5,204 matches
-
polul opus, al atitudinii refractare explicite, redate cu vervă pamfletară, se disting dintr-o lungă suită de reprezentări, cu fundament politic în special, diatribele antimonarhice ale lui N. D. Cocea din Facla, unele articole ale lui Panait Istrati din România muncitoare și, pe această linie destul de fecundă, "biletele" sau "tabletele" pamfletarului Tudor Arghezi, articolele scandaloase, injurioase, la limita grobianismului din Săptămâna prin care "valetul ideologic"34 Eugen Barbu își exercita slugarnic sarcina autoasumată de "corifeu al adulării regimului impus de soviete
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
contradicție cu diplomația din stratagema mentală a nenorocosului Lefter Popescu: D. Lefter șezu pe marginea de lemn a prispii și aprinse o țigaretă... Șezu cât șezu așa, meditând un discurs bine simțit pentru a convinge pe chivuțe că niște femei muncitoare pot câștiga o avere într-un chip onorabil, fără să caute a ruina pe un om, de la casa căruia au câștigat totdeauna o bucățică de pâne... Ar fi păcat! Și mai la urmă, el a dat de știre: biletele sunt
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
remediu împotriva oricărei forme de terorism"37 pigmentează aparte un alt specimen de "rinocer". La Costache Olăreanu, odiseea foamei și a vagabondajului ca "ucenic la clasici" se încheie semnificativ în Lupul și chitanța prin convertirea intelectualului "de prisos" la clasa muncitoare, printr-un gest de obediență sfidătoare potențând disidența. La același autor, o compensare prin ficțiune justifică tratarea ironică a prototipului caragialian al ipistatului, devenit anchetator, șef de cadre sau securist. Printr-o comică inversiune de roluri, anchetatorul din Frica (titlu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
delicatețea și albeața trupului parfumat, portul, talentate În mânuirea instrumentelor muzicale 777. „În Mountain Province, ea este o frumusețe aborigenă, micuță și roșie În obraji, purtându și În spinare pruncul În timp ce se cațără pe trunchiul unui copac. În Illocos, este muncitoare și occidentalizată și poartă nume saxon. În Tagalog are aerul unei provinciale inhibate, plină de virtuți În arta culinară, În insulele Visayas este iubitoare și generoasă, iar În Mindanao poate fi Întâlnită Într-o fermă unde Își etalează energia Întocmai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
statului. Mulți exprimă această convingere în epocă (Shelley, Hugo etc.) Ideologizarea literaturii cunoaște și o expresie populistă, „poezia socială”, care va deveni sub influența curentelor socialiste - „poezia muncitorilor”, „a proletarilor”. Va exista o literatură care exprimă și apără interesele clasei muncitoare. Un rezultat al acestor împărțiri este stratificarea și ierarhizarea literaturii pe criterii de clasă (proletară, burgheză). Se constată însă și o rezistență împotriva ideologiei politice în literatură, din perspectiva specificității și autonomiei artei la Goethe, Stendhal, Baudelaire și mulți alții
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Ioan Paul al II-lea, la 29 iunie 1995, în Scrisoarea sa adresată persoanelor feminine, repetă de șapte ori cuvântul Mulțumesc! femeilor din lumea întreagă, în care identifică cu gratitudine femeia - mamă, femeia - mireasă, femeia - fiică și femeia - soră, femeia - muncitoare, femeia - consacrată și femeia pentru faptul că este femeie. Papa recunoaște că „Suntem, din păcate, moștenitorii unei istorii de condiționări enorme care, în toate timpurile și în orice latitudine, a îngreunat drumul femeii, nerecunoscută în demnitatea ei, falsificată în prerogativele
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o aparență de sine normală. Această învățare era facilitată de formarea și creșterea conștiinței utilității reciproce, într-o epocă în care industria reclama forța de muncă și timpul indivizilor din clasele populare, care nu erau nici reticenți față de disciplina cerută muncitorului salariat, nici creduli față de promisiunile ce li se făceau. Revenea puterilor publice să acompanieze această mișcare, să neutralizeze riscurile sanitare, dezmățul social și politic. Fiindcă Franța a intrat ezitant în era industrială, conducerea orașelor, de la mijlocul secolului al XIX-lea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fiindcă aceștia cristalizează practicile vremii lor. Ei nu ar fi existat, unul în calitate de operator, iar celălalt în calitate de concepător, dacă istoria guvernării orașului nu s-ar fi schimbat fundamental. Astfel, în perioada industrializării societății franceze, conducerea orașului* a cerut aducerea clasei muncitoare la statutul de salariat și securizarea zonei în care prezența masivă a muncitorilor săraci și a nevoiașilor tulbura liniștea și pacea unei minorități compuse din nobili și burghezi. Departe de a încuraja cetățenia urbană, promovarea urbanismului a urmărit aplanarea problemelor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de egoism provincial a înțeles că o țară precum Franța trebuie să aibă o capitală demnă de ea. [...] Vedem astfel că în fiecare an se deschid mari artere, cartierele populate sunt salubrizate, chiriile tind să scadă datorită abundenței construcțiilor, clasa muncitoare se îmbogățește prin muncă, mizeria se diminuează printr-o mai bună organizare a acțiunilor de binefacere, iar Parisul corespunde din ce în ce mai mult înaltei sale meniri"1. Haussmanizarea a avut parte de numeroase interpretări. Una dintre cele mai frecvente este aceea care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
impozantă s-ar explica prin acumularea tensiunilor urbane deja relevate de Revoluția din 1848. Străpungerea marilor căi strategice, grija de a facilita circulația în oraș ar fi corespuns și intenției de a face revoluțiile imposibile și de a determina populația muncitoare din centrul orașului să se ducă la periferiile Parisului. Astfel, am putea să interpretăm 3 Comuna din 1871 ca o recucerire a centrului orașului de către aceia pe care Haussmann îi alungase la periferie. Evident că această intenție nu a fost
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
chiriei, locuința socială rămânea un instrument de moralizare a maselor"6. Să nu uităm că asistența socială s-a constituit la începutul secolului, țintindu-și intervenția asupra clasei muncitoare urbane, pe care trebuia să o îndepărteze de socialism. Această clasă muncitoare urbană se distingea de masa asistaților persoane nevoiașe pe care asistența socială le trimitea în grija asistenței publice sau a carității private 7. S-a interpretat adesea că politica locuinței sociale a fost o întreprindere ce viza disoluția modurilor de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și consilier general pe problema locuințelor, a intenționat să demonstreze că Serviciul Locuințelor Ieftine, al cărui președinte era, putea să construiască "complexe de locuințe potrivite pentru asigurarea descongestionării Parisului și periferiei sale, precum și pentru a arăta că putem asigura clasei muncitorilor locuințe ce oferă confort material și condiții de igienă"15. Din păcate, în perioada interbelică, sectorul locuințelor sociale, în general, și al orașelor-grădină, în special, nu s-a dezvoltat în așa măsură încât să ofere familiilor modeste o alternativă la
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
demarată de industriașii interesați să-și găzduiască angajații, aceasta substituindu-se ideii inițiale de a recurge la acte de caritate pentru a afla adăpost locuitorilor din zonă care-și pierduseră barăcile. Nu e vorba să găzduim sărmani, ci "elita clasei muncitoare""25. Acest proiect s-a lovit de rezistența unei municipalități radicale, reprezentative pentru populația rurală și comercială a vechiului Bagneux. Interesele acestor pături sociale de altădată s-au dovedit ireconciliabile cu proiectul "modernist" de a găzdui clasa muncitoare la periferia
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
elita clasei muncitoare""25. Acest proiect s-a lovit de rezistența unei municipalități radicale, reprezentative pentru populația rurală și comercială a vechiului Bagneux. Interesele acestor pături sociale de altădată s-au dovedit ireconciliabile cu proiectul "modernist" de a găzdui clasa muncitoare la periferia orașului. Această opoziție este semnificativă pentru piedicile puse inițiativei private în materie de construcții, dar indică în același timp și faptul că municipalitatea nu putea decât să întârzie, nu să interzică ridicarea unor locuințe ieftine pe teritoriul său
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
masei locatarilor atunci când HBM a venit cu alte noi exigențe. "În consecință, fiind siguri de modernitatea acțiunii lor, responsabilii din Pax ai HBM au abandonat cadrul filantropic și au venit cu o abordare combativă, mai adaptată raporturilor cu o clasă muncitoare tot mai organizată și tot mai politizată."29. La rândul ei, municipalitatea din Bobigny a început să-și dea osteneala să-i ajute pe muncitori să beneficieze de avantajele legislației "burgheze", fără să mai caute să-i organizeze în soviet
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
despre cooperare susținea în 1924 Partidul Republican -, aceasta urmărește scopul transformării sociale integrale care, teoretic, merge până la anihilarea capitalismului și a salariatului. Dar este un scop prea îndepărtat, inaccesibil în prezent, din cauza deficitului de educație economică și tehnică al clasei muncitoare și a deficitului de capital disponibil. Venirea ipotetică a Republicii cooperative ar fi deci mai mult o politică de inerție, de așteptare pasivă. A căuta în toate aceste domenii doar remedii și substitute: economisire, ajutor reciproc, cooperare nu înseamnă diminuarea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
au eșuat atunci când s-au izbit de politica de expectativă a statului central și de prerogativele acestuia. Acesta intervenea pe plan social dozându-și subtil formele de angajare sau dezangajare. Urbanul contra orașului Normalizarea urbanului și a familiei: supunerea clasei muncitoare salarierii Michel Foucault 45 a fost primul care a desemnat prin termenul de "biopolitică" proliferarea tehnicilor puterii care, în coerență cu emergența logicii industriale, vor tinde, începând cu secolul al XVIII-lea, să amplifice forțele populației fără să le facă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
între intențiile democratice de la care se reclama acțiunea socială și modul tutelar al funcționării sale, până la a-i pune în cauză, în anii 1970, eficacitatea și legitimitatea. La ora industrializării, preocupările urbaniste erau determinate de grija de a supune clasa muncitoare sistemului salarizării. Subordonarea gândirii urbane exigențelor producției frânează, atât prin burghezi, cât și prin muncitori, punerea în practică a concepțiilor privind politica urbană. În ciuda promisiunilor unui control mai eficient al clasei muncitorești prin promovarea urbanului, proprietarii imobiliari și funciari preferau
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
marilor ansambluri a inaugurat, potrivit acestuia, politica de stat a metropolelor de echilibru. "A construi mari ansambluri echivala, într-o oarecare măsură, cu punerea pe orbită a metropolelor"116. Marxismul obligă la aceasta, într-o perioadă în care concentrarea maselor muncitoare era considerată un factor obiectiv al creșterii economice, iar Marcel Cornu vedea aici coerența politicilor urbane pe care istoricii se străduiesc să o discearnă în intențiile protagoniștilor perioadei (mișcarea HLM, municipalitatea, Ministerul Construcțiilor). Exigențele industrializării au primat în raport cu tradiționalele considerații
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la generalizarea salarizării. Într-un apartament, principiul organizării bucătăriei era ca totul să fie la îndemâna gospodinei; dar miza nu era numai aceea de a ajuta femeia să-și facă locuința cât mai plăcută cu putință pentru a-și mulțumi soțul muncitor, ci de a-i permite și ei să împace activitățile domestice cu slujba, fiindcă industria ducea lipsă de mână de lucru. În plus, facilitățile trebuiau să convingă definitiv că progresul nu era o iluzie și că productivitatea așa cum susținea F.
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
atașate unui mod de viață pe care îl laudă, fascinate de comoditățile tehnologice pe care nu le poate avea. Analogia este frapantă cu analiza propusă de Agnès Villechaise-Dupont514 asupra vieții din marile ansambluri. Locuitorii periferiilor sensibile nu apără cultura clasei muncitoare, nu vor să se identifice cu poporul. Ei aspiră să aparțină claselor mijlocii și suferă din cauza "distanței dintre integrarea lor culturală și excluderea lor economică"515. Dorința, pe care o consideră legitimă, de a trăi și de a consuma ca
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
periferiilor" și ale "violențelor urbane", problema e de la sine înțeleasă, motivele fiind esențialmente economice și relevând declinul societății industriale 525, dispariția marilor fabrici, promovarea noilor moduri de organizare a muncii, care destabilizează "condiția salarială" și generează "insecuritatea socială"526. Clasele muncitoare, deposedate de muncă, încep să fie percepute din nou ca niște clase periculoase, private de perspectiva de a-și vedea recunoscută o oarecare utilitate socială de exploatat. În contextul internaționalizării economiei, care permite bogaților să se îmbogățească într-o țară
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
puțin constrângătoare / 96 Capitolul 2. Urbanizarea chestiunii sociale / 103 Depolitizarea guvernării orașelor / 103 De la socialismul municipal la municipalismul social / 103 Statul ca fondator al socialului și al urbanului / 106 Urbanul contra orașului / 109 Normalizarea urbanului și a familiei: supunerea clasei muncitoare salarierii / 109 Raționalizare tehnică versus revendicări politice / 114 Partea a doua Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației / 121 Capitolul 3. Modernizarea societății prin urban / 123 Descoperirea rolului dezvoltării urbane în creșterea economică / 125 Orientarea "anti-oraș" a politicii inițiale de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai ales, iarăși și iarăși, partidul unic, ca în Coboară munții (1955), La marginea câmpiei (1957), Amiezile veacului (1961) ș.a. Poetul se socotește „slobod” să cânte, și în cântecul lui abundă locurile comune ale liricii epocii: 23 August, armata clasei muncitoare, Grivița ’33, cu deosebire „era roșie a comunismului”, „era incandescenței”. O poezie lozincardă, grandilocventă, scrisă mai toată pentru brigăzile artistice de agitație. Ceva mai mult firesc aduce M. în versurile pentru copii din cărțile Niculae clop de paie (1957), A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
lansează cel mai virulent atac asupra în ter pretărilor din lungă istor ie a shakespearologiei europene în Shakespeare și dramă scris în 1903, ca o introducere la lucrarea lui Ernest H. Crosby Shakespeare and the Working Classes (Shakespeare și clasa muncitoare). Regele Lear, piesa căreia i se dedică cea mai mare parte a lungului eseu, este considerată la fel de penibilă că și celelalte piese, versiunea anonimă The True Chronical History of King Leir din 1594 fiind considerată superioară creației shakespeariene. Eseul lui
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]