5,114 matches
-
în toate direcțiile, încercând să-și salveze viața. Mulțimea i-a măcelărit unul câte unul. Confreria era distrusă. Însuși Pitagora a rupt-o la fugă pentru a scăpa cu viață și poate că ar fi reușit, dacă nu ar fi nimerit drept într-un câmp cu fasole. Acolo s-a oprit. A declarat că e mai bine să fie ucis decât să străbată câmpul cu fasole. Urmăritorii săi nu s-au lăsat rugați de două ori și i-au tăiat capul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Huizinga, pentru care orice cultură are un aspect ludic, deoarece este impulsionata de simțul libertății, și cea a lui M.Bahtin, pentru care acest aspect ține mai mult de cultura populară. În jumătatea a doua a secolului XX, aspectul ludic nimerește tot mai mult în vizorul teoreticienilor culturii, cum ar fi O.Blonow, E.Fink, R.Callois, G.Debord ș.a. Conform cercetărilor unor sociologi de vază că E. Goffman, P.Linton ș.a., comportamentul omului în societate trebuie să fie considerat drept
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Cimpoi consemnează această latura a creației balzaciene: "Artă balzaciana constă într-o abia supravegheată creare și dozare de efecte scenice, într-un joc diabolic al luminilor și umbrelor, în mizarea pe ceea ce scoate în evidență contrastul. Din grăuntele melodramatic ce nimerește pe scena teatralizata cresc lăstarii dramatismului, supuși, apoi, unei tragice uscări treptate" [1989, p.203]. 166 Julien Sorel își gândește existența în termenii unui rol de interpretat, iar Lucien de Rubempré constată că în Paris "tout est spectacle, comparaison et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
șefi de bande tâlhărești pungași de buzunare și vagabonzi meșteri în a șterpeli bani picați din senin sau de-ale mâncării. Mai erau și unii despre care cu greu ți-ai fi dat seama ce căutau printre ceilalți, cum de nimeriseră într-un asemenea loc? Și totuși fiecare își avea povestea lui tulbure și apăsătoare ca o mahmureală după o beție grea. Ocnașii vorbeau foarte puțin de trecutul lor; nu numai că nu le plăcea să și-l povestească, dar căutau
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ratează putința de a fi "scop în sine". Omul de știință este, potrivit lui Nietzsche, omul reprezentativ pentru décadence, pentru minciuna vieții; el este concentratul istoriei, al istoriei care a impus neantul valorilor. Savantul nu poate fi în posesia metodei (căii) nimerite pentru a dezvălui dincolo-ul clipei prezente, pe când filosoful viitorului are tocmai o asemenea putere. Iată o idee aflată într-o clară opoziție față de ideile lui Rădulescu-Motru privind rolul explicațiilor științifice și, prin urmare, al oamenilor de știință în modelarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se știe”. Cantitatea trece în calitate. Numărul devine adevăr. Mai există un mecanism. Propaganda e gândită în așa fel încât să fie greu de evitat. Ea mizează și pe faptul că, prin repetiție cu o frecvență suficient de mare, poate nimeri pe momente emoționale ale zilei unui om. Să ne imaginăm că un muncitor german de la sfârșitul anilor ’20 nu prea bagă în seamă propaganda hitleristă. Dar chiar după ce i s- a comunicat sec că e șomer, îl aude pe Adolf
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de muncă pentru toți. În stări de vibrație emoțională, pozitivă sau negativă, individul are o acuitate perceptivă crescută, se deschide, simte enorm și vede monstruos. Aidoma unui glonț care l- a prins cu capul deasupra tranșeei, mesajul propagandistic l-a nimerit. Același mecanism funcționează în cazul unui român constipat, care, ducându-se spre toaletă cu fața schimonosită, vede pe ecran un alt chip schimonosit sub care scrie „Petre Gheorghe, 41 ani, 25 de minute în medie pierdute zilnic la toaletă”, după
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
parc. Muncitori și muncitoare care joacă dame, șah, citesc ziare, o proletară cu fața senină, emanând forță și calm, ia la ochi, într-un stand de tir popular, o figură ruginită, cu svastica pe joben, ciuruită deja în întregime. A nimerit. Figura cade în față, pe spatele ei stă scris : „Tatăl fascismului”. Proletara noastră țintește acum o casă. A nimerit. Un muncitor cu ciocanul în mână țâșnește pe acoperiș. E rândul sticlelor de bere așezate într- o navetă. Proletdiva, femeia timpurilor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ia la ochi, într-un stand de tir popular, o figură ruginită, cu svastica pe joben, ciuruită deja în întregime. A nimerit. Figura cade în față, pe spatele ei stă scris : „Tatăl fascismului”. Proletara noastră țintește acum o casă. A nimerit. Un muncitor cu ciocanul în mână țâșnește pe acoperiș. E rândul sticlelor de bere așezate într- o navetă. Proletdiva, femeia timpurilor noi, le spulberă una câte una. Omul cu aparatul de filmat iese din magazinul de băuturi și se duce
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
său, inspectorul Mișu) și de spațiu al desfășurării acțiunii principale (comuna Malu Mare de lângă Constanța). Ceea ce urmează - stabilirea naturii intrigii - întrece adeseori limita ridicolului: în lupta cu familia de contrabandiști Brown, arheologul detectiv nu știe să folosească arma automată, dar nimerește perfect, ca un supererou, ținte fixe și mai ales pe cele în mișcare; un rănit declară că a fost ucis și cere să fie dus la spital (Potirul Sfântului Pancrațiu); sub pretextul inspectării unui șantier arheologic, protagonistul primește misiunea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
nici măcar una nu e așa cum n-ar trebui să fie” (D. Diderot). Într-adevăr, rebuturile din natură nu sînt contrafăcute, În schimb, conduita umană oferă atîta ipocrizie, nestatornicie, vanitate și nedreptate egoistă! Nu spunea, În acest sens, Talleyrand atît de nimerit: „Graiul i-a fost dat omului ca să-și ascundă gîndirea”(?!) * „Dacă omul va Începe cu certitudinile, va sfîrși prin a se Îndoi: dar dacă va Începe cu Îndoielile, va sfîrși prin a avea certitudini.” (Fr. Bacon) Înțelepții cugetării spun Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
hulubița grăiește către iubitul ei: «Soțul meu, s-a sfîrșit cu noi. Jos stă un vînător, cu arc și săgeată ascuțită În mînă; În jurul nostru dă tîrcoale un șoimă Așa și era. Dar un șarpe mușcă pe vînător și acesta nimeri cu săgeata șoimul. Amîndoi porniră iute spre lăcașul lui Yama (zeul morții). Ciudat e mersul destinului!” (Cf. T. Simenschy, Un dicționar al Înțelepciunii, 1979). * „După ce descoperim că viața nu are nici un sens, nu ne rămîne nimic altceva de făcut decît
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Notăm că abia în actul II, scena II, Rică Venturiano își face apariția. Se știe că, din eroarea unui meșter binagiu, numărul casei lui Titircă, 6, fusese bătut pe zidul casei răsturnat, 9. Invitat la locuința de la numărul 9, Rică nimerește în puterea nopții drept în iatacul Vetei, slab iluminat. El nu o distinge, în miopia lui, pe femeia de pe scaun, întoarsă cu spatele; se apropie, îi cade în genunchi și îi face o declarație (menționată mai sus în scena biletului
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
preot care slujea liturghia sună pentru înălțare. Doamna de Rênal coborî fruntea, ascunzîndu-și astfel pentru o clipă, capul sub cutele șalului. Julien n-o mai recunoștea atît de bine; el trase un foc de pistol înspre ea și n-o nimeri; cînd trase al doilea foc, ea se prăbuși." Ne aflăm în biserica din Verrières, Julien Sorel tocmai a tras asupra fostei amante. S-a hotărît s-o omoare după ce scrisoarea acuzatoare a iubitei l-a împiedicat să se căsătorească cu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
a făcut injecția și că cerusem același tip de produse. În momentul acela a început balamucul. S-a enervat foarte tare și-a început să țipe la noi: "Noi facem totul pentru sănătatea copilului și dvs. îi dați ce se nimerește!" Atunci ne-am întrebat: "Cum adică ce se nimerește? Atunci și lui Boris îi dăm ce se nimerește?!". E rîndul lui Johan, de 12 ani, să povestească. Vocea îi tremură de emoție: "Mi se pare oribil... Ar fi putut să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
produse. În momentul acela a început balamucul. S-a enervat foarte tare și-a început să țipe la noi: "Noi facem totul pentru sănătatea copilului și dvs. îi dați ce se nimerește!" Atunci ne-am întrebat: "Cum adică ce se nimerește? Atunci și lui Boris îi dăm ce se nimerește?!". E rîndul lui Johan, de 12 ani, să povestească. Vocea îi tremură de emoție: "Mi se pare oribil... Ar fi putut să ne dea la amîndoi produse încălzite." Băiatul vorbește despre
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
enervat foarte tare și-a început să țipe la noi: "Noi facem totul pentru sănătatea copilului și dvs. îi dați ce se nimerește!" Atunci ne-am întrebat: "Cum adică ce se nimerește? Atunci și lui Boris îi dăm ce se nimerește?!". E rîndul lui Johan, de 12 ani, să povestească. Vocea îi tremură de emoție: "Mi se pare oribil... Ar fi putut să ne dea la amîndoi produse încălzite." Băiatul vorbește despre medici și despre fratele său, Boris, mort de sida
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de emoție: "Mi se pare oribil... Ar fi putut să ne dea la amîndoi produse încălzite." Băiatul vorbește despre medici și despre fratele său, Boris, mort de sida cu doi ani în urmă, ucis de injecțiile cu "ce s-a nimerit". Așa descoperă, în 1984, dl. și d-na M., din întîmplare, că cei doi băieți ai lor, ambii bolnavi de hemofilie, sunt tratați în mod diferit. Fără să-i prevină pe părinți, medicul parizian hotărîse să-l includă pe Johan
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
părinți, medicul parizian hotărîse să-l includă pe Johan într-un grup experimental pentru care se folosea sînge "încălzit", propus de Centrul de Transfuzie a Sîngelui din Lille. În ce-l privește pe Boris, el e tratat cu "ce se nimerește", adică produse sanguine "neîncălzite", de la Centrul Național de transfuzii sanguine (CNTS). Cum se explică reacția medicului cînd află că s-a greșit produsul, că lui Johan i-a fost injectat sînge "neîncălzit"? Nu e din cauză că el știe că există un
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
departe. Acestea sunt numai câteva dintre numeroasele soluții pe care organizațiile sunt sfătuite să le aplice pentru eficientizarea forței de muncă. Un mare număr de companii, la fel ca gurul din poveste, adoptă tot felul de soluții aleatorii, sperând să nimerească ceva care se potrivește sau chiar să-și atingă obiectivul. Gurul nu a analizat niciodată sistematic cauza morții găinilor. Crescătorul nu a avut nici o dovadă că problema găinilor era legată de mâncare sau de vasele cu apă sau chiar de
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
La fel, atribuirea prea multor corespondente latine pentru cuvintele a rosti, rost, rostire (în traducerea lucrării De magistro a Sfîntului Augustin) nu reflectă numaidecît o virtute, ci, mai degrabă, o scădere, chiar în cazul în care aceste corespondențe ar fi nimerite, căci folosirea aceluiași element lexical cu prea multe desemnări și semnificații prejudiciază inteligibilitatea și, ca atare, prejudiciază funcțiile de bază ale limbii: nominația și comunicarea. În alte situații, precum semnificațiile cuvîntului fire, intens discutate de Noica, se poate observa că
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Vezi în acest sens G. Ivănescu, Formarea cuvintelor în limba română, în "Limba română", XIV (1965), nr. 1, p. 31-37. 378 Spațiul mioritic, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, Editura Minerva, București, 1985, p. 217-218. 379 De altfel, nu este nimerit să se vorbească, așa cum se întîmplă de obicei, de "unitatea limbii române", căci, dacă este considerată în totalitate, avîndu-se în vedere și cele trei dialecte din sudul Dunării, româna nu este mai unitară decît alte limbi (rusa sau ucraineana sînt
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Își arătase suficient de mult respectul prin simpla existență și ocupație. O voce puternică comandă: Mantiile, te rog. Ștefan simți cum Luca se ridică de lăngă el dar rămase nemișcat cu toate că în graba sa de a se pune în genunchi nimerise pe niște bucăți ascuțite din care fusese confecționat tavanul. Beton poate, găndi el. Genunchii îi săngerau. După ce își îmbrăcară mantiile , aceeași voce vorbi din nou: Poți deschide ochii acum! Oh vai de mine dar căt dezastru... Luca dragul meu.. Maestre
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
prezentă este reală nu enunță un fapt empiric, comparabil cu faptul că dl S. îmbracă întotdeauna un costum maro. Iar cel care obiectează față de aserțiunea că numai prezentul este real cu «Desigur că trecutul și viitorul sunt tot atât de reale» nu nimerește ținta. Ambele enunțuri nu au nici o semnificație“ (p. 25). 54 Vezi Ibidem, p. 48. 55 „Rațiunea pe care am dat-o pentru crampă a fost aceasta: două enunțuri, care sunt strâns corelate, dar au semnificații diferite, sunt confundate, și anume
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
neatractivi cum erau, pentru că te apărau nu numai de colțurile tăioase de pietre, din belșug pe fundul apei, dar și de aricii de mare aflați în zonă, numai buni să te trimită să-ți petreci restul vacanței bandajat, dacă te nimereai cu vreunul în talpă. De văzut în marea Taorminei n-am văzut decât meduze care nu păreau de speriat, cel puțin la prima vedere, pentru că, alminteri, bănuiam că se pricepeau ele la ceva, de vreme ce băieții arătoși de la salvataggio 67 aveau
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]