6,653 matches
-
mai tot timpul , din bobină cu acul făcea macrameu, diferite lucrușoare. Acum ea se așezase aici, cu mine în cameră, și era mulțumită, fiica cea mare la fel, acolo, dar cum necazul nu ocolește pe mulți dintre noi, n-a ocolit-o nici pe Maria, nici pe frumoasa ei fiică ingineră care s-a îmbolnăvit de această boală a secolului, demența. Ce foc și ce durere era pe biata Maria! Săracul meu soț o mângâia și o liniștea de multe ori
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
în sat obosiți, dar cântând. Făceam noi, cum îi spune, - un Caloian din pământ humos, aduceam flori, îl împodobeam, îl puneam pe o scândură și plecam prin sat, și-l plângeam: „Ene, Ene, Caloene, deschide portițele, să curgă ploițele!” După ce ocoleam satul îl aruncam într-o fântână. Și, nu știu dacă mă credeți, dar la scurt timp se înnoura și-ncepea ploaia care ținea toată noaptea. Bine, nu se întâmpla întotdeauna, dar în orice caz, oamenii erau mai buni și Dumnezeu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Praxitelles, Lisip iată-l venind la rând și pe titanul Renașterii, Michelangelo. El aducea pe tabloul său un Timur Lenk privit din față oglindă, în care se concentra și reflecta activitatea, personalitatea, întreaga viață; defectele sale, fără să-i fie ocolite, păreau mai degrabă crescute și întreținute de niște forțe malefice, supraomenești, diavolești, care-i ardeau în adâncul ochilor. Iar, pe chipu-i urâcios se citea ambiția nemăsurată, ura, trufia, disprețul, mânia, setea de sânge, lăcomia de aur și de glorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
seminarii, cu iluzia dulce că încă trăiesc, mă regăsesc și mă îmbogățesc sufletește în frământările și întrebările lor, aflându-mă și menținându-mă eu însumi într-o necontenită și neostoită căutare și realizare a personalității, cu senzația că timpul mă ocolea și trecea peste mine și peste ei, deopotrivă, unindu-ne și ocrotindu-ne nu mă puteam împăca ușor cu ideea că plecam din acest mediu. De aceea, zile-n șir am tânjit și m-am gândit chiar să migrez și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în ultimii ani, ca pensionar, era prezent tot mai rar la diverse întâlniri și sărbătoriri oficiale. Unii susțineau că, în ultimul deceniu, maestrul nu cunoștea zi de zi decât drumul care-l ducea și aducea de-acasă la atelier. Îi ocolea pe cei mari. Nu-i plăcea să stea printre cei ce roiau, se ploconeau ori îl tămâiau pe El și pe Ea. Și, totuși, spre surprinderea multora maestrul a revenit. Și ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
chipul palid și atât de drag al măicuței Cecilia. Vreau să vă arăt și casa mea, în drum spre oraș, zice "șeriful". Ne abatem, iarăși, din drumul drept, spre Timișoara. O luăm pe un drumeag spre miazăzi, pietruit, bun. Dar, ocolim puțin. Ajungem, astfel, în satul său, Chișoda. Într-un pâlc de copaci zărim o căsoaie mare, din piatră, cu 7-8 odăi, cu acoperiș din olane, cu o bucătărie de vară, cu șură mare în preajmă și magazie de lemne toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
zilei următoare s-a oprit, însetat, într-o margine de sat, la un țăran. Un bătrân i-a dat o cană cu apă și intuind încotro pleacă, i-a spus: Ai grijă, băiete: ia-o pe căi mai puțin umblate! Ocolește centrele localităților! Cată drumurile pustii sau cu lume mai puțină! Să nu carecumva să se afle cineva în treabă, să te rețină...! N-are să uite niciodată această fugă disperată! După ce-a ocolit și depășit zeci de localități, a trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ia-o pe căi mai puțin umblate! Ocolește centrele localităților! Cată drumurile pustii sau cu lume mai puțină! Să nu carecumva să se afle cineva în treabă, să te rețină...! N-are să uite niciodată această fugă disperată! După ce-a ocolit și depășit zeci de localități, a trecut, în sfârșit și de Chișinău, capitala Basarabiei: Din vârful ultimului deal scrie el, în continuare priveam după apusul soarelui, valea largă a orașului. Autoritățile române, funcționarii și ostașii fugiseră. Ocupanții încă nu sosiseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
are cum să nu meargă de la sine ce pune la cale gândul lui. Se gândește și meditează concentrat. Oftează. Desface cu dinții capsa altei sticle de bere și umple paharele, chiar În momentul când Dacia roșie țâșnește În mijlocul curții și ocolește În viteză grămezile de nisip și balastru. Frânele scrâșnesc, iar Viorel sare pe ușă cu o secundă Înainte ca mașina să se oprească. Așa face mereu, exhibându-și virtuozitatea În fața oricui se nimerește În preajmă. De data asta are un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și bubuiturile s-au Întețit În noaptea aia și se auzeau din ce În ce mai aproape și am văzut pentru prima dată pe cer lumini de trasoare. Ca să ajungem cu bine a trebuit s-o luăm vreo doi kilometri În susul Begăi și să ocolim pe câmpurile din afara orașului. Pepino a urcat la vameș și a bătut câteva minute până să-i dea drumul Mioara. Tomică al ei nu venise acasă, iar ea cu toți copiii ăia pe lângă ea nu mai știa ce să facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să mă scuipi și să-mi zici futu-te-n gură de prost, Relule, cu mâna mea am zis că-i iau gâtu’. Cu mâna mea Îl iau de pe pâine. Vere! Atâta-i spun. Restu’ știe el singur. După ce am ocolit pontonul din stabilopozi am luat-o Înapoi spre țărm. Înotam spre țărm și mi-era tot mai dor de el, să ne regăsim și s-o Înnădim de unde am lăsat-o În urmă cu șase ani. Când am ieșit din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
potrivit pistolul mitralieră pe umăr, și, a pornit. Au coborât Grințieșul pe povârnișul cel mai prăpăstios, pe cursul Grințieșului, au trecut prin vad la Bistricioara, s-au strecurat pe poalele Ceahlăului, lăsând pe partea stângă Toaca și Piatra Neagră.. Au ocolit Bicazul Ardelean, pe lângă Danciu, au intrat în Chei... și, au urcat pe cursul Bicăjelului până la izvoare. După treizeci de ore de marș forțat, fără oprire, pe căi ferite, odată cu primul cântat al cocoșilor, erau sus la cota cea mai înaltă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
din întuneric se desprinse statura Căpitanului. „ - Haideți, băieți, calea e liberă..!”, își îndemnă el, cu un calm liniștitor camarazii. „.. Eu, Cârțu, Oanță și Ichim... îi atragem pe cursul Bicazului, învăluim Danciul pe la răsărit... voi, pe partea de apus a Danciului, ocoliți Bicazul Ardelean, și ne întâlnim pe valea Bistrei. Lăsăm Ceahlăul cu Toaca și Piatra Neagră, ca o momeală, unde cu siguranță, ne vor căuta, în vreme ce noi ne îndreptăm spre Bistricioara la vărsarea Grințieșului..!” Capitanul Baltă avea în toată ființa lui
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
un al doilea mare război, cu cortegiul de lipsuri și dureri, dar mai ales cumplitele bombardamente ale avioanelor angloamericane și rusești, care l-au distrus în mare parte. L-a apărat Dumnezeu, ori teama de Dumnezeu a celor din avioane, ocolind măcar bisericile și o parte din clădirile și edificiile importante.. „Sistematizarea”, însă, n-a iertat nimic. Ziduri, bolți centenare și pereți de cetate, peste care au trecut bombele ultimului război, nămeții grei, vijelii năvalnice, și cutremure năpraznice, dar fără să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o lăsa, ceea ce ar putea provoca un deznodământ funest. E atâta tandrețe și gingășie în spusele ei, dar, concomitent, se simte duritatea inexorabilă a revoltei marilor disperați care-și decid cu luciditate soarta, deși ar dori ca aceasta să-i ocolească. Aia e-atât de răvășită și-mi rostește versurile cu glas răgușit: „Și totuși, numai pentru tine - îmi amintesc - eu, care eram prințesa Colchidei, am știut să-mi găsesc timp când tu, disperat, mi-ai cerut ajutorul artei mele. Atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
anticipație întâlnirea cu clipa morții. Nu reușesc să-mi dau seama în ce fel am ajuns să dobândesc această atitudine senină, în timp ce înainte mă înfricoșam teribil la ideea expierii care-mi apărea nedreaptă, ca un dat ce trebuia să mă ocolească. Cred că ușurarea aceasta a apărut abia după ce-am rămas câteva zile pe Kogaionon. Acum trăiesc doar în așteptarea clipei propice. Nu mai am nevoie de nimic. Mă simt autosuficient. Consolare E toamnă. Totul e pustiu. Cântecul trist învățat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
naturale sau periclitează continuitatea alimentarii; ... b) nu respectă prescripțiile privind racordarea la rețele a instalațiilor de utilizare; ... c) deteriorează instalația de racordare sau instalațiile de măsurare, violează sigiliile sau nu anunță furnizorul/operatorul despre deteriorarea acestora; ... d) consumă gaze naturale ocolind sau afectând instalațiile de măsură ori consumă gaze naturale fără acordul furnizorului/operatorului, după sistarea furnizării; ... e) nu plătește sau plătește cu întârziere contravaloarea gazelor naturale consumate; ... f) consumă gaze naturale într-un mod diferit față de prevederile acordului de utilizare
ORDONANTA nr. 60 din 30 ianuarie 2000 privind reglementarea activităţilor din sectorul gazelor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126842_a_128171]
-
publică, artizanat, stații de lubrefianți și ateliere depanări auto etc. ÎI. Rețeaua de căi de circulație și organizarea transporturilor Drumurile care leagă stațiunea de rețeaua rutieră a țarii generează circulații de: - tranzit; - penetrație. Se recomandă că traficul de tranzit să ocolească stațiunea spre a se evita interferări și stingheriri reciproce. În cazul cînd aceasta nu este posibil se vor evita traversările funcționale ale arterei de tranzit, prin amplasarea diferitelor dotări numai pe o parte a arterei, sau se vor realiza treceri
NORMA TEHNICA nr. 6 din 10 martie 1979 cu privire la sistematizarea şi organizarea staţiunilor balneare şi climatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125544_a_126873]
-
publică, artizanat, stații de lubrefianți și ateliere depanări auto etc. ÎI. Rețeaua de căi de circulație și organizarea transporturilor Drumurile care leagă stațiunea de rețeaua rutieră a țarii generează circulații de: - tranzit; - penetrație. Se recomandă că traficul de tranzit să ocolească stațiunea spre a se evita interferări și stingheriri reciproce. În cazul cînd aceasta nu este posibil se vor evita traversările funcționale ale arterei de tranzit, prin amplasarea diferitelor dotări numai pe o parte a arterei, sau se vor realiza treceri
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
un climat concurențial. Din partener de "întrecere", la "român", "celălalt" devine adversar sau chiar dușman. Realizarea de sine se petrece peste "celălalt", dincolo de orice regulă a jocului social, care rămîne doar o formă copiată, negociabilă, evocată doar pentru a fi ocolită. "întors cu spatele la istorie" care i-a adus cel mai adesea ratare și dezolare -, printr-un tipar valoric, atitudinal și comportamental pe care îl denumim, în linia lui G. Hofstede, individualism autarhic, "românul" încearcă, prin zvîcnituri ale clipei, să adune cît
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ori: "Una peste alta, vreau să fiu lăsat în pace, cu ceea ce sînt" (S.T., 48 de ani); așa încît, la fel ca în memorabila exprimare a unui participant la interviul calitativ de grup, "cea mai bună regulă e cum să ocolesc regulile, căci cei mari din asta au făcut regula" (A.G., 37 de ani). Experiența cotidiană este grăitoare pentru ilustrarea puterii acestor aserțiuni, căci și omul obișnuit (nu numai reprezentantul unei firme) a intrat într-o asemenea logică perdantă, întrucît exercițiul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
distruse); principala cauză a distrugerii celulelor insulare era atât întârzierea în procesarea pancreasului, cât și imunosupresia aplicată; în alte cazuri, imunosupresia nu putea preveni rejecția acută sau cronică a insulelor (17). „Protocolul Edmonton” folosește o serie de strategii menite să ocolească principalele obstacole caracteristice transpantului insular (9). Mai întâi, ischemia „rece” durează, în medie, ~ 5 ore, iar la procesarea pacreasului se pune accentul pe obținerea unei emulsii insulare cât mai pure. În al doilea rând, se folosesc cel puțin 10 000
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92269_a_92764]
-
naționali la limba și literatura română. Și în aceste locuri care adunau speranțele literare ale tinerei generații, am fost totdeauna mai multe fete decât băieți. Astfel au trecut cei cinci ani de liceu, priviți de mine ca un drum mai ocolit către învățământul superior. Ținteam, din nou, un obiectiv dificil, facultatea de drept. S-a întâmplat că, sub incidența unor recente reglementări, candidaților la facultățile de drept, filozofie și istorie li se cereau, la înscriere, recomandări ale direcțiunii școlii și organizației
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ales că în spatele lor stă multă muncă. Dar nu acesta este scopul scrierii lor aici. Ci vreau ca acei care vor citi, și mă gândesc acum în special la studenții mei, să înțeleagă că se poate, că uneori mai poți ocoli sistemul și demonta nedreptățile, chiar dacă asta presupune foarte multă muncă. Că există într-adevăr constrângeri structurale, dar că și noi avem un rol în semnificarea acestora și în construirea propriei realități, oricât de dezarmați ne-am simți în anumite momente
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
al Moscovei a creat condiții de colonizare a acestor zone din care plecau românii, și se așeza populație ucraineană. Asemănător și În părțile Ardealului, sub Împărăteasa Maria Tereza, au existat premizele colonizării Transilvaniei. Odată cu studiile etnogeografice, cercetătorul Anton Rațiu nu ocolește realitățiile dramatice cauzate de hitleriști. Ponderea populației românești din coloniile de la est de Bug este relatată prin enumerarea localităților cercetate și numele sătenilor. Studiul este completat cu o vastă culegere folclorică În jud. Pevnomaise, Znamenka, Voznesensk, Melitopol, Marinpol, Donețk
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]