10,381 matches
-
tarife vamale preferențiale reciproce, conform prevederilor Acordului comercial de plăți. În luna mai 1972, România a fost vizitată de o delegație economică a Keidaren, condusă de președintele grupului industrial Kawasaki Heavy Industry. În luna august 1972, o delegație a Dietei Japoneze a vizitat România, ocazie cu care au fost evocate bunele relații româno-japoneze și rolul parlamentarilor în aprofundarea cunoașterii și înțelegerii între cele două popoare. Evoluția schimburilor comerciale în perioada 1961-1989 a fost următoarea: 1961 Total 6,5 mil. $ (3,3
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ori față de nivelul exporturilor din 1982, obținându-se cea mai mare balanță excedentară în favoarea României (80 mil. dolari)44. * Se cuvine să mă refer și la cadrul schimburilor economice și financiare în perioada 1990-2000. Constatăm că în anii '70 firmele japoneze și-au făcut prezența în România, construind unele unități industriale de importanță economică națională, așa acum sunt fabricile de rulmenți de la Bârlad, Brașov și Alexandria, și exemplele ar putea continua, exprimând speranța că aceste obiective ar putea fi modernizate în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
obiective ar putea fi modernizate în colaborare cu firmele de specialitate implicate în colaborarea româno-japoneză, în domeniu. Japonia a acordat țării noastre și asistență financiară pentru noi proiecte ale economiei naționale. Î acest context, reamintesc acțiunea prin care pe piața japoneză au fost emise în anul 1996, obligațiuni ale Băncii Naționale a României, cu sprijinul corporației Nomura Securities, în valoare de 500 milioane dolari S.U.A., rata dobânzii fiind doar 5,6%, considerată de specialiști ca fiind redusă. Asistența tehnică pe care Japonia o acordă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
lucrări, dintre acestea evidențiindu-se cartea Japonia, în două volume o prezentare amplă a vieții, obiceiurilor, oamenilor din această țară prietenă, "Țara Soarelui Răsare", din unele timpuri trăite în Japonia de autor. A apărut, totodată, în limba română cartea Basme japoneze, o culegere de 2o de povești, urmată în anul 1939 de Trilogia lui Gheorghe Bădulescu, fost atașat militar în Japonia un număr de ani, inspirată de peisajul social japonez. În anul 1940, sub auspiciile Asociației Japonia-România, a apărut Dicționarul româno-japonez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Japonia de autor. A apărut, totodată, în limba română cartea Basme japoneze, o culegere de 2o de povești, urmată în anul 1939 de Trilogia lui Gheorghe Bădulescu, fost atașat militar în Japonia un număr de ani, inspirată de peisajul social japonez. În anul 1940, sub auspiciile Asociației Japonia-România, a apărut Dicționarul româno-japonez, întocmit de Radu Flondor, împreună cu scriitorul și profesorul Kenxo Vexu. Între cele două războaie mondiale, în domeniul cultural au avut loc evenimente semnificative, realizate de membri ai Ambasadei României
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Flondor, împreună cu scriitorul și profesorul Kenxo Vexu. Între cele două războaie mondiale, în domeniul cultural au avut loc evenimente semnificative, realizate de membri ai Ambasadei României la Tokio; astfel, atașatul militar român, colonelul Gheorghe Bădulescu, un bun cunoscător al limbii japoneze, a scris cartea intitulată semnificativ Suflet japonez (Iamato Dahashi), care l-a inspirat pe scriitorul James Clavel în elaborarea binecunoscutului roman Shogun. Cartea colonelului Bădulescu a fost tradusă în limbile română, engleză și franceză și difuzată în multe țări ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Între cele două războaie mondiale, în domeniul cultural au avut loc evenimente semnificative, realizate de membri ai Ambasadei României la Tokio; astfel, atașatul militar român, colonelul Gheorghe Bădulescu, un bun cunoscător al limbii japoneze, a scris cartea intitulată semnificativ Suflet japonez (Iamato Dahashi), care l-a inspirat pe scriitorul James Clavel în elaborarea binecunoscutului roman Shogun. Cartea colonelului Bădulescu a fost tradusă în limbile română, engleză și franceză și difuzată în multe țări ale lumii. România a avut și va da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
sentimentale, au fost și mari PATRIOȚI; Dumnezeu să-i binecuvânteze și să-i odihnească acolo unde se află (cer scuze pentru firea mea sentimentală!). Au urmat și alte lucrări semnificative care au avut mare succes, precum Istoria Japoniei, în limbile japoneză și română, și traducerea din operele lui Mihai Eminescu în limba japoneză. (Precizez, cu acest prilej, că versurile lui Mihai Eminescu au fost traduse și publicate și în limba urdu vorbită în Pakistan -, în anul 1981, de un mare scriitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
-i odihnească acolo unde se află (cer scuze pentru firea mea sentimentală!). Au urmat și alte lucrări semnificative care au avut mare succes, precum Istoria Japoniei, în limbile japoneză și română, și traducerea din operele lui Mihai Eminescu în limba japoneză. (Precizez, cu acest prilej, că versurile lui Mihai Eminescu au fost traduse și publicate și în limba urdu vorbită în Pakistan -, în anul 1981, de un mare scriitor pakistanez, Dr. Mirza; această limbă care semnifică "amestec de mai multe limbi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
tradus Marele poet al românilor de pretutindeni, "Titanul" Mihai Eminescu, care va fi veșnic și pururea iubit!) Pentru a reveni "la oile noastre", completez informațiile despre "Mari oameni" ai României cu faptul că pe baza lucrărilor colonelului Bădulescu în limba japoneză au fost produse și câteva filme. Relațiile și schimburile cultural-științifice româno-japoneze au fost reluate prin vizita în Republica Populară Română în anul 1956 a unei delegații culturale japoneze, prin deschiderea, în următorii ani, a unei expoziții în capitalele celor două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ai României cu faptul că pe baza lucrărilor colonelului Bădulescu în limba japoneză au fost produse și câteva filme. Relațiile și schimburile cultural-științifice româno-japoneze au fost reluate prin vizita în Republica Populară Română în anul 1956 a unei delegații culturale japoneze, prin deschiderea, în următorii ani, a unei expoziții în capitalele celor două țări. Deși între România și Japonia nu exista un acord cultural, relațiile culturale și științifice s-au dezvoltat, în mod constant. Au fost organizate numeroase expoziții de cărți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de Seiji Shimota; au fost traduse mai multe opere reprezentative ale literaturii noastre și pusă în scenă, în anul 1962, O scrisoare pierdută, a Teatrul Bugeiza, Ultima oră de Mihail Sebastian a fost publicată, în același an 1962, în revista japoneză "Teatrul modern". În anul 1967 a apărut în limba japoneză Răscoala de Liviu Rebreanu și mai târziu Desculț de Zaharia Stancu. În anul 1971 (noiembrie) a fost semnat la Tokio un Protocol de cooperare tehnico-științifică între Consiliul Național pentru Știință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ale literaturii noastre și pusă în scenă, în anul 1962, O scrisoare pierdută, a Teatrul Bugeiza, Ultima oră de Mihail Sebastian a fost publicată, în același an 1962, în revista japoneză "Teatrul modern". În anul 1967 a apărut în limba japoneză Răscoala de Liviu Rebreanu și mai târziu Desculț de Zaharia Stancu. În anul 1971 (noiembrie) a fost semnat la Tokio un Protocol de cooperare tehnico-științifică între Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie din Republica Socialistă România și Asociația japoneză pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
limba japoneză Răscoala de Liviu Rebreanu și mai târziu Desculț de Zaharia Stancu. În anul 1971 (noiembrie) a fost semnat la Tokio un Protocol de cooperare tehnico-științifică între Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie din Republica Socialistă România și Asociația japoneză pentru comerțul cu state est europene. La 15 septembrie 1967, au fost încheiate înțelegeri privind schimburile reciproce de știri și informații între Agerpres și Agenția Kyodo, între Comitetul de Radiodifuziune și Televiziune din România și Societatea Nipoon Hoso Kyokai. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
sfârșitul anului 1972, deputatul H. Kawasaki a publicat lucrarea intitulată România pe calea independenței. Schimburile-cultural științifice și în alte domenii de activitate între România și Japonia ofereau posibilități multiple și largi de cunoaștere și apreciere a poporului român și poporului japonez. 8. În anul 1972, dezvoltarea relațiilor româno-japoneze și, mai ales, perspectivele care se conturau în domeniile economic și comercial au justificat decizia Părții române de a se efectua o vizită la nivel înalt în Japonia. Pregătirile au evoluat în condiții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a activității misiunilor diplomatice din Asia (Pakistan, India, Birmania, Thailanda, Indonezia, Australia, Japonia și altele); am avut sarcina ca la finalul misiunii de control la Tokio să obțin o întâlnire cu coordonatorul spațiului european, pentru a constata ce gândește Partea japoneză cu privire la vizita la nivel înalt a delegației române, care fusese contramandată din cauza lipsei unui acord între cele două părți. La M.A.E. japonez, am fost primit de un adjunct al ministrului, care a exprimat punctul de vedere potrivit căruia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
decât satisfăcătoare. Relațiile româno-japoneze cunoșteau o evoluție pozitivă pe multiple planuri și, în continuare, până în anul 1989, acestea au urmat un curs ascendent în domeniile politic, economic, tehnico-științific, cultural etc. O asemenea evoluție corespundea intereselor poporului român și ale poporului japonez. 9. Aniversarea a 5o de ani de la restabilirea relațiilor româno-japoneze, în anul 1959, a constituit un prilej special și bun pentru o analiză corespunzătoare asupra modului în care au evoluat legăturile româno-japoneze în cei 20 de ani de la evenimentele din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în mod tradițional de relații prietenești cu România în domeniile relațiilor politice, economice, cooperării economice, culturii ș.a. Cele două țări, în calitate și de parteneri importanți, împărtășind și valorile fundamentale, cooperează strâns în probleme regionale și internaționale. România, potrivit aprecierilor japoneze, a parcurs în ultimii 22 de ani, schimbări de regimuri și s-a alăturat NA.T.O. și Uniunii Europene; în prezent, parcurge drumul prin sporirea importanței sale geostrategice, ca forță de stabilitate în regiunea Europei de Est și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
sărăciei etc. La nivelul miniștrilor de externe ai celor două țări (România și Japonia) au avut loc și vor continua consultări politice și discuții și pe tema dezarmării și neproliferării armelor nucleare. 11. După Revoluția din 1989, potrivit aprecierilor ambasadorului japonez la București, Natsuo Amemja, relațiile româno-japoneze au fost relansate în toate domeniile de activitate, asistându-se la realizări însemnate la început de secol și de ciclu istoric, cu perspective deosebite. Printre acțiunile bilaterale importante în relațiile politice româno-japoneze se detașează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
România în luna mai 2009 a Altețelor lor Prințul și Prințesa Akishimo, care au participat la o serie de evenimente ce au adâncit relațiile de prietenie dintre cele două țări. În domeniul economic se evidențiază prezența și activitatea industriilor manufacturiere japoneze în România: șaptesprezece companii și douăzeci și patru de fabrici auto, care au creat douăzeci de mii de locuri de muncă pentru specialiști români. Începând cu anul 1991, au fot reluate unele schimburi comerciale, fiind realizate la export 70,2 milioane dolari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
îmbunătățirea mediului și a infrastructurii. Sunt avute în vedere de Japonia, printre formele de asistență în relațiile cu România, împrumuturile în yeni, împrumuturile nerambursabile, cooperarea tehnică în domenii ca: infrastructura, promovarea investițiilor, mediu etc. În domeniul cultural, subliniez că partea japoneză a fost surprinsă plăcut de interesul manifestat de români pentru cultura și limba japoneză; ca inițiative, menționez "Programul voluntarilor culturali japonezi", care constă în trimiterea de voluntari în instituțiile de educație și în O.N.G-urile din țara noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
asistență în relațiile cu România, împrumuturile în yeni, împrumuturile nerambursabile, cooperarea tehnică în domenii ca: infrastructura, promovarea investițiilor, mediu etc. În domeniul cultural, subliniez că partea japoneză a fost surprinsă plăcut de interesul manifestat de români pentru cultura și limba japoneză; ca inițiative, menționez "Programul voluntarilor culturali japonezi", care constă în trimiterea de voluntari în instituțiile de educație și în O.N.G-urile din țara noastră (introducerea în România a culturii urbane japoneze și a celei tradiționale, predarea limbii japoneze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
yeni, împrumuturile nerambursabile, cooperarea tehnică în domenii ca: infrastructura, promovarea investițiilor, mediu etc. În domeniul cultural, subliniez că partea japoneză a fost surprinsă plăcut de interesul manifestat de români pentru cultura și limba japoneză; ca inițiative, menționez "Programul voluntarilor culturali japonezi", care constă în trimiterea de voluntari în instituțiile de educație și în O.N.G-urile din țara noastră (introducerea în România a culturii urbane japoneze și a celei tradiționale, predarea limbii japoneze etc.). Partea japoneză dorește să dea curs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
manifestat de români pentru cultura și limba japoneză; ca inițiative, menționez "Programul voluntarilor culturali japonezi", care constă în trimiterea de voluntari în instituțiile de educație și în O.N.G-urile din țara noastră (introducerea în România a culturii urbane japoneze și a celei tradiționale, predarea limbii japoneze etc.). Partea japoneză dorește să dea curs schimburilor între intelectualii din cele două țări prietene, ca o contribuție la viitorul relațiilor dintre Japonia și România la soluționarea unor probleme importante având semnificații deosebite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
japoneză; ca inițiative, menționez "Programul voluntarilor culturali japonezi", care constă în trimiterea de voluntari în instituțiile de educație și în O.N.G-urile din țara noastră (introducerea în România a culturii urbane japoneze și a celei tradiționale, predarea limbii japoneze etc.). Partea japoneză dorește să dea curs schimburilor între intelectualii din cele două țări prietene, ca o contribuție la viitorul relațiilor dintre Japonia și România la soluționarea unor probleme importante având semnificații deosebite pe plan internațional în multe domenii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]