6,858 matches
-
Intelectualul vanitos (care ajunge și din vina lui experimenteze cumpliții colți ai foamei, deși își neagă culpabilitatea) trăiește într-un infern al nemulțumirii de sine, deși cu speranța chiar mărturisită la un moment dat: O să auziți voi de mine! Consecința nemulțumirii de sine, a unei autocritici virulente, duce la izolare, la lipsa comuniunii sociale. Atunci când se întâmplă să intre în relație cu alții, acest tip de intelectual (căruia nui regăsim numele pe parcursul întregii cărți) creează disfuncționalități, tapaj, neînțelegeri, creează povești paralele
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
diavoliță. Singurul său combustibil este cherosenul credinței care biruie tot. Chiar și bătrânețea. Aproape singura emoție este extazul, iluminarea care inundă și imediata lui proximitate. Omul acesta împrăștie liniște, pace, mulțumire, fericire. Nu este măcinat de vreo îndoială, de vreo nemulțumire, nu are frustrări, nici temeri. Niciun pericol nu i se pare destul de puternic încât să-l întoarcă de la misiunea lui, de la opera lui. Nici măcar atunci când se trezește cu un topor deasupra capului, nu se teme, ci după ce-i vorbește criminalului
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
l-a plictisit pe președinte cu întrebarea dacă i-a plăcut standul României, la care acesta a replicat că de vină este Ministerul Culturii 14. Ceea ce nici nu mai era de demonstrat... Nu e de mirare deci că apar periodic nemulțumiri și proteste. O decepție permanentă și apăsătoare se face mereu simțită. Dar nostalgia reformei, chiar dacă de o evidență imperioasă, pare mai curând expresia unui ritual al contestării unui sistem, decât o speranță reală. Acesta nu poate fi reformat, de fapt
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
le credem și urgente și necesare. Dacă sunt populare sau nu, în actualitatea imediată mărturisim cu toată sinceritatea este o problemă care ne interesează destul de puțin. Până la urmă, ideile adevărate înving. Experiența istorică este de partea noastră. O stare de nemulțumire Nu știm dacă s-a subliniat îndeajuns și această constatare: cultura română s-a arătat critică, nemulțumită de sine, de nivelul, starea generală și lipsa de realizări, încă de la începuturile eroice ale modernizării și intelectualizării sale. Adică din secolul XVIII
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a avut nici un ecou, nici o recenzie semnificativă și este doar un simplu exemplu. Astfel de lucrări par încă un fel de... tichii de mărgăritar. Uneori nu mai știm nici dacă nu trebuie să folosim această expresie tradițională chiar și pentru nemulțumirea critică personală față de o astfel de stare de lucruri... Am spune totuși, din perspectiva idealului nostru cultural, că o astfel de situație este, în orice caz, total negativă. Improvizația permanentă și fragmentarismul inevitabil, discontinuitatea și spontaneitatea, fără nici o bară de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
momentul în care Rusia a început să aspire la impărțirea „moștenirii otomane”, diplomația de la St. Petersburg nu a pierdut nici un prilej de a interveni acolo unde slăbiciunile Imperiului otoman îi permiteau accesul. Astfel, guvernul rus a căutat să profite de nemulțumirile ienicerilor, să-i încurajeze la revoltă, să-i atragă chiar de partea Rusiei, promițându-le respectarea vechilor privilegii și drepturi, ca și ajutor armat în lupta cu armata regulată a sultanului. Această politică a St. Petersburgului nu a fost conjuncturală
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
voce”. Rechizițiile erau deosebit de împovărătoare. Cele de fân pentru caii armatei rusești ajunseseră la 9/10 din ce se recolta de pe pășuni; ceea ce rămânea era cu totul insuficient pentru furajarea vitelor, principala „monedă” de export a Principatelor. Blutte prezintă și nemulțumirile boierilor, în vara anului 1829. Cei mai mulți dintre aceștia „ar vedea cu plăcere țara lor pusă sub protecția colectivă a Marilor Puteri”, o prefigurare avant la lettre a unui moment care va veni un sfert de veac mai târziu. în toamna
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
se căiește azi ca n-a urmat exemplul colegilor săi și că n-a prins momentul când ciuma reîncepea cu furie în București, pentru a se îndepărta de acest loc”. Rapoartele lui Blutte pot fi considerate și o frescă a nemulțumirilor tuturor față de rechizițiile forțate și de noua împărțire administrativă. Locuitorii Principatelor erau frecvent biciuiți pentru încălcarea regulamentelor polițienești sau sanitare, iar rechizițiile și cartiruirile nu erau plătite. Blutte protestează frecvent împotriva purtării „arbitrare, tiranice și obraznice” a autorităților rusești de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
o jalbă a boierilor munteni, semnată și de mitropolit, potrivit cărora acest „procedeu” ar fi o „sminteală a întocmirilor celor vechi ale patriei noastre ce au fost legiuite prin documente și pravila pământului”. Boierimea nu reprezenta însă un tot unitar. Nemulțumirile boierilor proveneau și din clivajul dintre cele două curente: conservator - reprezentând marea boierime, adepta unei „reconstrucții social-politice oligarhice” - și cel radical, aparținând noii boierimi, promotoare unei organizări mai flexibile a întregii societăți, a unui egalitarism în sânul propriei clase, care
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Emanoil Băleanu, Ion Câmpineanu și Gr. Cantacuzino, a fost ales în adunare, cristalizând în jurul lor opoziția antirusească. Aceștia afirmau hotărârea de a sta „cu pieptul ca Rusia să nu mai poată face nimic pe pământul nostru”. Colquhoun redă pe larg nemulțumirile grupului Câmpineanu în rapoartele sale. Domnul era astfel prins între presiunea consului rus și opoziția Adunării. în iunie 1837, Colquhoun scrie despre o remaniere guvernamentală legată de un scandal de corupție. El vorbește și de rezistența domnitorului la propunerile baronului
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
fructe. în ciuda piedicilor puse în calea comerțului, pe parcursul anului 1833, corăbiile ioniene sub pavilion britanic achiziționaseră de la Galați grâne în valoare de 20000 de lire sterline, ceea ce reprezenta un record. în contextul intrării în vigoare a Regulamentelor Organice, Blutte descria nemulțumirea majorității boierimii față de stipulațiile care reglementau raporturile dintre proprietari și țărani, și cele care privau pe boieri de unele venituri în folosul vistieriei statului. El scria: „Deoarece nici o considerație, nici chiar plata în bani, nu face pe săteanul român să
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
la Ismail și 2 la Chilia, flotila de război fluvială numărând 31 de vase. Colquhoun descrie și sentimentele cu care au fost primite în Principate hotărârile restrictive ale Conferinței de la Constantinopol, din februarie 1856. Acesta constată „un anumit grad de nemulțumire”, arătând că exemplul Moldovei „de a face demonstrație în cap cu însuși principele se pare că a dat naștere la ceva asemănător aici”, de care inițiativă Barbu Știrbei nu ar fi străin. Merită de amintit, în contextul notelor ultimative austriece
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Barbu Știrbei în timpul vizitei acestuia la Brăila, la 5/17 septembrie 1849. Cunningham raporta și despre piedicile puse de autoritățile moldovene la îmbarcarea la Galați a grânelor provenind de la sudul Dunării, în ciuda statutului de porto franco a acestui oraș. Alte nemulțumiri a avut viceconsulul din Brăila și față de noile tarife vamale aplicate de Moldova, în mai 1850, la importuri (2-3%) și la exporturi (3-9%). în final, autoritățile moldovene au convenit să revină la taxa unică de 5%, cu excepția anumitor produse, care
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
avea un caracter național în ambele Principate. Consulul englez scrie despre teama boierilor de a vedea prelungindu-se sine die ocupația țării, de dorința de a fi înlocuit protectoratul cu un regim de garanție colectivă, ca în cazul Greciei, de nemulțumirile față de Regulamentele Organice, impuse de Rusia. Opoziția era mai puternică în Moldova, acolo unde rezultatele politicii de deznaționalizare, duse de Rusia, în Basarabia, erau mai bine cunoscute. Nu lipseau proiectele de unire sub un prinț străin. Epoca regulamentară, zugrăvită de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
filosofic în care s-a format Hegel era dominat, cum bine se știe, de puternica gândire a lui Kant. După o perioadă în care s-a crezut că filosofia lui Kant a ajuns aproape de desăvârșire, a început să se manifeste nemulțumire față de aceasta, iar cea mai importantă sursă de nemulțumire era concepția kantiană despre inaccesibilitatea cognitivă a absolutului 350. Poate tocmai de aceea, filosofia germană care i-a urmat imediat, în care se situează și Hegel, a fost una a absolutului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cum bine se știe, de puternica gândire a lui Kant. După o perioadă în care s-a crezut că filosofia lui Kant a ajuns aproape de desăvârșire, a început să se manifeste nemulțumire față de aceasta, iar cea mai importantă sursă de nemulțumire era concepția kantiană despre inaccesibilitatea cognitivă a absolutului 350. Poate tocmai de aceea, filosofia germană care i-a urmat imediat, în care se situează și Hegel, a fost una a absolutului. Unul dintre reprezentanții acesteia a fost Schelling. Pentru el
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tine vechea-ți slujbă...! − Riguros vorbind, sunt victime ale injustiției, sau bolnavi, sau famelici, toți cei care se cred astfel; atentatele la echilibru se simt, nu se constată obiectiv. Nimeni dinafară nu poate decreta câtă și ce anume fel de nemulțumire ni se cuvine - care ne e de fapt măsura și problema. Într-adevăr, în fostul meu servici am avut excesiv parte de problemele sociale recunoscute și atacabile instituțional. În bună parte, tocmai pentru că dobândesc prea ușor recunoașterea victimele încetează să
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
arată hotărît să facă pe reprezentanții marii nobilimi să simtă greutatea autorității sale. Dar manevrele sale, adesea întortocheate, care constau în a-i asmuți pe unii împotriva altora sau în a relua pe ascuns ceea ce oferise în mod public, măresc nemulțumirile. În 1467, "Liga Binelui Public"38 adună în jurul principalului său adversar, Carol Temerarul, duce de Burgundia, majoritatea marilor feudali ai regatului. Din 1468 pînă în 1477 lupta intermitentă a lui Ludovic al XI-lea împotriva pretențiilor burgundului domină istoria Occidentului
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și plutocrat, acesta din urmă provoacă opoziția nobililor olandezi. Membri ai ordinului burgund al Lînii de Aur, contele de Egmont și Wilhelm de Nassau, prinț de Orania, se fac purtătorii de cuvînt ai insatisfacției unei nobilimi ale cărei motive de nemulțumire sînt numeroase: prezența garnizoanelor spaniole în orașele Flandrei și Valoniei, introducerea iezuiților și Inchiziției pe acest teritoriu preferat de umaniști, în care predomină reforma calvinistă, și crearea a patruzeci de noi epis copate. Separarea de la Granvelle (1564) nu ajunge să
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
lungi zile de lucru deosebit de grele, sub o supraveghere atentă. Salariile sînt reduse de practica folosirii copiilor și a femeilor, plătiți foarte prost, iar condițiile de alimentație și de locuit sînt mizere. Condițiile de viață ale acestui proletariat sînt propice nemulțumirii și revoltei. Fără îndoială, condițiile create muncitorilor din industrie nu sînt mai grele decît cele în care trăiesc muncitorii agricoli sau chiar micii țărani proprietari. Aceștia din urmă însă erau incluși în comunitățile rurale care le asigurau, în compensație, un
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din liniile de forță principale ale viitoarei Europe. În timp ce în Europa occidentală, modernizarea economică asigură ascensiunea burgheziei, beneficiară a capitalismului comercial, financiar și industrial incipient, aristocrația funciară rămîne preponderentă în restul Europei. În sfîrșit, transformările economice din Europa occidentală provoacă nemulțumiri și tensiuni: problema socială, care ia naștere în Europa odată cu revoluția industrială, se adaugă problemei puse de ascensiunea burgheziei. Dînd naștere la două Europe, avîntul economic din secolul al XVIII-lea prefigurează ceea ce va însemna în secolul al XIX-lea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Franța sfirșitului de secol XVIII. În perioadele de criză iau naștere principalele mișcări revoluționare europene sau, mai exact, occidentale; căci America de Nord are aceleași structuri și aceleași probleme ca și Europa de Vest. Este cert că puterea suveranului este slăbită de criză, în timp ce nemulțumirea claselor populare furnizează masele de muncitori necalificați, necesare revoluției. Mișcarea revoluționară din Occident începe astfel cu mult înainte de 1789. Revoluția americană (1763-1783) izbucnește din cauza noilor taxe impuse coloniilor din America și a monopolului asupra comercializării ceaiului, acordat Companiei In-diilor. Revoltele
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
o minoritate, iar sistemul economic realizat de Napoleon nu duce nici pe departe la prăbușirea continentului, chiar dacă perturbează vechile rețele economice. Realizarea noilor echilibre cere totuși timp. Aceasta implică deci ca împăratul să-și mențină dominația politică, ținînd în frîu nemulțumirea influentei minorități prejudiciată de politica sa. Dar el nu mai are timpul necesar din cauza izbucnirii curentelor naționale, care încep să disloce Europa napoleoniană. Trezirea naționalităților Încă de la sfirșitul Evului Mediu apare un sentiment de aparteneță la o comunitate specifică, apoi
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sub protecția Mariei de Pilar (statuie miraculoasă așezată pe unul din stîlpii bisericii din Saragossa), care, afirmă călugării, "nu vrea să devină franceză". Alte revolte antifranceze au loc în statele pontificale, în regatul Neapolelui sau în Tyrol. Aici, ceea ce explică nemulțumirea este mărimea impozitelor, obligativitatea serviciului militar și neliniștea provocată de reformele introduse de francezi. Dar și aici, revolta izbucnește în numele vechilor tradiții călcate în picioare de invadatori: atașamentul față de catolicism și față de suveranii naționali. Fugind de recrutare și de persecuțiile
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
uita că fusese sultan și urmărea să fie reinstalat cu ajutor bizantin, așa cum el făcuse mai înainte cu amicul său împăratul bizantin. Apoi, turcii din Dobrogea nu aveau liniștea necesară, din cauză că țarul bulgar Constantin Tihul (Zidul) urmărea să-i nimicească. Nemulțumirea lui Izz-ed-din Keikavus atinse apogeul când în 1264 mai află că Mihail al VIII-lea, își trimise pe o fiică naturală, Maria, ca soție lui Hulagu-han. Pierzând speranța de a mai fi reabilitat pe tronul de la Iconiu cu sprijinul împăratului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]