39,889 matches
-
alimentație. Colesterolul este necesar la sinteza hormonilor sexuali, a bilei, a vitaminei D și a membranelor celulare. Pentru a fi transportat în sânge, colesterolul se asociază cu proteine și formează lipoproteine: HDL și LDL. Detoxifiant: substanță care neutralizează toxinele, ca metalele grele, substanțele poluante și produșii chimici. Diabet: dificultate a organismului de a asimila zahărul din alimentație. Electron: particulă de materie foarte mică, cu sarcină negativă, care gravitează în jurul nucleului unui atom. De obicei, electronii gravitează în perechi pe aceeași orbită
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
alcătuit țarinile, părul și mustățile s-au preschimbat În stelele de pe bolta cerească, iar din piele și din perii de pe trup s-au făcut ierburile, florile și copacii, din dinți, din oase și din măduva oaselor au ieșit la iveală metalele strălucitoare și pietrele dure, mărgăritarele strălucitoare și jadul minunat și până și sudoarea de pe trupul lui, atât de nefolositoare, i s-a prefăcut În rouă și Într-o ploaie mult așteptată (K. Yuan, 1987, p. 49). Din legendele și credințele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sete (I. Taloș, 2001, p. 157). Elementele creștine sunt dominante În aceste plăsmuiri populare: ideea instaurării domniei Răului pe pământ este Însă exprimată prin numeroase metafore de factură țărănească: oprirea ciclului procreației, inversarea normelor sociale, distrugerea naturii, Înlocuirea vegetației cu metalele etc. Dar pe lângă aceste imagini apar numeroase alte imagini provenite din alte universuri mitologice: Momentul sfârșitului lumii va fi declanșat de o picătură de sânge a Sfântului Ilie, a Sfântului Ioan Botezătorul sau a lui Enoch, care vor duce o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
celor folosite anterior de dacii liberi. Creșterea vitelor era a doua activitate economică importantă a comunităților umane rurale din zonă. S-au aflat în așezări și ateliere, se practicau diferite meșteșuguri, olărie, lucrată la roată, tehnică care se generalizează, prelucrarea metalelor fierărie. La Bârlad, Valea Seacă, a fost descoperită o așezare cu 40 de locuințe, unde majoritatea atelierelor erau cele de prelucrare a oaselor de animale. Această descoperire atestă o comunitate rurală în care locuitorii practicau agricultura și creșterea vitelor, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
unde majoritatea atelierelor erau cele de prelucrare a oaselor de animale. Această descoperire atestă o comunitate rurală în care locuitorii practicau agricultura și creșterea vitelor, dar se ocupau și cu practicarea meșteșugurilor, aici exista un adevărat centru meșteșugăresc. În legătură cu prelucrarea metalelor (fierul), s-au aflat în așezări și tipare de topit. S-au descoperit numeroase unelte de fier: cuțite, brăzdare de plug. Pe lângă fier, erau prelucrate arama și bronzul. S-au aflat și ateliere de prelucrare a sticlei, unele de proveniență
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
apropierea s-a produs firesc, gepizii fiind și ei creștini, conform descoperirilor de la Morești (jud. Mureș), Noșlac (jud. Alba), Bratei (jud. Sbiu). În același timp, populația locală (autohtonă) a preluat de la gepizi unele elemente de cultură materială: ceramică, piese de metal și unele cuvinte! În Dacia intracarpatică, gepizii au avut un rol politic și militar dominant asupra populației locale, dar, până în secolul VIII, gepizii și-au pierdut identitatea etno-culturală, fiind asimilați de autohtoni. Primele valuri de migratori, iazigi, goți, huni, gepizi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
îmbogățeau de la o generație la alta și se transmiteau din tată în fiu, pe parcursul secolelor, în cadrul acelorași comunități umane, sedentare, statornice, cu totul străine de nomadism. Astfel, tehnologia minieră specifică cuptoare de redus minereu, controlul temperaturii și obținerea produsului finit (metalul)-o aflăm la cuptoarele de la Fizeș și Șoșdea (Banat), Ciurel (București) și Târgoviște. Era extras și prelucrat mai ales fierul, dar și cuprul (arama). În multe așezări s-au descoperit vestigii ale activității minerești cuptoare, zgură de fier, bucăți de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-o aflăm la cuptoarele de la Fizeș și Șoșdea (Banat), Ciurel (București) și Târgoviște. Era extras și prelucrat mai ales fierul, dar și cuprul (arama). În multe așezări s-au descoperit vestigii ale activității minerești cuptoare, zgură de fier, bucăți de metal: Șirna (jud. Prahova), Dăbâca (jud. Cluj), Biharea (jud. Bihor), Ghelari și Teliuc (jud. Hunedoara), Dulceanca (jud. Teleorman), Dodești (jud. Vaslui). Datele istorice-arheologice indică faptul că erau valorificate exploatările de fier, aramă, plumb, metale prețioase (aur și argint) și sare ! Dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
minerești cuptoare, zgură de fier, bucăți de metal: Șirna (jud. Prahova), Dăbâca (jud. Cluj), Biharea (jud. Bihor), Ghelari și Teliuc (jud. Hunedoara), Dulceanca (jud. Teleorman), Dodești (jud. Vaslui). Datele istorice-arheologice indică faptul că erau valorificate exploatările de fier, aramă, plumb, metale prețioase (aur și argint) și sare ! Dintre cele 200 masive de sare existente mai ales pe teritoriul Transilvaniei, multe erau exploatări de suprafață, folosite timp îndelungat pentru consum de obștile românești, dar și pentru export. Gruparea așezărilor și cimitirelor, din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bogate în nisipuri aurifere, de unde (cernut) se obținea aurul pentru obiecte de podoabă. Se pare că zonele din Transilvania bogate în aur și argint, aramă, plumb erau exploatate (active), în secolele VII-X, s-au descoperit tipare pentru turnat obiecte de metal în așezări și cimitire, dovadă a existenței unor ateliere, a unor meșteri ambulanți, care lucrau în obști pentru folosul lor și pentru tributul destinat migratorilor.6 Este important de subliniat că toate aceste activități minerești erau specifice autohtonilor, latini și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
aceste activități minerești erau specifice autohtonilor, latini și creștini-românii, nici una din populațiile migratoare (alogene) sau nomade nu s-au ocupat cu mineritul. Numai populația locală, autohtonă, care cunoștea de secole locurile de exploatare a minereurilor și tehnica de prelucrare a metalelor, putea să producă unelte, arme și podoabe. Meșteșugurile erau practicate, în această perioadă, pe meleagurile noastre. Pe primul plan, se afla prelucrarea metalelor, în special a fierului, metalul cel mai însemnat pentru societatea medievală. Din acest metal erau făurite uneltele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
populația locală, autohtonă, care cunoștea de secole locurile de exploatare a minereurilor și tehnica de prelucrare a metalelor, putea să producă unelte, arme și podoabe. Meșteșugurile erau practicate, în această perioadă, pe meleagurile noastre. Pe primul plan, se afla prelucrarea metalelor, în special a fierului, metalul cel mai însemnat pentru societatea medievală. Din acest metal erau făurite uneltele agricole, armele, piesele de harnașament, obiectele de uz casnic. Prelucrarea metalelor, a fierului, era un meșteșug specializat. Vestigiile ce atestă acest meșteșug sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de secole locurile de exploatare a minereurilor și tehnica de prelucrare a metalelor, putea să producă unelte, arme și podoabe. Meșteșugurile erau practicate, în această perioadă, pe meleagurile noastre. Pe primul plan, se afla prelucrarea metalelor, în special a fierului, metalul cel mai însemnat pentru societatea medievală. Din acest metal erau făurite uneltele agricole, armele, piesele de harnașament, obiectele de uz casnic. Prelucrarea metalelor, a fierului, era un meșteșug specializat. Vestigiile ce atestă acest meșteșug sunt bogate: atelere de fierărie de la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de prelucrare a metalelor, putea să producă unelte, arme și podoabe. Meșteșugurile erau practicate, în această perioadă, pe meleagurile noastre. Pe primul plan, se afla prelucrarea metalelor, în special a fierului, metalul cel mai însemnat pentru societatea medievală. Din acest metal erau făurite uneltele agricole, armele, piesele de harnașament, obiectele de uz casnic. Prelucrarea metalelor, a fierului, era un meșteșug specializat. Vestigiile ce atestă acest meșteșug sunt bogate: atelere de fierărie de la Străulești, Lacul Tei-București, Șirna și Budureasca (jud. Prahova, Orșova
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în această perioadă, pe meleagurile noastre. Pe primul plan, se afla prelucrarea metalelor, în special a fierului, metalul cel mai însemnat pentru societatea medievală. Din acest metal erau făurite uneltele agricole, armele, piesele de harnașament, obiectele de uz casnic. Prelucrarea metalelor, a fierului, era un meșteșug specializat. Vestigiile ce atestă acest meșteșug sunt bogate: atelere de fierărie de la Străulești, Lacul Tei-București, Șirna și Budureasca (jud. Prahova, Orșova, Telița (jud. Tulcea), Pârjoaia (jud. Constanța), LoznaStrăteni (jud. Botoșani), Botoșana (jud. Suceava), Biharea (jud.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de inhumație, birituale și tumulare (de incinerație), au fost sistematic cercetate cimitirele de la Castelu (jud. Constanța), Izvoru (jud. Giurgiu), Bârșia Nouă (jud. Olt), Ocna Sibiului și Brateiu (jud. Sibiu). Au fost descoperite tezaure monetare, depozite de unelte agricole, obiecte de metal și ceramică, din secolele VII-X. Cercetările acestea dovedesc o locuire relativ intensă, mai ales în unele regiuni. Numeroase așezări erau situate de-a lungul văilor cu terenuri fertile, al Dunării, din Banat până la vărsare-ele sunt presărate cu așezări și cimitire
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dodești (jud. Vaslui), unde predominau locuințele de suprafață, dar numărul lor e mai redus față de bordeie. Locuințe, precum cea de la Udești (jud. Suceava), care data din secolul al VII-lea, au inventar bogat: cuptoare de tradiție daco-romană, ceramică, unelte din metal, obiecte de podoabă. Locuințele de suprafață mai numeroase s-au aflat în așezările de la Spinoasa și Hlincea (jud. Iași), Vădeni (jud. Vaslui), Șirna (jud. Prahova), Dăbâca (jud. Cluj), Biharea (jud. Bihor), Seliște-Orhei (Basarabia), Kodân și Hliboca, (nord Bucovina). Aceste realități
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
interpretărilor date, aceasta ar fi una din cele mai vechi dovezi de limba română. Apoi, la Păcuiul lui Soare, pe o amforă, s-a descoperit o ștampilă de bronz cu numele Gheorghe. S-au descoperit numeroase cruciulițe și aplice din metal, cu texte (inscripții) în limba greacă-o cruciuliță de bronz de la Dinogetia (Garvăn) poartă inscripția "Sf. Gheorghe", iar o altă cruciuliță are textul: "Iată Mama ta, iată Fiul tău". Asemenea dovezi de scriere se întâlnesc și în așezări rurale: crucea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
IX-lea. După Legenda Sancti Gerardi, la Cenad, ar fi existat o școală în incinta mănăstirii, în secolul al X-lea.25 Documentele arheologice și cele scrise pun în evidență manifestări artistice: decorația de pe vasele ceramice, obiectele de os și metal, apoi baladele cântăreților ("joculatores"), cântecele populare-toate aceste mărturii arată gustul pentru frumosul artistic de ancestrală tradiție. Ceramica românească aflată în așezările și cimitirele din secolele VII-X coexistă cu cea slavă (lucrată cu mâna), care aparține ultimului val migrator slav, pătruns
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de fier cu trei muchii de tip "avar", apoi râșnițe de mână, ustensile de lut pentru tors, obiecte de îmbrăcăminte (vestimentare), rare, catarame de fier, verigi de cingătoare, fibule de bronz. S-au descoperit și obiecte de podoabă, pandantive, de metal sau os, aplice, mărgele, cercei și inele din metal. Obiectele de podoabă descoperite nu sunt creații slave, ci piese de import originare din mediile germanice sau romanice. Ritul și ritualul de înmormântare la slavi-în acest sens o mare importanță o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
râșnițe de mână, ustensile de lut pentru tors, obiecte de îmbrăcăminte (vestimentare), rare, catarame de fier, verigi de cingătoare, fibule de bronz. S-au descoperit și obiecte de podoabă, pandantive, de metal sau os, aplice, mărgele, cercei și inele din metal. Obiectele de podoabă descoperite nu sunt creații slave, ci piese de import originare din mediile germanice sau romanice. Ritul și ritualul de înmormântare la slavi-în acest sens o mare importanță o are marele cimitir cu peste 1000 de morminte de la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și a Tisei spre zone mai înalte. După ce au pătruns în teritoriile din est, de-a lungul văilor Crișurilor, Mureșului și Someșului, grupurile de păstori maghiari s-au străduit să aducă sub controlul lor și principalele puncte de exploatare a metalelor și a sării. Modul de viață nomad și tendința spre sedentarizare se manifestă spre sfârșitul secolului al X-lea și începutul secolului al XI-lea, stimulată și de adoptarea creștinismului latin, în jurul anului 1000, sub regele Ștefan cel Sfânt. Pătrunderea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
primitiv, triunghiular sau patrulater ca formă, cu brăzdar simetric (dacic sau roman) și cuțit; 2. plugul propriu-zis cu brăzdar asimetric, cu cuțit, cormană și roitile. Dacă plugul se folosea pentru arat, pentru recoltat se utilizau seceri, coase și cosoare din metal. Asemenea unelte agricole s-au descoperit la Bârlogu (jud. Argeș), Radovanu (jud. Călărași), Dinogetia-Garvăn (jud. Tulcea), Capidava (jud. Constanța), Dragosloveni (jud. Vrancea), Grumezoaia (jud. Vaslui), Dăbâca (jud. Cluj), Șelimbăr (jud. Sibiu). S-au aflat, apoi, gropi-depozite de cereale, pietre de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ocupațiile menționate atestă caracterul stabil, sedentar, al gospodătriei țărănești, economia agrară variată. Terminologia legată de creșterea animalelor este tot latină.7 Mineritul-exploatarea bogățiilor subsolului, a minereurilor-a constituit o importantă ocupație în perioada aceasta. Valorificarea resurselor minerale, mai ales a metalelor de bază, fierul și arama, ca și a sării, necesară pentru hrana oamenilor și animalelor, a continuat și în aceste secole. Minereul de fier era exploatat pentru obținerea de unelte agricole. În așezări se practica extracția fierului și prelucrarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
redus s-au aflat în așezările Hlincea-Iași, Bârlad, Fedești, Străulești-București, Zimnicea, Șirna-Prahova, Ghelari-Hunedoara, Vladimirescu-Arad, Telița. Ca și economia agrară, terminologia minieră reflectă vechile tradiții daco-romane anterioare ale mineritului, fiind de origine latină: faur-faber, fier-feriam ș.a. Concluzia este aceea că valorificarea metalelor la sfârșitul mileniului I aparținea populației autohtone românești, în cadrul obștilor sătești agricole. Pe lângă fier, se mai extrăgea arama, cositor, plumb, aur, argint, sarea. În ceea ce privește meșteșugurile, fierul era prelucrat în ateliere de fierărie descoperite la Bucov-Prahova, Bârlogu-Argeș, Garvăn-Tulcea, Lozna-Botoșani, Dăbâca-Cluj, Vladimirescu-Arad
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]