6,649 matches
-
II, p. 184. 118 "Principiul rațiunii suficiente este deci fundamentul experienței posibile, adică al cunoașterii obiective a fenomenelor din punctul de vedere al raportului lor în succesiunea timpului." CRP, II, p. 212. 119 CRP, II, p. 228. 120 Pentru problema intuiției categoriale, a se vedea Heidegger, Prolegomene la istoria conceptului de timp; îndeosebi "Partea pregătitoare", Cap. II. 121 "Categoriile pure fără condițiile formale ale sensibilității, au numai o semnificație transcendentală, dar nu au folosire transcendentală, fiindcă o asemenea folosire este imposibilă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Leibniz și Kant; pentru problema sensurilor posibile ale noumen-ului. 126 "Teoria despre sensibilitate este totodată teoria despre noumene în înțeles negativ, adică despre lucruri pe care intelectul trebuie să și le gândească, independent de această relație, cu modul nostru de intuiție, prin urmare nu numai ca fenomene, ci ca lucruri în sine, dar înțelegând în același timp că în această abstracție el nu se poate folosi de categoriile lui din acest punct de vedere, fiindcă acestea nu au sens decât în raport cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
urmare nu numai ca fenomene, ci ca lucruri în sine, dar înțelegând în același timp că în această abstracție el nu se poate folosi de categoriile lui din acest punct de vedere, fiindcă acestea nu au sens decât în raport cu unitatea intuițiilor în spațiu și timp, și nu putem determina a apriori această unitate însăși cu ajutorul conceptelor generale de legătură numai din cauza simplei idealități a spațiului și timpului." CRP, II, pp. 247-248. 127 Cf., CRP, II, p. 288. 128 CRP, II, p.
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prezintă un avantaj pentru securitatea acesteia. Domnul Ion Bratu este un om pe care te poți baza, la care poți apela ori de câte ori ai nevoie. Este un om de încredere, care menține un anumit echilibru în colectiv. Mă felicit sincer pentru intuiția pe care am avut o când i-am încadrat pe domnii Iorgu Mihai și Marius Sereciu. Sunt oameni serioși, deosebit de harnici și devotați Stațiunii. Domnul Arif Ermin este legat de Stațiune de când era copil. A fost adesea alături de Maria Celan
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
poată fi privit nu doar ca un șef, un superior, conducător de doctorat, ci și ca un prieten, ale cărui păreri, sfaturi se fac pe deplin înțelese. În ceea ce mă privește consider că domnia sa a avut în primul rând poate intuiția, sau curajul să creadă că un absolvent de pregătire artistică la bază, poate închega o teză în domeniul biologiei aplicate, să-i accepte coordonarea și să-și asume ceea ce derivă din acest fapt. Profesorul Mustață a știut cum să clarifice
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
găsesc frunze simple, mai mult sau mai puțin lanceolate, în timp ce spre vârf se desfășoară în evantaie din ce în ce mai mari. Imediat a încercat să-și explice această descoperire, cu atât mai mult cu cât ea era caracteristică și altor specii de plante. Intuiția i-a permis formularea unor ipoteze foarte îndrăznețe: că toate excrescențele laterale ale plantei erau variații ale unei singure structuri - frunza. Astfel se convinge de faptul că în natură se formează o serie de organe pornindu-se de la o formă
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
pistilului; expansiunea Țesuturilor în formarea fructelor este urmată de contragerea structurilor în formarea seminței și a embrionului. Aceste cicluri, precizează Goethe, se reiau în fiecare ciclu biologic al unei specii de plante. Merită să medităm la aceste aspecte, care dezvăluie intuiția unui geniu. Un alt principiu descoperit de Goethe, pe care însă nu-l nominalizează, după cum remarca Ernst Lehrs în cartea sa „Omul și materia” este cel al renunțării. Este atât de multă subtilitate în funcționarea acestui principiu încât descoperirea lui
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
fi nu numai o simplă șezătoare sau clacă, ci și un mijloc de cunoaștere reciprocă mai profundă a ceea ce urmăriți de fapt. - N-am zis nimic până acum deși m-am gândit la așa ceva, răspunde oarecum surprins Costică Talmaciu, de intuiția gazdei Maria, despre cântărețul de biserică. Apoi continuă: sunt fete în corul bisericii deosebit de talentate, cu voce, aș putea spune îngerească de frumoasă, catifelată, de se miră mulți preoți de talentul lor. Și nu numai atât, dar sunt și bune
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
parcurs: A. Nici o datorie împlinită fără corolarul bucuriei. Sensul vieții nu trebuie resimțit drept corvoadă. B. Nici o suferință fără exercițiul corelativ al răbdării. Răbdarea e un mod eficient de a căuta sensul, de a-l aștepta. C. Nici o bucurie fără intuiția extatică a neantului supra luminos dindărătul ei. D. Balastul unei vieți nu poate dizolva sensul ei și nu trebuie disprețuit. El se lasă încorporat, ca soclu, în construcția finală. II DESPRE LUCRURILE CU ADEVĂRAT IMPORTANTE Autenticitate Când spunem despre cineva
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
să fi fost anticipate cu vreo două trei mii de ani în urmă (Puranas au apărut, în formă scrisă, în veacurile III-V de după Hristos, dar vin dintr-o tradiție orală care, deja pe-atunci, era veche de peste un mileniu). Intuițiile profetice ale hinduismului se referă la modul în care se va încheia actualul ciclu al civilizației terestre. Nu e vorba de sfârșitul lumii, ci de sfârșitul unei lumi, urmat, inevitabil, de deschiderea unui nou ciclu. După lectura acestui text, nu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
elevilor și principiile didactice. “Domnul Marcu este pătruns de conștiința datoriei și dă importanța cuvenită instrucției și educaței integrale. Îl preocupă problemele actuale ale educației. Lecțiile s-au desfășurat cu respectarea normelor metodice ce se recomandă la o lecție. Principiul intuiției, al activismului și al corelației obiectelor de învățământ a fost respectat”. Aplicațiile practice pe lotul școlar, excursiile în natură, aplicațiile practice în natură privind recunoașterea plantelor medicinale, conservarea și folosirea acestora, înființarea pepinierei școlare, lucrările practice în livada școlii, la
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
și nici descoperirea electronului; paradoxal, dar tocmai structura atomului i-a confirmat definitiv legea. Iar În spiritul obișnuitelor mele emisiuni de luni, i-aș reproșa pionieratul În privința utilizării combustibililor fosili, care ne pun astăzi atâtea probleme de mediu. Însă, geniala intuiție a legii periodicității i-a adus recunoașterea din partea unor universități de prestigiu, ca Oxford și Cambridge, a unor academii precum cele din Roma, Paris și Berlin, mai puțin Însă În propria țară, căci „profetul nu e crezut În patria lui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ÎÎÎ... urile de rigoare care umplu pauzele de gândire, ori frazele retezate. Poate sunt eu deformat de o viață În care m’am exprimat În scris. Dar, odată trecută experiența aflu - eu nemulțumit, interlocutoarea mea fericită, chiar felicitată -, uzând de intuiția mea pisicească, că așa se poate smulge - nu pentru ea, dar pentru ascultător și, desigur, pentru „subconștientul colectiv“ În care ajunge În cele din urmă - mai multă informație și, desigur, sinceritate. Nu de asta m’am temut sau mă voi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nihilo și ceea ce câștigă careva pierde sigur altcineva. Cât privește sistemul de compatibilități abia amintit, felina Pisică Își găsește „casă“ În mai tot zodiacul. Ca și realul animăluț care mă așteaptă acasă, de fapt două. Asta mai zic și eu intuiție, mai bine-zis observație, chinezească. Și aș mai spune, În ideea de inexistență a acelui perpetuum-mobile că, câștigul de energie liberă - luată desigur din energia chimică a alimentelor - a populației umane pe care-l arată interpretarea zodiacului babilonean, pe termenul scurt
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de puzzle, dar de data aceasta, un „puzzle dumnezeiesc.” A fost ca și cum bunul Dumnezeu mi-a dat aceste piese în situații existențiale complicate și care mi-au răscolit ființa. Eu n-am făcut decât s-aleg aceste piese și, grație intuiției pragmatice, le-am așezat în această ecuație pe care viața mi-a conferit-o. Fiecare dintre noi își are propria ecuație existențială, fiecare își caută, uneori toată viața, piesele potrivite pentru a monta acest puzzle complicat. Au fost momente grele
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
un monument de o valoare istorică, artistică, spirituală și culturală deosebită. Irina Osoianu Clasa a X-a Colegiul Teoretic „Mihail Sadoveanu” Pașcani Postfață Oricine va parcurge cartea doamnei profesoare Mariana Coteț Botezatu va putea constata, dincolo de inspirația și talentul domniei sale, intuiția și fluența ideilor în această exigentă artă a cuvântului așternut pe hârtie. Am parcurs până în prezent multe lucrări structurate pe o tematică prevalent geografică, științifică, însă prea puține de factura celei realizate în spirit literar și unde elementul geografic se
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
apoi un anumit farmec mistic izvorât și din mirosul sulcinii (sulfină), elemente pe care le putem prelungi în atmosfera interioară a noii case de la Ipotești, căci alte documente sau mărturii asupra interiorului ipoteștean nu există. Numai G. Călinescu, cu forța intuiției sale, a realizat o descriere ce pare a se apropia de real: locuința părintească nu era palat boieresc, ci o casă modestă de țară, dar încăpătoare și gospodărească, nu lipsită de o anumită eleganță rustică. Era o construcție geometrică, puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale2 țin numai și numai de mister. Ele scapă oricăruia dintre muritori. Geniului însuși îi scapă. Fiind (poate) cel mai aproape de mâna divină, el are intuiții cosmice: Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nor de aur din marea de amar3. Așadar, folclorul s-a născut ca un dat al poporului din mâna divină. Românul născut poet este intermediarul ales între realitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
precum filozofii; și nici nu are nevoie de o perspectivă totală, exhaustivă, asupra lumii și vieții, oricât de difuză ar fi ea, ci de o perspectivă personală asupra lucrurilor, adecvată acestui unic moment (adecvată unității emoționale a momentului), de o intuiție care nu se teme că, în alte împrejurări, ar intra în conflict cu alte moduri nepereche de intuiție. [...] Într-o operă lirică există o textură sentimentală organică și o imagine a vieții parțială și îngustă în chip specific, iar climatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
difuză ar fi ea, ci de o perspectivă personală asupra lucrurilor, adecvată acestui unic moment (adecvată unității emoționale a momentului), de o intuiție care nu se teme că, în alte împrejurări, ar intra în conflict cu alte moduri nepereche de intuiție. [...] Într-o operă lirică există o textură sentimentală organică și o imagine a vieții parțială și îngustă în chip specific, iar climatul sentimental și emoțiile lui mai pronunțate se află într-o relație de armonie cu imaginea realității prezentate 17
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Lacul, Sara pe deal, Copii eram noi amândoi etc.). Neîndoielnic, mult mai complicat apare mecanismul de devoalare a alchimiei poetice eminesciene și a legăturilor subtile și rafinate, constituite într-un eșafodaj al ideilor decantate și minuțios elaborate. Cunoașterea, dar și intuiția, care nu trebuie neglijată în munca de cercetare și care, la rându-i, este și ea un element înrudit al actului de creație, se completează în jocul de recreare a universului eminescian. Provocatoare, încercarea de repunere a culorilor (cel puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
accepta sfidarea lumii și de a crea iluzia realității 58. Așadar, s-ar putea ca drumul adevăratei înțelegeri să fie tocmai invers, și mai curând să înțelegem realitatea înconjurătoare prin intermediul realității artistice, fiindcă aceasta din urmă este întemeiată plecând de la intuiție. De aceea poezia deschide scara realului. [...] numai în orizontul acestei lumi viața își desfășoară plenar ceremonialurile propriei esențe 59. În acest sens aflăm suficient de multe exemple în opera eminesciană. Focul, de pildă, în mod predilect, dar și atmosfera casei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fenomenului în cauză este surprins în toată complexitatea lui de Amado Alonso în lucrarea Materie și formă în poezie: Contemplând o realitate circumscrisă sieși, poetul o pătrunde atât de adânc cu privirea-i sfredelitoare încât reușește să ne dea o intuiție sentimentală (s.n.) asupra lumii și vieții, ridicând prin aceasta umila realitate concretă a existenței la planul înalt al realităților ideale și al esențelor.14 Așadar, când se vorbește de metafizica poetului trebuie făcută distincția între intuiția sentimentală, care presupune implicare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
să ne dea o intuiție sentimentală (s.n.) asupra lumii și vieții, ridicând prin aceasta umila realitate concretă a existenței la planul înalt al realităților ideale și al esențelor.14 Așadar, când se vorbește de metafizica poetului trebuie făcută distincția între intuiția sentimentală, care presupune implicare (una obligatorie), și intuiția rece, a ideilor filozofului, transpuse în materia gândirii sale. De aceea, termenul ales în titlu este sublimare, și nu transcendere. Sublimarea în cazul acesta, sublimarea poetică este esența fenomenului despre care vorbim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lumii și vieții, ridicând prin aceasta umila realitate concretă a existenței la planul înalt al realităților ideale și al esențelor.14 Așadar, când se vorbește de metafizica poetului trebuie făcută distincția între intuiția sentimentală, care presupune implicare (una obligatorie), și intuiția rece, a ideilor filozofului, transpuse în materia gândirii sale. De aceea, termenul ales în titlu este sublimare, și nu transcendere. Sublimarea în cazul acesta, sublimarea poetică este esența fenomenului despre care vorbim și care trece de la viață la poezie, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]