14,805 matches
-
manifestări prin care persoana se deschide, depășindu-se pe sine. Direcțiile sunt Însă diferite. Afirmarea presupune Înfruntarea, victoria asupra destinului. Este actul eroic. Negarea presupune suferința, Înfrângerea persoanei În fața destinului. Este un act care sfârșește tragic. Eroul este simbolul forței luminoase, vitale, care Învinge. Persoana tragică este simbolul forțelor tenebroase ale morții care anulează pe cel care se opune. Între cele două situații ontologice, trebuie permanent să vedem omul. Antinomia persoanei ni se revelează Între eroic și tragic, considerate ca două
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
devine semn sau manifestare a simbiozei dintre terestru și ceresc, prin lumină și fantezie. Imaginile construiesc mici alegorii ale unei mistuitoare nevoi de depășire a condiției individuale, într-o tentativă grațioasă, senină de a transcende existența concretă spre una eternă, luminoasă. Primul volum în proză, Cordun (1942), este o încercare originală de a reface percepțiile, trăirile, „relatarea” unui copil, fără intervenția adultului în interpretare, ordonare, povestire. Felurite secvențe din viața familiei sau a satului sunt notate cu simplitatea și sărăcia de
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
la o „evadare în supranatural”. Descinzând din imperiul „irealității” în orizontul realului, memorialistul povestește, cu un fior al retrăirii, despre lumea de culori, miresme și forme prin care i-a fost dat să treacă. „Spectacolul anotimpurilor”, „descoperirea mării”, „vasta și luminoasa nostalgie a Moldovei”, a Iașilor îndeosebi sunt imagini și stări zugrăvite în așa fel încât culorile să cânte, lăsând să se întrezărească acele semnificații accesibile doar unui inițiat. Încrezător dintotdeauna în „virtutea cuvântului”, arhitectul de elită se arată a fi
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
de orice inițiativă, voință sau libertate de alegere, ca pe niște jucării ale unui destin sumbru, absurd, căruia, copleșite, i se abandonează fără împotrivire. Pare viziunea unui om sfârșit, care nu mai poate sau nu mai vrea să vadă ceva luminos în existența umană. C. afișează o neutralitate neclintită, nu sentimentalizează, nu compătimește pe nimeni, nu pledează pentru nimic. Descrie atent, relatează detașat tot ce se „întâmplă”. Contemporanii au fost surprinși de maturitatea, de siguranța scrisului său, de sobrietatea tensionată a
CANTONIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286078_a_287407]
-
poeți ai modernității. Mitul lui Orfeu - Orfeu: motivul permanenței în lirica Renașterii (1978) - îi va da prilejul de a regândi condiția poetului și a poeziei: așa cum figura personajului mitologic evoluează de la o „divinitate traco-frigiană cu evidente implicații chtoniene” la imaginea luminoasă de fiu al lui Apollo și al uneia dintre muze, tot așa poezia este un act de purificare, de distilare a ceea ce este obscur și tenebros în ființa umană, împlinindu-și astfel menirea totalizatoare prin conjugarea întunericului cu lumina, a
CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286085_a_287414]
-
Rodean e ca o prăpastie rece, întunecată). Astfel, omul e legat permanent de crepuscular și de durere, din care se desprinde și ia contur (Vechi pădurari). Ignorând aproape cu totul peisajul citadin, scriitorul se oprește asupra celui rural, nu totdeauna luminos, dar sugestiv prin asprimea liniilor. Atmosfera este de trai „în întuneric”, povestirile fiind organic structurate pe absența luminii, ca simbol al vieții întregi. Întunecate, rudimentare, peisajele creează granițe inospitaliere altor sentimente în afara acelora pe care le presupune povestirea. Când aceasta
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
absorbției în nefericire. Scriitorul are o concepție sumbră despre existență, fără a intra totuși în opoziție radicală cu meliorismul creștin, căci, după el, geneza vieții este durerea. În concordanță cu peisajul sunt și locuințele personajelor, în mod obișnuit cenușii, rar luminoase, bântuite de duhuri (Vedenia, Jandarmul). În ele se intră anevoie și cu neplăcere, impresii pe care A. le accentuează prin așezarea descrierilor unor astfel de case în chiar debutul câtorva povestiri și romane (Arhanghelii, Biruința, Domnișoara Ana). Pătrunderea în satul
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
are în vedere utilizarea mijloacelor auxiliare (cârje, orteze, fotoliu rulant etc.). Examinarea unui copil impune asigurarea unor condiții cum ar fi: 1) copilul trebuie să fie îmbrăcat lejer: șort și maiou, fără încălțăminte; 2) sala de examinare să fie spațioasă, luminoasă, cu o temperatură confortabilă (se va permite părinților sau însoțitorilor să asiste); 3) examinarea trebuie să se facă cu calm, copilul fiind încurajat să depună efortul necesar. Dacă probele de la începutul unei rubrici par ușor de executat, se poate trece
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Lumină. Intersecția. Pe zebră, în mijlocul străzii se află întins - lovit de o mașină - Gigel, cu mingea lângă el. În colțul străzii, lângă semafor, Raluca, agitată, plânge, iar Ana II se manifestă, cum va face mereu în situații ,,dificile’’, cu ,,reacții’’ luminoase și sonore metalice, specifice. În scenă intră șoferul care l-a lovit pe Gigel, însoțit de Raluca și Ana II. Șoferul: Un medic ! Un medic, repede ! (Gigel plânge, se vaită de durere ). O ambulanță ! ( crește în intensitate sirena ambulanței ). În
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
pe toți să râdă. Scena cu șireturile, bineînțeles, că se repetă și la plecare, când musafirii încearcă să-și lege șireturile iar July, responsabilă cu șireturile, urgent le dezleagă și asta, la infinit, până musafirii nu mai știu de râs. Luminosul Mitică tot timpul era fericit, ori de câte ori mergea cu părinții la țară. Acolo se bucura de o mai mare libertate, dar și de atenția specială a bunicii, care îl răsfăța cu mâncăruri deosebite. Îl aștepta cu pulpe de pui, cocea pâine
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
exclama nepotul, cum îl cheamă?Cum îl cheamă? - repeta bunicul. Nu are nume, te-a așteptat pe tine să-i dai un nume, care i se potrivește. Mitică se gândea câteva clipe, apoi cu multă înțelepciune afișată, rostea numele căluțului: Luminosul! -Luminosul? - și de ce tocmai Luminosul, întreba bunicul. -De aceea că-i strălucesc ochii, dar și petele albe de pe spate... din mânzul acesta va fi un cal grozav, de asta i-am dat numele respectiv. -Ce spui, bunicule? -Tu mi-ai
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Cum îl cheamă? - repeta bunicul. Nu are nume, te-a așteptat pe tine să-i dai un nume, care i se potrivește. Mitică se gândea câteva clipe, apoi cu multă înțelepciune afișată, rostea numele căluțului: Luminosul! -Luminosul? - și de ce tocmai Luminosul, întreba bunicul. -De aceea că-i strălucesc ochii, dar și petele albe de pe spate... din mânzul acesta va fi un cal grozav, de asta i-am dat numele respectiv. -Ce spui, bunicule? -Tu mi-ai explicat clar de ce trebuie să
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
bunicul. -De aceea că-i strălucesc ochii, dar și petele albe de pe spate... din mânzul acesta va fi un cal grozav, de asta i-am dat numele respectiv. -Ce spui, bunicule? -Tu mi-ai explicat clar de ce trebuie să fie Luminos acest mânz, deci așa îl vom striga de acum încolo! -Luminosule, îl striga copilul ca să se obișnuiască cu numele și cu mâna lui. Până la urmă mânzul ceda vocii prietenoase și îl acceptă pe băiat cu mai mare răbdare. Apoi, înhămară
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
întâlniți. -Ce faci Ioane ? - îl întreba pe bunicul un vecin, vii de la pădure ? -Așa, așa, afirma și bunicul. -Ce mânz frumos ai, măi Mitică, strigau niște copii de pe marginea drumului. Are coadă argintie și pete albe pe spate! -Îl cheamă Luminos! - așa să știți. -E un nume potrivit, își dădeau cu părere copiii, să ai grijă de el! Și așa trecuse vremea în sat, când cu lucru, când cu povești. Pe urmă, savurau cu poftă bună felurile gătite de bunica. Apoi
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
el! Și așa trecuse vremea în sat, când cu lucru, când cu povești. Pe urmă, savurau cu poftă bună felurile gătite de bunica. Apoi, plecară către oraș. De câte ori aveau de făcut compuneri la școală, de fiecare dată îl pomenea pe Luminos, mândria familiei, mânzuțul lui... Abia aștepta sfârșitul săptămânii, când plecau din nou la țară. Mitică se dădea jos primul din mașină și striga: Bunicule, am sosit! Între timp deschidea cele două aripi ale porții, ca să poată intra taică său cu
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
în când dădea din coamă, semn de mulțumire. Cam peste patru ani, băiatul se afla chiar în grajd, când intrase unchiul său, Nicolae -Ce faci măi, Mitică? Nu te-am văzut de mult! Ești harnic, văd că-l cureți pe Luminosul tău. Între timp îl luase în brațe pe nepotul său, apoi se întoarse către mânz și începuse să-l mângâie pe spate. Băiatul nu mai apuca să spună nimic, că în acel moment crucial mânzul brusc îl lovise cu piciorul
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
și începuse să-l mângâie pe spate. Băiatul nu mai apuca să spună nimic, că în acel moment crucial mânzul brusc îl lovise cu piciorul pe unchiul său, direct în stomac. Nicolae căzuse pe loc, pe paiele din grajd. -Măi Luminosule, animal sălbatic, dar ce faci cu unchiul meu, striga disperat băiatul. Dar tu în viața ta nu ai lovit pe nimeni! Între timp se duse la unchiul său să-l ajute să se ridice. Nicolae, revenindu-și, se îndrepta către
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
atunci intrase pe poartă, îndemnând vaca către grajd. Ce ai pățit băiete? - întreba, vibrând îngrijorarea în voce, dar în locul băiatului, îi răspunse nepotul: -Bunicule, l-a lovit mânzul pe unchiul cu piciorul, chiar în stomac... dar așa ceva nu a făcut Luminosul niciodată...! Oare ce s-a întâmplat chiar acum, bunicule? -Te-a lovit mânzul, chiar în stomac? Și tu nici nu poți vorbi și abia poți respira de atâta durere?...așa... te-a lovit?! Bătrânului i se urcase sângele la cap, i
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
las` că-ți arăt, cine e stăpân în casa asta! Roșu la față și plin de mânie a apucat o bucată mare de lemn dintre cele clădite pentru iarnă și a intrat furios în grajd. -Ce s-a întâmplat, măi Luminosule?... așa team crescut eu? ... ca să ataci oamenii mișelește? ... după fiecare exclamare lovea cu lemnul spatele calului... el, săracul numai plângea pe limba lui de durerea provocată. Mitică intrând îngrijorat în grajd, striga:Bunicule, nu-l bate, el nu știe ce
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
stăteau unul lângă celălalt, era liniște. Se apropie de cel tânăr, luând peria în mână să-l curețe, poate chiar de păcate. -Luminosule, ai fost rău azi, m-am supărat pe tine, și lacrimile îi porniră șiroaie. Cât team iubit Luminosule... și tu să lovești pe unchiul meu! ... de ce ai făcut Luminosule? nici nu mai pot să-ți spun astfel... nu mai ești luminos... acum ești doar un cal obișnuit, pe care trebuie să-l iubim, dar dacă face ceva rău
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
luând peria în mână să-l curețe, poate chiar de păcate. -Luminosule, ai fost rău azi, m-am supărat pe tine, și lacrimile îi porniră șiroaie. Cât team iubit Luminosule... și tu să lovești pe unchiul meu! ... de ce ai făcut Luminosule? nici nu mai pot să-ți spun astfel... nu mai ești luminos... acum ești doar un cal obișnuit, pe care trebuie să-l iubim, dar dacă face ceva rău, trebuie săl și pedepsim. Se opri din țesălat că era vizibil
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
ai fost rău azi, m-am supărat pe tine, și lacrimile îi porniră șiroaie. Cât team iubit Luminosule... și tu să lovești pe unchiul meu! ... de ce ai făcut Luminosule? nici nu mai pot să-ți spun astfel... nu mai ești luminos... acum ești doar un cal obișnuit, pe care trebuie să-l iubim, dar dacă face ceva rău, trebuie săl și pedepsim. Se opri din țesălat că era vizibil, orice atingere pe spate era dureroasă pentru mânz ...așa, doar îl mângâia
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
și pedepsim. Se opri din țesălat că era vizibil, orice atingere pe spate era dureroasă pentru mânz ...așa, doar îl mângâia cu palma și își culca fața plină de lacrimi pe spatele cald al mânzului. -Tu nu mai poți fi Luminosul! De astăzi ești doar un cal normal... Cuvintele - Elisabeta Un băiat trist stătea pe băncuța din fața casei, într-un mic oraș. Trăia cu unchiul și mătușa lui. Părinții i-au murit când era mai mic. Vizavi de casa lor locuia
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
era plin de afaceriști și de oameni veniți la cumpărături. În fața magazinului universal Hudson, o mulțime de oameni se Înghionteau, Încercând să pătrundă prin ușile turnante ultramoderne. Lina le arătă principalele atracții - Café Frontenac... Teatrul de Familie... - și uriașele reclame luminoase: Ralston... Țigările de foi Wait & Bond Blackstone Mild la 10¢. Deasupra, un băiat de zece metri Întindea unt Meadow Gold pe o felie de pâine de trei metri. Una dintre clădiri avea deasupra intrării un șir de lămpi cu petrol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
care dădea În West Grand Boulevard. Casa Zebrei de la suprafață era un bar-restaurant, așezat În mijlocul unei zone comerciale prospere. În copilăria mea magazinele de alături mai erau Încă acolo. Mi le amintesc vag: magazinul opticianului A.A. Laurie, cu firmă luminoasă, de neon, În formă de ochelari; Haine de la New York, În vitrina căruia am văzut primele manechine dezbrăcate dansând un tango ucigaș. Și mare era Carne Calitatea Întâi, Pește Proaspăt de la Hagermoser și Frizeria Artă și Precizie. Pe colț era localul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]