40,824 matches
-
decât angajații care lucrează la stat (profesori). Ipoteza 3. Angajații care lucrează la privat (reprezentanții medicali) au scoruri semnificativ mai mari la factorul stres comparativ cu angajații care lucrează la stat ( profesorii). 3.3. DESIGN-UL CERCETĂRII 3.3.1. Lotul investigat La cercetare au participat 60 de angajați din sistemul bugetar și privat, respectiv profesori (Colegiul Național “Mihail Sadoveanu “ Pașcani) și reprezentanți medicali (angajați ai unei importante firme de medicamente), cu vârsta cuprinsă între 25-35 ani, studii superioare, 50% femei
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
vorba de indivizii preocupați de impresia pe care o creează celorlalți și care vor să se prezinte într-o lumină favorabilă. Acest factor evaluează motivația generală a subiecților de a se conforma normelor sociale. Chestionarul a fost pretestat pe un lot de 32 de subiecți . Acest instrument are un coeficient Alpha = ,84. Observații: Prelucrările statistice detaliate privind calcularea coeficientului de fidelitate α Cronbach sunt incluse în anexe. b) Scală de percepție a stresului<footnote scală de percepție a stresului (Perceived Stress
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
s-a folosit pentru măsurarea stressului. Pentru acest instrument s-a obținut inițial un coeficient Alpha = ,57, care s-a considerat nesatisfăcător. După eliminarea a 3 itemi s-a obținut un coeficient Alpha = ,81. Chestionarul a fost pretestat pe un lot de 32 subiecți. Observație: Prelucrările statistice detaliate privind calcularea coeficientului de fidelitate α Cronbach sunt incluse în anexe. 3.3.3.Variabilele cercetării Variabilă independența bugetar vs. privat variabilă calitativa bugetar ( cu nivel de venituri /luna 200-300 Euro) privat ( cu
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
Această ipoteză nu s-a confirmat. Nu există nici o legătură între factorul inteligenței emoționale dezirabilitatea socială și stres. Observație: La baza infirmării ipotezelor ar putea sta necesitatea utilizării unor instrumente de măsurare mai exacte și rafinate și urmărirea unui alt lot experimental. Ipoteza de 2.1 “Angajații care lucrează la privat (rezentanții medicali ) au scoruri semnificativ mai mari la factorul înțelegerea emoțiilor celorlalți decât angajații care lucrează la stat (profesorii) “ Pentru a verifica această ipoteză am folosit „Independent Samples T-Test
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
trebuie luate în calcul în investigațiile viitoare asupra inteligenței emoționale și stresului. Interesant ar fi continuarea acestui subiect de cercetare, luându-se în calcul și alte variabile, printre care și cele amintite anterior, iar cercetarea să se realizeze pe un lot mai mare de subiecți (bugetari și angajați la privat) dintre care o parte să ocupe funcții de conducere, pentru a se stabili dacă există diferențe între executanți (nonmanageri) și manageri la nivelul inteligenței emoționale și stresului.
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
și somatogeniile. Acestea scad posibilitățile adaptative și compensatorii a personalităților patologice, măresc sensibilitatea lor față de factorii provocatori. Pe fundalul astenic apărut după bolile somatice descărcările afective apar mai ușor, fiind Însoțite de dispoziție disforică. Analiza comparativă a acțiunilor agresive În lotul neagravat și cel agravat prin factori nocivi dovedește că În cel agravat predomonă acțiuni agresive cu consecințe grele. Așa, În lotul neagravat acțiunile violente ocupă doar 17% din tot lotul, pe cînd În cel agravat 32%. Concluzii 1. Autoși/sau
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
după bolile somatice descărcările afective apar mai ușor, fiind Însoțite de dispoziție disforică. Analiza comparativă a acțiunilor agresive În lotul neagravat și cel agravat prin factori nocivi dovedește că În cel agravat predomonă acțiuni agresive cu consecințe grele. Așa, În lotul neagravat acțiunile violente ocupă doar 17% din tot lotul, pe cînd În cel agravat 32%. Concluzii 1. Autoși/sau heteroagresivitatea este un fenomen caracteristic personalităților patologice. 2. Agresivitatea la personalitățile patologice se manifestă mai frecvent În timpul reacțiilor afective, amplificânduse considerabil
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
Însoțite de dispoziție disforică. Analiza comparativă a acțiunilor agresive În lotul neagravat și cel agravat prin factori nocivi dovedește că În cel agravat predomonă acțiuni agresive cu consecințe grele. Așa, În lotul neagravat acțiunile violente ocupă doar 17% din tot lotul, pe cînd În cel agravat 32%. Concluzii 1. Autoși/sau heteroagresivitatea este un fenomen caracteristic personalităților patologice. 2. Agresivitatea la personalitățile patologice se manifestă mai frecvent În timpul reacțiilor afective, amplificânduse considerabil În cazul modificării structurii personalității sub acțiunea factorilor nocivi
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
agresive verbale, la nivel psihologic și simbolic și agresiunea fizică ; -obiectul conduitei agresive conduite heteroagresive și autoagresive . Prezentul studiu Încearcă o analiză pe criterii nozologice a conduitelor auto și heteroagresive exteriorizate cu accent În special pe asocierea alcoolism-agresivitate la un lot de 263 de pacienți dintr-un total de 1284 de bolnavi, bărbați, internați În perioada 1 I 31 VI 2003 În secția III acuți a Spitalului Clinic de Psihiatrie “ Socola” Iași. Cazurile au fost selectate după criteriul menționării diferitelor forme
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
momentul efectuării analizei, În spital se aflau internați un număr de 197 bolnavi psihic (spitalul având o capacitate de 220 de paturi), din care 10 bolnavi se aflau În situația finalizării formalităților juridice de externare. Așadar, am luat În considerare lotul de 187 de bolnavi care au rămas În asistență. Din cei 187 de internați, conforma prevederilor Art. 114 C.P., au fost selecționați și cuprinși În eșantionul de analiză statistică 55 de bolnavi care au săvârșit omoruri și tentative de omor
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
50% din bolnavii criminali erau schizofreni, 77% din aceștia fiind bărbați. Din cei 27 de schizofreni criminali 19 (14 bărbați și 5 femei), adică 70%, aveau vârsta cuprinsă Între 30 și 40 ani, În momentul săvârșirii faptei. CONCLUZII 1. În lotul de bolnavi analizat s-a constatat o incidență, semnificativ mai mare, a comportamentului homicidar la bolnavii schizofreni cu vârsta cuprinsă Între 30 și 40 ani. 2. Coexistența consumului de alcool, la majoritatea bolnavilor care au comis acte criminale, readuce În
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
suicidar. Există dezechilibre caracteriale care favorizează tentativa.Impulsivul va avea motive futile ,va surprinde prin bruschețea actului.La paranoici vom găsi o hipersensibilitate morbidă.Irascibilul,perversul, hiperemotivul,anxiosul reprezintă alte categorii de predispuși ,fiecare predispoziție avându-și „mecanismele” sale.Un lot masiv este furnizat de către Întârziații afectivi( prin atitudine „captativă”), prin mare sugestibilitate, prin tendința de imitare, În urma forțării atenției și milei etc) Există un coeficient personal În ceea ce privește gradul de premeditare, alegerea :momentului” și a modalității de execuție (L. Szondi a
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
unei ciclări rapide a episoadelor. Strober a constatat că 20% dintre pacienții cu tulburare bipolară au prezentat o tentativă suicidară În primii 5 ani de la debutul tulburării , fapt ce a fost constatat și de studiul efectuat de Tondo pe un lot de pacienți cu tulburare bipolară și care În primii 5 ani de la debut În proporție de cel puțin 50% au avut cel puțin o tentativă suicidară.În plus de la primele manifestări ale tulburării bipolare și până la Începerea tratamentului adecvat trec
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
de sex feminin sunt mai expuse riscului de a dezvolta o formă secundară de alcoolism, determinată de o depresie. Ipoteza că simptomele depresive preced consumul de alcool la femei, În timp ce abuzul etanolic determină depresia la bărbați a fost verificată pe loturi mari de pacienți. S-a constatat că riscul abuzului de alcool la femeile depresive este de 2,6 ori mai mare fsță de femeile fără istoric depresiv. Debutul timpuriu al consumului este datorat frecvent unei tulburări psihice. La 81% dintre
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
negativ). Pe parcursul cercetării s-au avut În vedere următoarele ipoteze: 1. Vor exista diferențe semnificative Între eșantionul clinic și cel non-clinic În ceea ce privește agresivitatea. 2. Va exista o relație semnificativă Între nivelul stimei de sine și agresivitate. MATERIALE ȘI METODĂ Subiecți Lotul de studiu a fost alcătuit din 56 bărbați. Acest eșantion a fost Împărțit În două subeșantioane. Primul subeșantion, cuprinzând 27 subiecți, a fost alcătuit din persoane care suferă de schizofrenie paranoidă. Al doilea subeșantion cuprinzând 29 subiecți, a fost alcătuit
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
a fost aplicat orientativ testul arborelui Koch - Storra pentru a putea observa diferențele dintre personalitatea reală și cea aparentă. Pentru analiza datelor obținute În urma aplicării testelor am utilizat testul Student Fisher care pune În evidență diferențele semnificative dintre cele două loturi. Pentru a putea afla care este profilul psihologic al tânărului delincvent, am utilizat analiza corelațiilor (coeficientul de corelație Pearson) dintre variabilele luate În studiu pe baza scalelor din ,,Inventarul de ostilitate”, ,,Personalității accentuate” și QI. În cadrul lotului studiat s-a
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
dintre cele două loturi. Pentru a putea afla care este profilul psihologic al tânărului delincvent, am utilizat analiza corelațiilor (coeficientul de corelație Pearson) dintre variabilele luate În studiu pe baza scalelor din ,,Inventarul de ostilitate”, ,,Personalității accentuate” și QI. În cadrul lotului studiat s-a constatat că 50% dintre subiecți provin din familii dezorganizate 65% din subiecți făceau parte din familii În care cel puțin unul din părinți consumau cantități mari de alcool În 63% din cazuri relațiile cu familia sunt conflictuale
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
minciuni perpetue, de enurezis nocturn și coșmaruri. aproximativ toți subiecții au consumat alcool de la vârste fragede 40% din subiecți afirmă plăcerea este obținută prin suferința celuilalt Analizând această reprezentare grafică a QI-ului se observă că valorile QI-ului pentru lotul martor sunt mai mari comparativ cu lotul studiat. Extremitățile (50%) se plasează pe o arie mai mică decât cea a lotului studiat, observându-se și existența unor cazuri de excepție - QI - inteligență nivel superior Mediana, atât pentru reprezentare lotului studiat
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
aproximativ toți subiecții au consumat alcool de la vârste fragede 40% din subiecți afirmă plăcerea este obținută prin suferința celuilalt Analizând această reprezentare grafică a QI-ului se observă că valorile QI-ului pentru lotul martor sunt mai mari comparativ cu lotul studiat. Extremitățile (50%) se plasează pe o arie mai mică decât cea a lotului studiat, observându-se și existența unor cazuri de excepție - QI - inteligență nivel superior Mediana, atât pentru reprezentare lotului studiat cât și pentru a lotului martor indică
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
este obținută prin suferința celuilalt Analizând această reprezentare grafică a QI-ului se observă că valorile QI-ului pentru lotul martor sunt mai mari comparativ cu lotul studiat. Extremitățile (50%) se plasează pe o arie mai mică decât cea a lotului studiat, observându-se și existența unor cazuri de excepție - QI - inteligență nivel superior Mediana, atât pentru reprezentare lotului studiat cât și pentru a lotului martor indică un procentaj mai mare de subiecți cu o inteligență medie (QI = 100) Lotul studiat
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
pentru lotul martor sunt mai mari comparativ cu lotul studiat. Extremitățile (50%) se plasează pe o arie mai mică decât cea a lotului studiat, observându-se și existența unor cazuri de excepție - QI - inteligență nivel superior Mediana, atât pentru reprezentare lotului studiat cât și pentru a lotului martor indică un procentaj mai mare de subiecți cu o inteligență medie (QI = 100) Lotul studiat prezintă extreme destul de variate pe o plajă mult mai mare ce indică o media a QI ului cu
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
comparativ cu lotul studiat. Extremitățile (50%) se plasează pe o arie mai mică decât cea a lotului studiat, observându-se și existența unor cazuri de excepție - QI - inteligență nivel superior Mediana, atât pentru reprezentare lotului studiat cât și pentru a lotului martor indică un procentaj mai mare de subiecți cu o inteligență medie (QI = 100) Lotul studiat prezintă extreme destul de variate pe o plajă mult mai mare ce indică o media a QI ului cu valori mai mici decât cea a
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
a lotului studiat, observându-se și existența unor cazuri de excepție - QI - inteligență nivel superior Mediana, atât pentru reprezentare lotului studiat cât și pentru a lotului martor indică un procentaj mai mare de subiecți cu o inteligență medie (QI = 100) Lotul studiat prezintă extreme destul de variate pe o plajă mult mai mare ce indică o media a QI ului cu valori mai mici decât cea a lotului martor. Analizând această reprezentare grafică a ostilității se observă că : lotul martor prezintă un
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
martor indică un procentaj mai mare de subiecți cu o inteligență medie (QI = 100) Lotul studiat prezintă extreme destul de variate pe o plajă mult mai mare ce indică o media a QI ului cu valori mai mici decât cea a lotului martor. Analizând această reprezentare grafică a ostilității se observă că : lotul martor prezintă un nivel al ostilității mai scăzut, iar plaja extremităților este mai mică comparativ cu cea a lotului studiat atât În cazul lotului martor cât și al celui
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
medie (QI = 100) Lotul studiat prezintă extreme destul de variate pe o plajă mult mai mare ce indică o media a QI ului cu valori mai mici decât cea a lotului martor. Analizând această reprezentare grafică a ostilității se observă că : lotul martor prezintă un nivel al ostilității mai scăzut, iar plaja extremităților este mai mică comparativ cu cea a lotului studiat atât În cazul lotului martor cât și al celui studiat există excepții la un nivel foarte ridicat, scorul total fiind
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]