5,310 matches
-
dioica"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vidră ("Lutra lutra"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), cerb ("Cervus elaphus L."), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Ciurus vulgaris") Păsări: vulturul alb ("Neophron
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care:rubus ("Rubus hirtus"), mierea ursului cunoscută și sub denumirea de crucișor ("Pulmonaria rubra"), vinariță ("Asperula odorata"), brei ("Mercurialis perenis"), năpraznică ("Geranium robertianum"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), lup ("Canis lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioară ("Capriolus capriolus"), mistreț ("Sus
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
Pulmonaria rubra"), vinariță ("Asperula odorata"), brei ("Mercurialis perenis"), năpraznică ("Geranium robertianum"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), lup ("Canis lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioară ("Capriolus capriolus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"). Păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
suprafață de 5.002 ha, înființat prin Hotărârea de Guvern Nr. 1.217 din 2 decembrie 2010, reprezintă o arie cu luciu de apă (cca. 700 ha.) și soluri sărăturoase cu vegetație halofilă, unde habitează mai multe specii faunistice de mamifere, păsări, reptile, insecte, unele protejate protejate prin lege. În cadrul parcului este inclusă și rezervația naturală Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani unde cuibăresc speciile de păsări ocrotite: stârcul cenușiu și egreta albă. Parcul natural se suprapune sitului de importanță comunitară
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
baza desemnării sitului "Cefa" se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care două mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra") și liliacul de iaz ("Myotis dasycneme"); broasca țestoasă de baltă (o reptilă din specia "Emys orbicularis"); trei amfibieni: buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina")), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
Barajul Colibița, cu un relief diversificat, alcătuit din abrupturi calcaroase, stâncării ("Stăncile Aninișului, Stâncă Arșiță Mare"), pâraie, poiene și pajiști; ce conferă zonei o valoare peisagistica deosebită. Floră (păduri de foioase și conifere, arbuști, ierburi, vegetație de stâncărie) și fauna (mamifere, reptile, păsări, pești) este una specifică lanțului muntos al Carpaților Orientali. Floră este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra") coadă șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), pâștița ("Anemone nemorosa") sau feriga ("Dryopteris filix-mas")[. Fauna rezervației este una diversificata, alcătuită din mamifere, păsări, reptile și amfibieni, astfel: mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), urs brun ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), viezure
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra") coadă șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), pâștița ("Anemone nemorosa") sau feriga ("Dryopteris filix-mas")[. Fauna rezervației este una diversificata, alcătuită din mamifere, păsări, reptile și amfibieni, astfel: mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), urs brun ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles") sau dihor ("Mustela putorius
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
trei luni pe uscat, 18 luni pe mare. La începutul călătoriei, el a hotărât că poate scrie o carte despre geologie și avea talent pentru teoretizare. La Punta Alta, a efectuat o descoperire majoră a unor fosile gigantice ale unor mamifere dispărute, pe atunci cunoscute doar după câteva specimene. A colecționat și a observat detaliat plante și animale, cu rezultate care i-au zguduit credința că speciile sunt fixe și a pus bazele ideilor cu care s-a întors în Anglia
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
în ziua de 22 septembrie 1832, și la circa 18 km de vas au ancorat o vreme la Punta Alta. Pe stâncile litorale din acel loc Darwin a găsit roci conglomerate cu numeroase scoici și dinți fosilizați, precum și oase de mamifere gigantice dispărute, în straturile de sub un strat de pământ cu scoici și fosile de tatu, care l-au dus cu gândul mai mult la depozite mareice îndelungate decât la o catastrofă. A fost ajutat (probabil, printre alții, și de tânărul
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
creadă că armura osoasă se identifică cu cele de "Megatherium". Cu FitzRoy, Darwin a călătorit circa 54 km de-a latul golfului până la Monte Hermoso în ziua de 19 octombrie, găsind acolo numeroase fosile ale unor rozătoare mici, spre deosebire de uriașele mamifere edentate de la Punta Alta. În noiembrie, de la Buenos Aires, a „cumpărat fragmente din niște oase enorme”, despre care a fost „asigurat că aparțin foștilor uriași!!”, după care a profitat de orice ocazie de a procura fosile „cu aur sau prin galop
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
își va aduce aminte ca fiind centrale pentru noile sale vederi. Owen s-a întâlnit cu Darwin la 29 octombrie 1836 și și-a asumat rapid misiunea de a descrie aceste noi fosile. În acel moment, singurele fosile sud-americane de mamifere descrise complet erau cele trei specii de "mastodont" și "megatherium" uriaș. La 9 noiembrie, Darwin i-a scris surorii sale că „unele dintre ele se dovedesc a fi adevărate comori”. Scheletul aproape complet de la Punta Alta era, se pare, foarte
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
Paleozoic, Mezozoic și Cenozoic și constă în 12 perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian, Triasic, Jurasic, Cretacic, Paleogen, Neogen și Cuaternar. Caracteristicile Paleozoicului sunt apariția peștilor, amfibienilor și a reptilelor. Mezozoicul este condus de reptile, și are loc evoluția mamiferelor, păsărilor și a dinozaurilor. Cenozoicul este timpul mamiferelor, și mai recent, a oamenilor. Paleozoicul este un timp din istoria Pământului în care au evoluat forme complexe de viață, de la cele care au înghițit prima gură de oxigen pe uscat și
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian, Triasic, Jurasic, Cretacic, Paleogen, Neogen și Cuaternar. Caracteristicile Paleozoicului sunt apariția peștilor, amfibienilor și a reptilelor. Mezozoicul este condus de reptile, și are loc evoluția mamiferelor, păsărilor și a dinozaurilor. Cenozoicul este timpul mamiferelor, și mai recent, a oamenilor. Paleozoicul este un timp din istoria Pământului în care au evoluat forme complexe de viață, de la cele care au înghițit prima gură de oxigen pe uscat și apoi diversificarea tuturor formelor de viață. Paleozoicul este
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
oceane, plesiosaurii, ichthiozaurii și ammonoidele umpleau apele ca viețuitoare dominante ale apelor. Pe uscat, dinozaurii și alte reptile reprezentau rasa dominantă a uscatului. Au evoluat primii crocodili ducând până aproape de dispariție marii amfibieni. Reptilele conduceau lumea. Între timp, evoluează primele mamifere, dar nu depășesc înălțimea unei scorpii. Jurasicul mijlociu a durat 12 milioane de ani (între acum 175 de milioane de ani până acum 163 milioane de ani). În această perioadă reptilele au prosperat cu efective imense de sauropozi, cum ar
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
a cincea și cea mai recentă extincție, în care 75% din viața de pe Pământ a dispărut, inclusiv toți dinozaurii non-zburători. Tot ce avea peste 10 kilograme a dispărut. Cenozoicul este era care este încă în desfășurare. Se caracterizează prin dezvoltarea mamiferelor care ajung să domine Pământul și este împărțită în trei epoci: Palogen, Neogen și Cuaternar. Paleogenul a durat 42 de milioane de ani (între acum 65 de milioane de ani până acum 23 de milioane de ani). Este alcătuit din
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
Americile sunt separate de strâmtoarea Panama, istmul nefiind încă format. Această epocă are o tendință generală de încălzire, cu jungle care ajung până la poli. Acum că marile reptilele care au condus până odată au disparut, oceanele erau dominate de rechini. Mamifere arhaice au umplut lumea, cum ar fi creodontele și primatele timpurii care au evoluat pe parcursul Mezozoicului și care nu depășiseră 10 kilograme. Mamiferele sunt încă destul de mici. Eocenul a durat 22 de milioane de ani. În Eocenul timpuriu viețuitoarele sunt
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
poli. Acum că marile reptilele care au condus până odată au disparut, oceanele erau dominate de rechini. Mamifere arhaice au umplut lumea, cum ar fi creodontele și primatele timpurii care au evoluat pe parcursul Mezozoicului și care nu depășiseră 10 kilograme. Mamiferele sunt încă destul de mici. Eocenul a durat 22 de milioane de ani. În Eocenul timpuriu viețuitoarele sunt mici și trăiesc în jungle înghesuite, la fel ca în Paleocen. În continuare nu existau viețuitoare mai mari de 10 kilograme. Printre ele
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
În Eocenul timpuriu viețuitoarele sunt mici și trăiesc în jungle înghesuite, la fel ca în Paleocen. În continuare nu existau viețuitoare mai mari de 10 kilograme. Printre ele erau: primate timpurii, balene și cai, împreună cu multe alte forme timpurii de mamifere. În vârful lanțului trofic erau păsări uriașe ca "Gastornis". Este singura dată în istoria înregistrată când păsările au condus lumea (cu excepția strămoșilor lor, dinozaurii). Temperatura era de 30 de grade celsius cu o mică variație de la pol la pol. În
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
mică variație de la pol la pol. În Eocenul mijlociu curenții formați între Australia și Antarctica au perturbat curenții oceanici din întreaga lume și ca urmare a rezultat un efect de răcire globală, aria junglelor micșorându-se. Acest lucru a permis mamiferelor să crească la proporții mamut, cum ar fi balenele, care sunt, de acum, aproape complet acvatice. Mamifere ca "Andrewsarchus" erau acum în partea de sus a lanțului trofic și rechinii au fost înlocuiți cu balene ca "Basilosaurus" în cursa pentru
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
curenții oceanici din întreaga lume și ca urmare a rezultat un efect de răcire globală, aria junglelor micșorându-se. Acest lucru a permis mamiferelor să crească la proporții mamut, cum ar fi balenele, care sunt, de acum, aproape complet acvatice. Mamifere ca "Andrewsarchus" erau acum în partea de sus a lanțului trofic și rechinii au fost înlocuiți cu balene ca "Basilosaurus" în cursa pentru supremația apelor. Eocenul târziu a văzut renașterea anotimpurilor care au provocat extinderea zonelor savană împreună cu dezvoltarea ierbii
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
extinderea ierbii care a dus la dezvoltarea multor specii noi, inclusiv primii elefanți, pisici, câini, marsupiale și multe alte specii încă răspândite și astăzi. Multe alte specii de plante au evoluat în această perioadă cum ar fi copacii veșnic verzi. Mamiferele au continuat să crească din ce în ce mai mari. "Paraceratherium", cel mai mare mamifer de uscat care a trăit vreodată s-a dezvoltat în această perioadă, împreună cu multe alte perisodactile. Neogenul a durat 20 de milioane de ani (între acum 23 de milioane
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
primii elefanți, pisici, câini, marsupiale și multe alte specii încă răspândite și astăzi. Multe alte specii de plante au evoluat în această perioadă cum ar fi copacii veșnic verzi. Mamiferele au continuat să crească din ce în ce mai mari. "Paraceratherium", cel mai mare mamifer de uscat care a trăit vreodată s-a dezvoltat în această perioadă, împreună cu multe alte perisodactile. Neogenul a durat 20 de milioane de ani (între acum 23 de milioane de ani până acum 3 de milioane de ani) și este
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense") sau cupă ("Gențiana kochiana"). În arealul rezervației își au habitatul mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992 sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
kochiana"). În arealul rezervației își au habitatul mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992 sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), urs brun ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes") sau dihor ("Mustela putorius
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]