7,150 matches
-
negru, nigredo din alchimie, sensul ascuns, un autoportret cifrat, bănuit sub textura ocultă. Analiza cărții lui Mateiu Caragiale este pilduitoare pentru tipul de abordare C. M. I.: estetica lui Mateiu este una apofatică (clădită de categorii negative). C. M. I. a avut nostalgia vieții ca operă de artă (vezi Oscar Wilde), cu o noimă imposibil de descifrat, deși totul se petrece la vedere printr-un exces de transparență. Simplitatea și limpezimea naturală a trăirii, în chip paradoxal, se află sub perpetua excomunicare a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
mândrei sale crăiese) se supune eticii filosofului german, dorinței de auvtoanulare, de stingere în Noluntas, animat ontologic de acel irațional cupio dissolvi. Așadar, față de mesajul final de solidaritate creaturală a lui Leopardi, mesajul lui Eminescu este, după Albisani, unul al nostalgiei morții, al unei voluptăți tanatologice exprimate în embleme tip "mai am un sigur dor / iar când voi fi pământ / geniul morții" etc. Scris în forma originară a baladei românești, Luceafărul este limbajul epic al "visului vieții", al reveriei și aspirației
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
la 13 ani de închisoare în cadrul procesului-farsă ce cuprindea înca 24 de reputați intelectuali, Steinhardt este pus în libertate după aproape șapte ani (1960 - 1966). Abia în închisoare realizează treptata, dar decisa despărțire de religia iudaică și împlinirea vechii sale nostalgii creștin-ortodoxe: este botezat (clandestin) de un preot ortodox, asistat de doi preoți catolici, neofitul îmbrațișând, în cunoștința de cauză, ecumenismul. Se va călugări în 1980, cu numele de monahul Nicolae de la Rohia, primit cu caldură la mica mânăstire maramureșeană din
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield • Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu • Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov • O.k. Pentru America!, Gheorghe Stan • Picătura de cucută, Paul Eugen Banciu • Privilegiați și năpăstuiți
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
la butoi, despre meniurile de Revelion, despre masa lui Orson Welles de la Mignon, despre multele întruniri de la Carul cu bere, despre pilele pe care trebuia să le ai ca să bei, vara, o bere rece, la o terasă... Amestec ciudat, de nostalgie și dezamăgire, trezește-n mine jurnalul lui Candid Stoica. Afecțiune fiindcă eram tînăr și totul îmi era permis; tristețe deoarece credeam eu că totul îmi e permis... Un (alt) actor-dramaturg Despre Candid Stoica am mai scris. Am insistat asupra volumului
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
-au fost mici, dar... au cam dispărut (din fericire). Directoarea este acum o doamnă frumoasă încă, pe care am iubit-o nepermis de mult, cîndva, și am suportat consecințe de care nu vreau să-mi amintesc (oamenii fiind mici...). Revedere, nostalgii etc. Hotărîm să montez un scenariu după Creangă. Și doamna directoare îmi atrage atenția că trecutul trebuie uitat. Aprob, suspinînd... Cunosc aici o altă actriță minunată, pentru care aveam să revin, de multe ori (iar nu intru-n detalii, că
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
în România! Datorită lor, noi o ducem ca-n Rai!"). Recunosc cu rușine, dincolo de patriotism (ce vreți, am desuetul obicei de-a lăcrima cînd aud imnul țării!), dincolo de dragostea pentru familie și meserii (ce vreți, am și din astea!), dincolo de nostalgii istorice & geografice, fraților, înțelegeți-mă, mor dacă nu arunc cu vorbe de spirit în populație! Ce porecle am dat, în ani! Dar ca să vedeți ce a dracu' de maleabilă e limba noastră, diabetică precum un fagure de propolis, vă voi
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
În camerele acestor emisare ale trecutului stăruia un miros inconfundabil: parcă de... noblețe și tensiune culturală... de parfumuri dispărute și tipar colbuit. De vopsele (ulei) și imortele. Aveau ceva de muzeu ilegal, încăperile doamnelor d-anțărț, ceva care predispunea la nostalgii și tăceri elocvente; la pioșenie. Tinerii ahtiați de teatru (cum eram eu) sufereau, aici, că s-au născut prea tîrziu; soția artistului suferea că nu mă putea face să-nțeleg inefabilul vremurilor apuse. Simțeam întotdeauna, în aceste rare ocazii, că
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
în stepă, transformarea înalților dregători în căutători de perle (mai înainte, "askaniama spusese solului că uneori găseau mărgăritare care luminează noaptea"), întîlnirea cu idolii de piatră ("Unul era îmbrăcat ca un filosof, celălalt ca un războinic") și chiar momente de nostalgie neașteptată ("În ziua aceea, askaniama l-a rugat pe ambasador să-și pună oamenii să cînte cîntecul Dunăre, Dunăre (Dunai, Dunai), pe care îl auzise cîndva, mai înainte"), cărora li se răspunde cordial ("Solul i-a împlinit dorința, după care
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
spre analiza trăitului, și mult mai puțin ca o contagiune estetică majoră. Lipsindu-le marea construcție, natura revelatorie a explorării interioare a timpului, vocația înaltă, "poezia" (adică desăvîrșirea) stilului, scrierile lui Anton Holban au reflexele efemere ale marii întîlniri, cu nostalgia căreia vor rămîne. NOTE 1. Anton Holban, Ioana, Tipografia "Zarand", Brad, 1934, p. 154. 2. Cf. "Acta Fabula", Revue des parution en théorie littéraire, on line; Dominique Jullien, Proust et ses modèles, Les Mille et Une Nuits et Les Mémoires
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
naștere, o altă ivire în cercul fără ieșire al destinului. Imersiunea, la vînătoarea de lipitori organizată de Paraipan, poate fi citită ca o întoarcere la apele benefice care obsedează memoria orbului. El este un om al Dunării, în a cărui nostalgie pentru țărmurile acvatice se împletesc instinctul revenirii la spațiul natal și atracția spre acvaticul originar, în ordinea speciei. Zahei se simte pacificat doar de apropierea apei, ca un locuitor al adîncurilor. Dezordinea și tulburarea vieții lui se liniștesc cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
florăreasă înjunghiată; Rada, stăpânită de un senzualism sălbatic ("măceș cu ghimpi fierbinți"). Uneori, crizele erotice provoacă tensiuni, diversiuni, încăierări; un amestec de gâlceavă și bufonerie, un "puternic miros argotic" (G. Călinescu), erotica însăși fiind un ceremonial de basm, miracol sau nostalgie a acestuia. În Mărțișoare și Hore, trăsătura definitorie este ludicul. În Hore, ființele minuscule întrețin o atmosferă euforică, nelipsită de aspectul ludic, de un torent de arhaisme, regionalisme, neologisme cu nuanțe biblice, echivalențe multiple. După bătălia dintre pușlamale, privită cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și creația sunt elementele salvatoare în camera intimă a iubitei ("Ce cald e aicea la tine/ Și toate din casă mi-s sfinte / Te uită cum ninge decembre/ Nu râde, citește-nainte" (Decembre) 5. Aspirația spre absolut este întreținută de nostalgia poetului, obligat să supraviețuiască într-un mediu ostil, monoton, unde plictisul devine suferință: "Orașul luminat electric/ Dădea fiori de nebunie" sentimentalismul ia forma unei anxietăți; 6. Natura sub pecetea forțelor distructive rămâne doar o stare de spirit: a. Anotimpurile obsedante
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
secund (1930). I. Barbu era exaltat, frondeur, exploziv, vizual, retoric. UNIVERSUL POETIC Tudor Vianu a împărțit opera lui I. Barbu în trei etape: a. "parnasiană"; b. "baladescă" și de pitoresc oriental; c. "ermetică". În poeziile din prima etapă se întâlnesc nostalgii celeste (Lava), amintirea vitalismului orgiastic (Panteism), limbaj meditativ, melancolie, purificare prin contemplare, reculegere în fața rotației vieții și a morții (Marile Eleusinii), în care sunt relevate misterele existenței: "Nocturne bolți vor ninge, din slăvi, misterul lor,/ Ți s-o răsfrînge-n suflet
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
agonică a Crailor mateini, "înnoptata arătare", epavă decrepită, stafidită, care dusese o viață libertină, iar acum era "iederă de zdrențe" (Domnișoara Hus); elemente din folclorul fantastic (descântec la lună, invocarea obiectelor cu virtuți magice), fatalism, pasivitate și decadență, senzualitate exacerbată; nostalgia astralului, plâns, rugă, cântec de "prohod" pentru personajul de lupanar (Răsturnica); o zdreanță "învechită-n răutăți"; "doftorița la moșnegi" (Cântec de rușine); balcanismul e modul de a zâmbi al cuiva care proiectează farsa tragică. Cea de-a treia etapă cuprinde
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1892). UNIVERSUL ARTISTIC Opera lui Ion Creangă este o monografie a satului moldovean, așa cum se conturează din Amintiri din copilărie și din basme, unde "figurile mitice sunt omologabile cu tipuri umane locale" (Mircea Martin). Autorul are înclinație spre fabulos, o nostalgie etern umană a copilăriei: Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele... (...) Și, Doamne, frumos era pe atunci! " I. Creangă este un scriiitor realist, cu o limbă sublimată în sens estetic, verosimil-țărănească prin oralitate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
într-un cadru romantic, dominat de iubirea pătimașă a tânărului, sub un șir de tei. Cătălin, pajul cu noroc, este atras de concret și imediat, spre deosebire de geniu care are aspirații înalte, fiind însetat de voluptate. "Îmbătată de amor", Cătălina are nostalgia iubirii față de Luceafăr care, în viziunea ei, este steaua norocoasă și-i adresează din nou chemarea: " Cobori în jos, luceafăr blând,/ Alunecând pe-o rază./ Pătrunde-n casă și în gând/ Norocu-mi luminează". Luceafărul privește spre pământ și vede îndrăgostiții
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de valori pe care îl crede infailibil. Când își dă seama că nu are acces la Absolut, eroul murmură: Câtă luciditate, atâta existență și deci atâta dramă". O dramă erotică trăiește Maria Sinești, care era "o frumusețe, pe bază de nostalgie, profil suav și nervozitate". Fiind un scriitor anticalofil, Camil Petrescu nu ornamentează nici discursul dramatic. Replica personajului principal: "... eu nu pot să scriu decât ceea ce gândesc" va fi un reper important în programul estetic al lui Camil Petrescu. Caracterizarea lui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
manuscris adresat naratorului, care va transcrie această poveste de dragoste, cuprinsă în Creanga de aur. Stamatin căuta peșterea Magului, exponentul civilizației dacice. Dacă unii exegeți remarcau la Sadoveanu, regresiunea spre elementar (G. Călinescu), alții observau că această concepție decurgea din nostalgia originarului (Al. Paleologu). Civilizația arhaică, în viziunea lui Sadoveanu, este, așadar, cea primordială, nedegradată, și recuperarea ei înseamnă tentativa de regăsire a modelului arhetipal (Al. Paleologu). Dar, această viziune are la bază filosofia istoriei a lui Vasile Pârvan și filosofia
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
corporalizează dorința îndrăgostiților de a recupera unitatea originară a ființei: "Cuvintele se roteau, se roteau între noi/ înainte și înapoi,/ și cu cât te iubeam mai mult, cu atât/ repetau, într-un vârtej aproape văzut,/ structura materiei, de la început". Această nostalgie a stării originare semnifică dorința de a permanentiza starea de fericire. Odată cu conștientizarea temporalității (separarea masculinului de feminin), orele au curgerea lor firească, îndrăgostiții stau de o parte și de alta a orei, ca două toarte ale amforei. Imaginea-metaforă a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
la iveală defectele, detaliile mai puțin favorabile, iar calitățile provenite din părerea despre poporul său devin îndoielnice. Îți dai seama că nu e mare scofală faptul că el e italian sau ea e suedeză și te cuprinde un fel de nostalgie după ai tăi. Dar poate a venit momentul să luăm în considerație și varianta inversă: înstrăinarea celui care ți-e familiar. Con viețuind cu cineva cunoscut din copilărie, ajungi să simți nevoia să cunoști o nouă persoană, mai ales dacă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
semnificația întâmplării, dar simte prin haine ceva care seamănă cu un sex în erecție. Dacă are măcar o idee despre acel corp dur, se retrage speriată, aruncând cel mult o privire dușmănoasă froteurului anonim. Aiurea-n tramvai Mă gândesc cu nostalgie la vremurile când pe un cal nu în căpeau decât cel mult doi inși. Nici vorbă de înghesuiala pe care o întâlnești astăzi prin tramvaie, acolo unde se desfă șoa ră froteurismul. Dar nu numai înghesuiala este propice froteurismului, ci
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
de istorie! Când le vom avea? Și cum ar putea ele să dea seama despre marea jertfă colectivă pe care românii au înscris-o, cu acest demisecol tragic, în durata lor? Cronica, XXV, 14 (6 aprilie 1990), p. 1, 2 NOSTALGIA ADEVĂRULUI Sunt momente în viața fiecărui neam când nevoia de adevăr e mai presantă, uneori și imperativă, cum ni se întâmplă nouă de la un timp. Adevăr imediat, în legătură cu evenimentele în curs, dar și adevăr istoric, relativ la un trecut mai aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
interes pe această temă (R. Abelio, John Bowlw, Altiero Spinelli, M. Richonnier etc.) noile eseuri strânse laolaltă de G. Duby invită stăruitor la definirea unei identități. N-am făcut decât să atrag luarea-aminte asupra lor. Text transmis radiofonic, februarie 1990 NOSTALGIA SIGURANȚEI Cine se interesează de noile teme ale istoriografiei află în palmaresul lui Jean Delumeau, profesor la Collège de France și membru al Institutului, indicații dintre cele mai semnificative. Modernist ca formație, el a aruncat sonde mai ales în secolele
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mărturii despre acele conștiințe care s-au opus, dincolo de cortină, sistemului: Eugen Ionesco, M. Eliade, Geoge Apostu, Bujor Nedelcovici, Dorin Tudoran. În fine, textele Speranță, disperare și memorie de Elie Wiesel, De ce nu credem în atrocități de Athur Koestler și Nostalgia călăului de Giovanni Papini ar merita să fie reproduse în întregime, dar cum să o facem? Alte pagini cuprind poezii de închisoare, scrise de "autori al căror nume nu-l cunoaște nimeni". Așa ni se spune, însă cel puțin poezia
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]