6,924 matches
-
e rău; nu există buruieni (leacuri n.n.) contra sărăciei; nu există medicamente contra uzurei (biologice n.n.)”. Atât de convins era de importanța standardului material și condițiilor de viață Încât cu revoltă spune; „a veni cu sticla de medicament acolo unde mizeria s-a produs prin biruri, uzură, rău nutriment, muncă executată manumilitară (impusă, la comandă n.n.) este o șarlatanie demnă de un fanariot bătrân” (se referea la C A Rosetti). Eminescu cunoștea foarte bine posibilitățile medicinei acelor vremuri „ce s-ajute
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
judecata cea dreaptă ? Cel Înfrânat și cel virtuos sunt nenorociți, pe când cel des‑ frânat și cel rău prosperă ; acesta este admirat, celălalt neso‑ cotit, acesta trăiește În Îndestulare și În desfătare, celălalt este certat de boală, de sărăcie și de mizeria cea mai mare”. Pe de altă parte, sunt unii dintre oameni, al căror com‑ portament Îl amintește Încă din secolul al IV‑lea și Sfântul Grigorie Teologul, cărora le repugnă atât de mult compătimirea La originile bolii 39 și ajutorarea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Înaintea lui Dumnezeu ; 11. Păzește și hrănește inima ; 12. Este pentru om dovada cea mai sigură că Dumnezeu Îl iubește, este partea pe care și Hristos a ales‑o. Boala reprezintă pentru om o șansă de reînnoire prodi‑ gioasă. Această „mizerie fizică” ce se abate asupra omului constituie „o cameră de experiențe În care stă să se elaboreze, sub temperaturi inedite, sub presiuni Încă necunoscute, un om nou”224. Franz Müller‑Lyer, psihiatru și sociolog, În lucrarea sa Sociologia durerii, a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
aibă impresia că îl insulți. Uneori, șeful cunoaște problema pe care o are, dar nu o consideră suficient de importantă încît să se ocupe de ea. Poate fi vorba despre haine nespălate, dușuri prea rare sau un birou plin de mizerie etc. în acest caz, strategia recomandată presupune să îi atragi atenția asupra stării de fapt, fără ca el să se simtă judecat sau condamnat. Cea mai potrivită metodă este un comentariu sau o observație scurtă, aruncată ca din întîmplare: Șefule, e
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
monedă în salba de furtună”), ca să revină imediat la „versul care va rupe dogma”, „versul liber” ori „versurile invizibile, versurile destinse” și chiar versul ermetic, „pe care cetitorul nu-l înțelege”, dar care nu cuprinde mai puțin din grandoarea sau mizeria ființei: „versul ca un cerșetor, ca un rege”. Ceea ce contează este, iarăși și iarăși, tensiunea existențială, totala deschidere spre univers: „Nu mi-e străină nici o înfățișare-a lumii”, iar „cântecul e cheia pentru astrala ușă, / Cristal de apariții deschis vederii
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în scenă „vizitatorul” ia contact cu o lume descoperită simultan în cele două registre amintite: unul al luminozității muzicale și transparenței (dimineața, minutele clare, albeață distinctă, apă de pace, trotuarele sonore, gonguri ale soarelui unanim), celălalt al închiderii, obscurității, izolării, mizeriei (curțile, sărăcia zidurilor jupuite); iar între aceste coordonate spațiale, câteva evenimente verbale sugerând apropierea / aspirația (am mers, pașii mei sunau, rufele chemau) și unul nominal, cu sens ambiguu - poarta - marcând deopotrivă închiderea și promisiunea unei deschideri, a unei comunicări. Trăirea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
descoperă că numai ei doi, fără lumina divină, hyperionică, nu-și poate găsi cu adevărat norocul, ora de iubire spre care Luceafărul-geniu năzuise. Părintele Stăniloae invocă sentința lui Pascal: "Iisus va fi în agonie până la sfârșitul lumii". Noica a intuit "mizeria" răcelii hyperionice din finalul poemului, deși răceala lui e încă o surdă suferință. De altfel, George Munteanu a atras atenția că Eminescu a rămas nemulțumit de finalul poemului, că intenționa să revină asupra lui și să-l înalțe à la
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Ei vor aplauda trupul opac, iar nu ființarea în lumen: Nu lumina / Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele și vina, / Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sunt / Într-un mod fatal legate de o mână de pământ, / Toate micile mizerii unui suflet chinuit / Mult mai mult îi va atrage decât tot ce ai gândit". Aceasta este antropologia trupului opac, pe care o construiește "noul umanism" postmodern. Despre consecințele ei, să se vadă capitolul următor. Dar iată ce zice Părintele Stăniloae
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
superficial Luceafărul. Interesant că Eminescu admite "moartea" Demiurgului, iar eterna reîntoarcere echivalează cu "pietrificarea" în măști: "Astfel umana roadă în calea ei îngheață, / Se pietrifică unul în sclav, altu-mpărat, / Acoperind cu noime sărmana lui viață / Și arătând la soare-a mizeriei lui față / Fața căci înțelesul e-același la toți dat". (Împărat și proletar). Mizeria feței, măștile opace, iată esența simulacrelor rezultante din eterna reîntoarcere. Paradoxal, ele nu aduc noutatea vizată de filosofii diferenței, nici aceea a arheologiei genealogice a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în măști: "Astfel umana roadă în calea ei îngheață, / Se pietrifică unul în sclav, altu-mpărat, / Acoperind cu noime sărmana lui viață / Și arătând la soare-a mizeriei lui față / Fața căci înțelesul e-același la toți dat". (Împărat și proletar). Mizeria feței, măștile opace, iată esența simulacrelor rezultante din eterna reîntoarcere. Paradoxal, ele nu aduc noutatea vizată de filosofii diferenței, nici aceea a arheologiei genealogice a lui Foucault, ci maschează, pur și simplu, identicul mort, redus, adică, la neant. Pământul e
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Lacustră. Dar Bacovia, considerat azi un precursor al postmodernismului, era un eminescian profund. Constatarea lui Lyotard că eterna reîntoarcere înseamnă eternă "ratare" stă în centrul viziunii asupra istoriei la Eminescu, din Memento mori și din opera publicistică. Se rotesc aceleași mizerii, aceleași vicii, aceeași "piesă" de teatru, singurele "noutăți" fiind măștile. La Nietzsche și la postmoderni, în schimb, măștile ar fi aceleași, iar "piesa" alta. Dacă ar fi așa, nu s-ar mai putea vorbi de o ratare, postulată și de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
o sală de concert goală. Devotamentul artiștilor de a cânta doar pentru trei spectatori (între care ea) a impresionat-o profund și pentru toată viața. Pe Tomas l-a cunoscut în cârciuma unde servea la mese bețivi, trăitori doar în mizeria trupului. Tânărul necunoscut avea pe masă o carte deschisă, iar la radio s-a întâmplat să se difuzeze tocmai cvartetul lui Beethoven. Această dublă coincidență în mijlocul bețivilor era diferența în repetiție: "Tot ce se petrece ca o necesitate, tot ce
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
povara destinului. Dualitatea ființei lui Tomas este bine înțeleasă de Sabina. Această dualitate este chiar dedublarea societății comuniste a Cehiei. Sabina pictează fațada convențională a lumii comuniste, dar undeva în tablou se deschide o breșă în care se vede întreaga mizerie. La fel, Sabina îl pictează pe Tomas-Don Juan-ul, dar prin crăpătură se vede Tristan. Pictorița, emigrată în Occident, se îmbogățește cu tablourile sale și este lăudată fiindcă aceste tabluori ar fi fost și sunt arma ei de luptă împotriva oprimării
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
politic) și deconstructivismul parodic al postmodernismului, încât îi neagă orice intenție pozitivă în valorificarea tradiției: "Citatul" postmodernist nu continuă vechile opere, ci le neagă vehement uneori, batjocorindu-le. În produsele postmoderniste nu "citatele" sunt importante, ci batjocura". (Despre postmodernism ca mizerie intelectuală și morală, în "Analele Universității Spiru Haret", București, nr. 3/2002, p. 32). Mihail Diaconescu e convins că există o echivalență între ideologia postmodernistă și anarhismul defunct al lui Bakunin și Koropotkin sau "teoriile pline de substanță paranoică ale
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
să aibă acces gratuit la informațiile tehnico științifice și culturale, comoara cea mai prețioasă a omenirii, de care trebuie să beneficieze toți locuitorii pământului. În timp ce unii oameni vor face o plimbare de agrement în cosmos, alți oameni trăiesc într-o mizerie și sărăcie inimaginabilă (locuiesc în boscheți, mănâncă ce găsesc în gunoaie) și sunt analfabeți. Cei bogați le dau celor săraci, cu diverse ocazii, câte o pungă cu mâncare. Aceasta nu-i salvează. Toți oamenii ar trebui educați și civilizați. În cadrul
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
iar programul se exprimă în termeni tranșanți: „Noi vrem să captăm în stare sălbatecă și vie, aceea ce face caracteristica tragică a acestui timp, emoția care ne sugrumă de beregată când ne știm contimporani cu milioane de oameni exasperați de mizerie și nedreptate, când ceva grav se petrece în toată lumea, și în fiecare noapte auzim atât de bine geamătul continentelor care își dau sufletul”. Paginile a doua și a treia conțin două grupaje care au în vedere lirica europeană sub genericele
VIAŢA IMEDIATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290523_a_291852]
-
să se roage Împreună cu ei sau pentru ei, ca parte a procesului de vindecare. Forța vindecătoare a religiei provine, În mare parte, din faptul că propovăduiește viața de după moarte. Acest lucru ne poate ajuta să suportăm mai ușor presiunile și mizeriile vieții pământești decât am face-o altfel. Atunci când sufletul este luminat și hrănit de perspectiva vieții următoare, viața de acum devine mai ușor de Înfruntat. Alegerea religiei nu are prea mare importanță din punctul de vedere al sănătății psihice. După cum
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
desigur, nici de naționalismul secolului al XIX-lea, nici măcar de politica de „românizare” și de „regățenizare” a autorităților românești din perioada interbelică, ci, mult mai eficient și mai dramatic, de către regimul comunist. Au supraviețuit, fără Îndoială, numeroase fragmente dispersate În mijlocul mizeriei generale, monumente, biblioteci și arhive, persoane În vârstă care mai conservă amintirea distorsionată de nostalgie a unei alte lumi, puternic idealizată. În general, „specificul” Transilvaniei s-a mai păstrat doar la nivelul memoriei colective, Întreținută de supraviețuitori sau de noile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
neglijând uneori esențialul, este limpede că libertatea de gândire, de creație și de comunicare științifică dobândită În acești ani reprezintă, pentru un intelectual veritabil, bunul cel mai de preț. El nu poate fi pus În cumpănă de măruntele necazuri și mizerii cotidiene, atât de perisabile În raport cu eternitatea valorilor spirituale. Nu voi insista asupra istoriei mai recente a universității clujene; remarc doar faptul că exercițiul libertății și al democrației Își are și el capcanele sale, mai ales Într-o societate care nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
puțin citită de confrații săi români: Explicațiile care Încearcă să precizeze cauzele războiului civil din Transilvania se repartizează În trei grupe. Cele care Înclină spre modelele eruptive sau teleologice apreciază că recurgerea la arme a fost o consecință logică a mizeriei, suferinței și umilinței seculare, apoi a amplificării lor insuportabile, precum și a faptului că emanciparea iobagilor nu a răspuns așteptărilor, iar revendicările naționale românești au fost respinse. La cealaltă extremă Întâlnim o perspectivă care respectă modelul „agitatoric”: potrivit acesteia, pasiunile s-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pondere mai importantă, diferențelor de civilizație care se impun unui călător poate mai grăbit și superficial, dar pentru care progresul de tip occidental reprezintă singura referință acceptabilă. Orașele Țării Românești apar În relatarea sa mici, inestetice, murdare și rău-mirositoare, datorită mizeriei de pe străzi și diferitelor alimente - pești, de exemplu - care se vând direct În stradă. Nici Bucureștii nu apar Într-o lumină mai favorabilă. Din depărtare, orașul i se pare asemănător cu Parisul, „din cauza acelor clădiri mari construite În stil franțuzesc
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lucrarea sa, Situația clasei muncitoare din Anglia, reluată apoi, În ceea ce privește aspectele politice, Într-o serie de articole apărute În anii 1847-1848, În gazetele de orientare comunistă. Engels zugrăvește, pe urmele lui Thomas Carlyle XE "Carlyle" , o imagine În aqua-forte a mizeriei irlandeze, subliniind atât cauzele sociale ale acestei situații, cât și pe cele naționale. Soluția pe care o propune gânditorul socialist are În vedere, firește, radicalizarea mișcării, abandonarea liniei de legalism și de compromisuri cu burghezia și, În primul rând, o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
când se concentrează asupra mișcării naționale irlandeze, și În 1843, când se alătură ecoului general-european provocat de adunările pentru Repeal și de procesul lui O’Connel. Ele revin În număr mai mare În 1846, referindu-se de data aceasta la mizeria și la foametea care domneau În Irlanda, precum și la tulburările sociale datorate acestei situații. În 1847, tot ca un ecou internațional, apar știrile legate de moartea lui Daniel O’Connel. Același interes se regăsește și În cazul presei din Moldova
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pentru prima dată, ca subiect al articolelor din Gazetă, aripa radicală a mișcării irlandeze și se discută chestiunea irlandeză În paralel cu chartismul. Totodată, nu lipsesc celelalte teme stereotipe referitoare la Irlanda, În primul rând problema rurală (conjugată cu tema mizeriei irlandeze, cu proteste și tulburări sociale), dar și cea confesională, conturându-se, astfel, un portret complex și veridic. Ca o sinteză a acestei imagini, este reprodus pe larg un manifest al lui O’Connel, În care se rezumă cu claritate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rest, toate celelalte teme sunt slab reprezentate, menținându-se, ca și În anii anteriori, clișeele privitoare la pauperism și la problema țărănească. Elementele noi care apar, prefigurând temele de mare interes din anii viitori, constau În reflectarea foametei și a mizeriei claselor de jos, care se asociază cu violențe țărănești, cu terorismul agrar și cu criminalitatea. După această relativă sincopă din 1845, anii 1846-1847 Înregistrează cel de-al doilea vârf al interesului față de problema irlandeză. În 1846 sunt prezente știri din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]