de către alți interlocutori, la rolul/rolurile pe care și l-a/le-a asumat în alte contexte comunicative etc. Vezi, de exemplu, în comunicarea interpersonală, informațiile pe care le are interlocutorul despre un locutor prieten/cunoștință de familie/coleg etc., sau despre un
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cum a fost perceput anterior, în alte situații de comunicare, de către alți interlocutori, la rolul/rolurile pe care și l-a/le-a asumat în alte contexte comunicative etc. Vezi, de exemplu, în comunicarea interpersonală, informațiile pe care le are interlocutorul despre un locutor prieten/cunoștință de familie/coleg etc., sau despre un locutor care și-a asumat, în contexte diferite, rolul de profesor, rolul de coleg, rolul de prieten etc.; în cazul comunicării didactice/educaționale, este interesant, de exemplu, "fondul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de prieten etc.; în cazul comunicării didactice/educaționale, este interesant, de exemplu, "fondul comun de informații" referitoare la un anumit profesor, cunoscut, în ipostaze diferite, de serii succesive de elevi, fond confirmat sau infirmat, la un moment dat, de către un interlocutor X. Toate aceste informații se pot constitui în avantaj sau în dezavantaj pentru decodarea optimă a mesajului; de exemplu, valorificarea unor date deja cunoscute poate optimiza actul comunicativ (inclusiv pe linia principiului economiei nu ne prezentăm de fiecare dată, în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
informații se pot constitui în avantaj sau în dezavantaj pentru decodarea optimă a mesajului; de exemplu, valorificarea unor date deja cunoscute poate optimiza actul comunicativ (inclusiv pe linia principiului economiei nu ne prezentăm de fiecare dată, în contexte diferite, aceluiași interlocutor, nu punem sub semnul întrebării "rolul" asumat de locutor, în condițiile în care acesta ne este deja familiar din contexte similare etc.), după cum, pe de altă parte, etichetările, prejudecățile pot genera blocaje în comunicare. (2) Cum relaționează interlocutorul cu locutorul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
diferite, aceluiași interlocutor, nu punem sub semnul întrebării "rolul" asumat de locutor, în condițiile în care acesta ne este deja familiar din contexte similare etc.), după cum, pe de altă parte, etichetările, prejudecățile pot genera blocaje în comunicare. (2) Cum relaționează interlocutorul cu locutorul? Ce atitudine are față de acesta și față de situația de comunicare, în general? Variabila relațională/interpersonală/intersubiectivă a actului comunicativ implică, din partea interlocutorului, asumarea unui anumit rol în context, a unei anumite atitudini atât față de locutor, cât și față de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
etc.), după cum, pe de altă parte, etichetările, prejudecățile pot genera blocaje în comunicare. (2) Cum relaționează interlocutorul cu locutorul? Ce atitudine are față de acesta și față de situația de comunicare, în general? Variabila relațională/interpersonală/intersubiectivă a actului comunicativ implică, din partea interlocutorului, asumarea unui anumit rol în context, a unei anumite atitudini atât față de locutor, cât și față de actul comunicativ în ansamblu. Relevante sunt, în acest sens, stilurile de ascultare în care se poate plasa interlocutorul fie principial (în general, interlocutorul X
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
intersubiectivă a actului comunicativ implică, din partea interlocutorului, asumarea unui anumit rol în context, a unei anumite atitudini atât față de locutor, cât și față de actul comunicativ în ansamblu. Relevante sunt, în acest sens, stilurile de ascultare în care se poate plasa interlocutorul fie principial (în general, interlocutorul X încearcă să fie un ascultător activ sau, dimpotrivă, preferă ipostaza ascultătorului pasiv sau a celui mereu indiferent la ceea ce se întâmplă în jurul lui, în situația de comunicare respectivă), fie contextual 57 (de exemplu, din cauza
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
din partea interlocutorului, asumarea unui anumit rol în context, a unei anumite atitudini atât față de locutor, cât și față de actul comunicativ în ansamblu. Relevante sunt, în acest sens, stilurile de ascultare în care se poate plasa interlocutorul fie principial (în general, interlocutorul X încearcă să fie un ascultător activ sau, dimpotrivă, preferă ipostaza ascultătorului pasiv sau a celui mereu indiferent la ceea ce se întâmplă în jurul lui, în situația de comunicare respectivă), fie contextual 57 (de exemplu, din cauza oboselii, un interlocutor, de obicei
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în general, interlocutorul X încearcă să fie un ascultător activ sau, dimpotrivă, preferă ipostaza ascultătorului pasiv sau a celui mereu indiferent la ceea ce se întâmplă în jurul lui, în situația de comunicare respectivă), fie contextual 57 (de exemplu, din cauza oboselii, un interlocutor, de obicei ascultător activ, devine pasiv). În ambele tipuri de situații, locutorul primește astfel feedback prin manifestările vizibile, verbale/nonverbale, ale atitudinii interlocutorului 58. De exemplu (după Albu, 2008, pp. 163-164; Coman, 2008, pp. 112-113; Pânișoară, 2004, pp. 126-127; Marinescu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
se întâmplă în jurul lui, în situația de comunicare respectivă), fie contextual 57 (de exemplu, din cauza oboselii, un interlocutor, de obicei ascultător activ, devine pasiv). În ambele tipuri de situații, locutorul primește astfel feedback prin manifestările vizibile, verbale/nonverbale, ale atitudinii interlocutorului 58. De exemplu (după Albu, 2008, pp. 163-164; Coman, 2008, pp. 112-113; Pânișoară, 2004, pp. 126-127; Marinescu, 2003, p. 39; Ezechil, 2002, p. 59; Șoitu, 2001, pp. 160-162 etc.): * ascultătorul activ 59 este recognoscibil printr-un comportament verbal de tipul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ceea ce spune locutorul și se manifestă printr-o atitudine de retragere, privire în pământ, roșeață în obraji, prin sintagme de disculpare de tipul eu..., nu... etc.; * ascultătorul absent este cel prezent doar fizic în situația de comunicare respectivă tipul de interlocutor căruia simți uneori nevoia să-i spui Bună dimineața!, indiferent de ora din zi; * ascultătorul revoltat/suprasaturat de o anumită temă de discuție, de actul comunicativ respectiv, de intervenția prea amplă a locutorului etc. se face explicit prin sintagme de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
se mai termină prezentarea asta?; M-am săturat să tot facem mereu același lucru!, prin mâini ridicate a revoltă, ridicarea nemulțumită/revoltată a privirii, tuse ostentativă, obiecte "scăpate" din mână etc. (3) Cu ce scop se plasează în ipostaza de interlocutor în respectiva situație de comunicare? Față de ipostaza locutorială, caracterizată prin "comunic pentru a...", cea interlocutorială poate fi prezentată prin variabilele lui "ascult pentru a..."60; astfel, interlocutorul ascultă pentru că: * dorește să se informeze; * dorește să-l cunoască pe locutor; * dorește
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
scăpate" din mână etc. (3) Cu ce scop se plasează în ipostaza de interlocutor în respectiva situație de comunicare? Față de ipostaza locutorială, caracterizată prin "comunic pentru a...", cea interlocutorială poate fi prezentată prin variabilele lui "ascult pentru a..."60; astfel, interlocutorul ascultă pentru că: * dorește să se informeze; * dorește să-l cunoască pe locutor; * dorește să-și dea seama de măsura în care locutorul se implică în actul comunicativ respectiv; * dorește să găsească soluțiile unei situații conflictuale; * dorește să aibă puncte de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dorește să aibă puncte de plecare pentru prezentarea/dezvoltarea propriilor idei; * dorește să se raporteze critic la ceea ce spune locutorul; * dorește să construiască/să mențină o anumită relație cu locutorul; * dorește să se amuze/distreze etc. (4) Ce receptează/decodează interlocutorul? Mesajul verbal, nonverbal și paraverbal transmis de către locutor, informațiile, stările comunicate/exteriorizate de către acesta, voluntar și/sau involuntar. Mesajul explicit și, în condiții optime, pe cel implicit mesajul "spus" și pe cel "ne-spus" (vezi supra). (5) Ce tehnici/instrumente
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
verbal, nonverbal și paraverbal transmis de către locutor, informațiile, stările comunicate/exteriorizate de către acesta, voluntar și/sau involuntar. Mesajul explicit și, în condiții optime, pe cel implicit mesajul "spus" și pe cel "ne-spus" (vezi supra). (5) Ce tehnici/instrumente folosește interlocutorul în decodare? În principiu, asocierile între indicatorii verbali, nonverbali și paraverbali actualizați în cadrul actului comunicativ și posibilele "traduceri" contextuale ale acestora. Într-un plan mai general, plasarea în ipostaza de interlocutor și, implicit, practica ascultării presupun un demers gradat. Se
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ne-spus" (vezi supra). (5) Ce tehnici/instrumente folosește interlocutorul în decodare? În principiu, asocierile între indicatorii verbali, nonverbali și paraverbali actualizați în cadrul actului comunicativ și posibilele "traduceri" contextuale ale acestora. Într-un plan mai general, plasarea în ipostaza de interlocutor și, implicit, practica ascultării presupun un demers gradat. Se disting, în acest sens, în literatura de specialitate, patru etape ale unui model al ascultării (cf. Raymond S. Ross și Mark G. Ross, apud Pânișoară, 2004, pp. 125-130): * senzația rezultat al
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în acest sens, în literatura de specialitate, patru etape ale unui model al ascultării (cf. Raymond S. Ross și Mark G. Ross, apud Pânișoară, 2004, pp. 125-130): * senzația rezultat al acțiunii analizatorilor (auditiv, vizual, olfactiv etc.) Pânișoară, 2004, p. 125: interlocutorul aude61 mesajul, vede gesturile/mimica locutorului, percepe corect sau distorsionat (din cauze fizice/psihice/contextuale etc.) tonul, intonația etc., este sau nu deranjat de zgomotul de fond/de factorii perturbatori, în general etc.; toate acestea influențează modul în care interlocutorul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interlocutorul aude61 mesajul, vede gesturile/mimica locutorului, percepe corect sau distorsionat (din cauze fizice/psihice/contextuale etc.) tonul, intonația etc., este sau nu deranjat de zgomotul de fond/de factorii perturbatori, în general etc.; toate acestea influențează modul în care interlocutorul percepe/receptează mesajul; * interpretarea implicând "atribuirea unui înțeles la ceea ce am ascultat" (Pânișoară, 2004, p. 126) etapă corespunzătoare celei de decodare a mesajului (prin valorificarea codului cunoscut de către interlocutor și a raportării acestuia la cel folosit de către locutor în construirea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]