6,501 matches
-
drept public, cu responsabilității delegate de autoritatea de stat, în domeniul autorizării, controlului și supravegherii profesiei de farmacist că profesie liberală, de practică publică autorizată. ... (2) Colegiul Farmaciștilor din România are autonomie instituțională în domeniul său de competență, normativ și jurisdicțional profesional. ... (3) Ministerul Sănătății urmărește modul de respectare a prevederilor legale în activitatea Colegiului Farmaciștilor din România. ... (4) Colegiul Farmaciștilor din România cuprinde toți farmaciștii care întrunesc condițiile prevăzute la art. 553 lit. a), c) și e), precum și farmaciștii stabiliți
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246704_a_248033]
-
speței întrunește elementele constitutive ale unui conflict juridic de natură constituțională între autoritățile statului, așa cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții Constituționale. Competența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a instanțelor judecătorești, în general, de a pronunța acte jurisdicționale derivă din Constituție, care în art. 126 alin. (1) prevede că "justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege" și în art. 126 alin. (6) stabilește "controlul judecătoresc al actelor
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
altfel, cauza se află într-un stadiu procedural avansat, în momentul ulterior pronunțării unei hotărâri judecătorești, întemeiată pe lege și pe Constituție, care este opozabilă Senatului. Domnul judecător Tudorel Toader, după ce menționează că autoritatea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta, solicită autorului sesizării să precizeze dacă prin cererea formulată a urmărit pronunțarea unei decizii cu valoare de principiu prin care să se
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
judecătorească și alte autorități publice. Însă, problema nerespectării hotărârilor judecătorești este una extrem de gravă, încât se impune pronunțarea unei soluții cu caracter de principiu prin care să se tranșeze expres obligația celorlalte autorități publice de a pune în aplicare actele jurisdicționale, așa cum și instanțele judecătorești, fidele misiunii lor, respectă și aplică actele normative care nu sunt infirmate în urma efectuării controlului de constituționalitate. În consecință, soluția pe care Curtea Constituțională urmează a o pronunța va satisface atât un interes punctual cu privire la situația
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
consacrată și de art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". Însă, din același temei constituțional se deduce și plenitudinea de competență a legiuitorului de a stabili gradele jurisdicționale, competența instanțelor judecătorești pe nivele ierarhice, cât și procedura de urmat în procesele aflate pe rolul acestora. 3. Efectele hotărârilor judecătorești. Înfăptuirea justiției, în numele legii, are semnificația că actul de justiție izvorăște din normele legale, iar forța lui executorie derivă
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
acestui fapt, hotărârea judecătorească - desemnând tocmai rezultatul activității judiciare - reprezintă, fără îndoială, cel mai important act al justiției. Hotărârea judecătorească, având autoritate de lucru judecat, răspunde nevoii de securitate juridică, părțile având obligația să se supună efectelor obligatorii ale actului jurisdicțional, fără posibilitatea de a mai pune în discuție ceea ce s-a stabilit deja pe calea judecății. Prin urmare, hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă se situează în sfera actelor de autoritate publică, fiind învestită cu o eficiență specifică de către ordinea normativă
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
Națională a Drumurilor din România» și preia toate drepturile și va fi ținută de toate obligațiile legale și contractuale decurgând din raporturile juridice ale acesteia cu terții, inclusiv în litigiile aflate pe rol la instanțele arbitrale, judecătorești sau cu atribuții jurisdicționale, din contractele și acordurile interne și internaționale, precum și din creditele contractate direct de stat și subîmprumutate către Regia Autonomă «Administrația Națională a Drumurilor din România» prin acorduri subsidiare. ... ------------------ Art. 9 a fost modificat de pct. 9 al art. I din
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 84 din 18 septembrie 2003 (*actualizată*) pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Administraţia Naţionala a Drumurilor din România". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248138_a_249467]
-
de înscriere în evidență, taxele de examen de acces în profesie și taxele de examen de definitivat, taxele de eliberare de certificate, cotizația și contribuțiile pe tranșe de venituri se stabilesc anual de către Congresul UNPIR. Secțiunea a 4-a Organele jurisdicționale de disciplină ale UNPIR --------- Secțiunea a 4-a, capitolul VI a fost introdusă de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 222 din 21 noiembrie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 796 din 27 noiembrie 2012. Articolul 66^1
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 86 din 8 noiembrie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246886_a_248215]
-
de înscriere în evidență, taxele de examen de acces în profesie și taxele de examen de definitivat, taxele de eliberare de certificate, cotizația și contribuțiile pe tranșe de venituri se stabilesc anual de către Congresul UNPIR. Secțiunea a 4-a Organele jurisdicționale de disciplină ale UNPIR --------- Secțiunea a 4-a, capitolul VI a fost introdusă de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 222 din 21 noiembrie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 796 din 27 noiembrie 2012. Articolul 66^1
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 86 din 8 noiembrie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246885_a_248214]
-
Cap. III din Titlul VI a fost introdus de pct. 10 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 52 din 21 aprilie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 333 din 30 aprilie 2008. Secțiunea 1 Domeniul de aplicare. Competența jurisdicțională ---------- Secțiunea 1 din Cap. III din Titlul VI a fost introdusă de pct. 10 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 52 din 21 aprilie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 333 din 30 aprilie 2008. Articolul 251^2
LEGE nr. 31 din 16 noiembrie 1990 (**republicată**)(*actualizată*) privind societăţile***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246689_a_248018]
-
procedură civilă nu sunt aplicabile. (3) Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege. ... (4) Contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență. ... Articolul 173 Termen de contestare (1) Contestația se poate face în termen
CODUL DE PROCEDURA FISCALĂ din 24 decembrie 2003 (**republicat**)(*actualizat*) ( Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247360_a_248689]
-
lege în competența altor instanțe; 1^1. în primă și ultimă instanță, procesele și cererile privind creanțe având ca obiect plata unei sume de bani de până la 2.000 lei inclusiv; 2. plângerile împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională și ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege. 3. în orice alte materii date prin lege în competența lor. ----------- Pct. 2 al art. 1 a fost modificat de LEGEA nr. 104 din 22 septembrie 1992
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 16 noiembrie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
conflictul între două Curți de Apel, se judecă de Înalta Curte de Casație și Justiție. ... (4) Există conflict de competență, în sensul art. 20, și în cazul în care el se ivește între instanțe judecătorești și alte organe cu activitate jurisdicțională. În acest caz, conflictul de competență se rezolvă de instanță judecătorească ierarhic superioară instanței în conflict, dispozițiile art. 21 fiind aplicabile. (5) Instanța competentă să judece conflictul va hotărî în camera de consiliu, fără citarea părților. Hotărârea este supusă recursului
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 16 noiembrie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
II Excepțiile de procedură și excepția puterii de lucru judecat Articolul 158 (1) Când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, ea este obligată să stabilească instanța competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent. ... (2) Dacă instanța se declară competentă, va trece la judecarea pricinii, cel nemulțumit putând să facă, potrivit legii, apel sau recurs după darea hotărârii asupra fondului. ... (3) Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 16 noiembrie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
să facă, potrivit legii, apel sau recurs după darea hotărârii asupra fondului. ... (3) Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent.** (4) Abrogat. ... (5) Dacă necompetența nu este de ordine publică, partea care a făcut cererea la o instanța necompetentă nu va putea cere declararea necompetenței. ... ---------- Alin. (2) și (3) ale art. 158 au fost modificate inițial de pct. 8
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 16 noiembrie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, alin. (3) al art. 158 avea următorul conținut: "(3) Dacă instanța se declară necompetentă, ea va trimite dosarul instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent, de îndată ce hotărârea a devenit irevocabilă. Termenul pentru exercitarea căii de atac curge de la pronunțare." Alin. (3) al art. 158 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010 , publicată în MONITORUL
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 16 noiembrie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
și luarea măsurilor asigurătorii, asupra cererilor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârșite în procesele penale și în alte cazuri prevăzute de lege. ... (2) Hotărârile instanțelor judecătorești prin care se soluționează plângerile împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională și ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului, dacă legea nu prevede altfel.*) ... ---------- *) Art. 282^1 a fost introdus prin art. 1 pct. 94 din Ordonanța de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr.
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 16 noiembrie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului***). ... (2) Dacă prima instanță s-a declarat competentă și instanța de apel stabilește că a fost necompetentă, anulând hotărârea atacată, va trimite cauza spre judecare instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent, afară de cazul când constată propria sa competență. În acest caz, precum și atunci când există vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanță a judecat în fond, instanța de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmată și hotărârea pronunțată
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 16 noiembrie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, alin. (2) al art. 297 avea următorul conținut: "(2) Dacă hotărârea a fost desființată pentru lipsa de competență, cauza se trimite spre rejudecare instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent." Alin. (1) al art. 297 a fost modificat de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 219 din 6 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 609 din 14 iulie 2005. ---------- **) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 16 noiembrie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. Secțiunea I Termenul și formele recursului Articolul 299 (1) Hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului. Dispozițiile art. 282 alin. 2 sunt aplicabile în mod corespunzător. ... (1^1) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 1 pct. 1^1. (2) Recursul se soluționează de instanța imediat superioară celei care
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 16 noiembrie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
2001 *) publicată în M. Of. nr. 217 din 27 aprilie 2001. În vechea reglementare avea următorul conținut: "Art. 299. Hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului." Alin. (2) al art. 299 a fost introdus de ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 58 din 25 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 460 din 28 iunie 2003. Alin. (2) al art. 299 a fost modificat de
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 16 noiembrie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
care a pronunțat hotărârea casată sau altei instanțe de același grad. ... (6) În caz de casare a hotărârii atacate, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 3, instanța va trimite dosarul spre judecare instanței judecătorești competente sau organului cu activitate jurisdicțională competent, potrivit legii, iar pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 4 va respinge cererea ca inadmisibila. ... (6^1) Casarea cu trimitere poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului pentru cazul în care instanța a cărei hotărâre este
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 16 noiembrie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
fondului, instanța de recurs, după casare, trimite cauza spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea casată sau altei instanțe de același grad. În cazul casării pentru lipsa de competență, cauza se trimite spre rejudecare instanței competente sau organului cu activitate jurisdicțională competent, potrivit legii. ... (3) Dacă instanța de recurs constată că ea însăși era competentă să soluționeze pricina în prima instanța sau în apel, va casa hotărârea recurată și va soluționa cauza potrivit competenței sale." ... Alin. (3) al art. 312 a
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 16 noiembrie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
o nouă judecată instanței care a pronunțat hotărârea casată ori, atunci când interesele bunei administrări a justiției o cer, altei instanțe de același grad, cu excepția cazului casării pentru lipsa de competență, când trimite cauza instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent potrivit legii. Articolul 314 Înalta Curte de Casație și Justiție hotărăște asupra fondului pricinii în toate cazurile în care casează hotărârea atacată numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost deplin stabilite. Articolul
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 16 noiembrie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
Cursul prescripției se suspenda: ... a) în cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripție a dreptului material la acțiune; ... b) pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanța sau de alt organ jurisdicțional competent; ... c) atâta timp cât debitorul își sustrage veniturile și bunurile de la urmărire; ... d) în alte cazuri prevăzute de lege. ... (1^1) După încetarea suspendării, prescripția își reia cursul, socotindu-se și timpul scurs înainte de suspendare. (2) Prescripția nu se suspenda pe timpul
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 16 noiembrie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]