5,154 matches
-
emisie domoală, discursivă cu discreție, poetul cultivă, încă din Astru natal, un lirism al patosului trăirii. E un patos imploziv, coborât în surdină, care-i va rămâne definitoriu sub toate variațiile de scriitură. Trăirea e, cel mai adesea, fremătătoare meditație ontologică: firavă, vulnerabilă, făptura este un microcosm efemer și peren, cu, deopotrivă, spaima trecerii și seninătatea eternei statornicii a Totului, iar cuvintele și poezia - atomi ai imperisabilului - sunt „fire de nisip în calea oceanului”. Viziunea e marcată evident de cosmologia organicistă
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
Botez și ale altora, trecuți și ei prin furtuna războiului. Că nu e loc pentru reculegere, se vede în fragmentele din Neguri albe (1920), inscripții fără titluri, departajate prin cifre, făcând elogiul acțiunii. Tendința ieșirii dintre limite diferă, ca finalitate ontologică, de limbajul lui Blaga din Dați-mi un trup voi munților ori din Dar munții unde-s? Altul e impulsul ascensional, privirile lui C. (Către cer, Piscul) urmărind mai degrabă grandoarea, prometeismul, exteriorizarea eroică; întrebările lui, deloc dubitative, sunt ale
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
implicit polemic față de tendințele de deconstruire subiectivă a acestuia), supunere susținută de o mare erudiție și ajungând adesea la rezultate originale, surprinzătoare, în interpretarea unor teme savante. Indiferent însă despre ce ar scrie, C. trimite în subtext la o viziune ontologică, situarea omului în cosmos fiind obsesia cu care citește literaturile lumii. Epos și logos. 25 de studii și interpretări (1981) tratează despre Comparațiile Iliadei, Marea homerică, Zeița și eroul (relația dintre Atena și Ulise), Elena, Casandra, Xenofon din Efes, Cununa
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
poeticului și a poeticității limbajului dramatic. O perspectivă teoretică modernă ordonează Porunca Fiului (1997), studiu al scrierilor lui Sorin Titel, raportate mai puțin la contextul prozei unei generații, cât percepute sub incidența barocului, concept cu conotații, pentru C., în zonele ontologicului, antropologiei, psihologiei, esteticii literare, lingvisticii. Din această perspectivă pluridisciplinară, operele analizate pun în criză deopotrivă personajul (scriitura) și psihologia creatorului modern: un text și o lume care își regizează și își trăiesc dramatic sciziunea, fisura. A tradus în limba engleză
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
organic” - format din mii de monografii, centrate pe mii de unități și voințe sociale ce converg în unitatea națională. Tendința aceasta sumativ-științifică a metodei monografice de determinare a națiunii a fost contrapusă de H.H. Stahl, de exemplu, competitorilor filosofici sau „ontologici” în legitimarea ideologică și disciplinară a specificului național, cum ar fi Lucian Blaga sau Mircea Eliade (Stahl, 1983). Pentru H.H. Stahl, „contactul cu realitățile concrete îți permite să adâncești cercetarea până la limita extremă, rezultatul fiind, așa cum poate confirma orice profesionist
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
organizație nonguvernamentală pentru a aplica ancheta apreciativă, urmărindu-se reflectarea modului în care pot fi utilizate perspectivele apreciative la dezvoltarea organizațională prin renunțarea la paradigma deficienței. Ancheta apreciativă și cercetarea-acțiune Abordarea prin ancheta apreciativă este în contrast cu cercetarea-acțiune și în ceea ce privește aspectele ontologice, epistemologice și metodologice. „Această abordare este într-un puternic contrast cu metodele tradiționale de abordare a dezvoltării organizaționale bazate pe deficit și care se sprijină pe evaluarea și diagnoza problemei (...) metodologi de tipul acesta [tradițional - n.n.] apără implicit standardele universale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unde constituie lumea a doua, fiind intens speculat în cognitivismul actual, în cadrul teoriei mind-body. Mintea omului ar fi o zonă prin excelență subiectivă. La acest înțeles a contribuit din plin filosofia lui Descartes (1984Ă cu a sa metodă a îndoielii ontologice, care consideră că, dovada certitudinii existenței se găsește la limita cugetării subiective; omul nu se poate îndoi de existența sa, de vreme ce cugetă. În secolul XX Husserl a dezvoltat amplu o teorie filosofică a „subiectivității transcedentale” (Husserl, 1994Ă. Wittgenstein (2004Ă susține
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalismului sorgintea divină a conceptului de „persoană” nu poate fi uitată. O ultimă încercare de filosofie etică care ar putea fi corelată cu tradiția personalistă, este cea a lui Levinas (1999Ă. Deși autorul are pretenții de abordare filosofică generală, chiar ontologică - cu trimiteri la Platon și Heidegger - gândirea sa se concentrează într-o zonă de etică personalistă, în care omul e înțeles ca raportându-se la semenul care îndepărtează „față în față”, adică „persoană către persoană”. În comentariile lui Levinas se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care nici măcar „absurdul” nu mai poate descrie existența, iar viața este o „prelungire a morții”, intervine, copleșitor, sentimentul „târziului”: „Nimic nu-i absurd și nimic nu e logic / Seara mă-ntorc și m-așed în sicriu, / Sub toată oboseala de timp ontologic - / Și tare-i târziu... și tare-i târziu...” Trecutul înghite cu lăcomie prezentul, universul se sfoiegește și se închide în melancolii nesfârșite, iar amintirile devin răni deschise. Obosit de existență, poetul ajunge să-și supraviețuiască, scriind poezii „postume”: „De fapt
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Te și miri că soarele / nu s-a topit / nu s-a sfâșiat. / Fiecare copac stă ca o gheară / de-a lui Mârșăvie Împărat.” „Logica ni-ni-stă” (nici-nici) are drept rezultat sublinierea absenței (Imagine cu absențe), în cuprinsul căreia orice deosebire ontologică se pierde în confuzia haotică a tuturor valorilor și sentimentelor: „Vă vom chinui, vă vom ucide și vom râde / pe urmă vom fi uciși și se va râde / suntem destul de bătrâni și de vicleni / să nu ne pese / totul e
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
criticii o formă constructivă, creatoare. Aplicarea acestor principii i-a ferit, de regulă, exegezele de presiunile politicului și ale ideologicului, ca și de conformism. C. preferă să opereze în actul critic cu categorii existențiale și estetice globale, meditând în jurul problemelor ontologice, comentând nuanțat frumosul artistic, disociind autenticul de contrafacere, experimentul rodnic de exercițiul factice. Configurarea portretului interior al scriitorului ca individualitate creatoare, ca artist al cuvântului, cu mutațiile etice și estetice hotărâtoare, reprezintă partea de rezistență a criticii lui C., care
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
destin. După acest moment-cheie, tot ceea ce se petrece, întregul șir de metamorfoze este rodul voinței, al acțiunii programatice a personajului. De acum, el este cel care provoacă faptele, el este cel care își creează prilejurile necesare unei avansări în ierarhia ontologică. Iese din sistem și se plasează în centrul unui sistem creat de el însuși, doar pentru sine. Dar această devenire, acest drum către perfecțiune presupune nesfârșite sacrificii, un curaj ieșit din comun, o ambiție de fier, o inteligență vie și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
problemele identității / 109 3.3. Un univers de clone și simulacre / 111 4. Mutantul și extraterestrul: ipostaze ale alterității / 113 4.1. Mutanți și extratereștri / 116 4.2. Mutanții din SF / 116 4.3. Oameni și mutanți în science-fiction: probleme ontologice și politice / 118 4.4. Figuri de mutanți în texte / 119 Capitolul 5: Două abordări ale științei în SF / 123 1. Roboți, androizi și cyborgi / 123 1.1. Vise și fantasme ale SF-ului / 124 1.2. Roboți și androizi
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
fantaza despre alteritate. Ele nu se confundă, chiar dacă se apropie uneori, cu figura mutantului. • Mutantul în gândirea occidentală începând din secolul al XIX-lea Conceptul de mutant face parte din istoria noastră occidentală. El marchează totodată o schimbare în paradigma ontologică, legată de operele lui Darwin. Acesta justifică originea speciei noastre și posibila ei devenire în Originea omului și selecția sexuală (Darwin, 1871). După Darwin, ființa umană va fi privită ca produs întâmplător al unei evoluții, rezultatul unor mutații arbitrare. Nimic
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în Le Grand Feu / Marele foc (B. R. Bruss, 1964). Dar, în toate cazurile, raporturile dintre oameni și mutanți sunt problematice și mult mai complexe decât cele cu extratereștrii, roboții sau androizii. 4.3. Oameni și mutanți în science-fiction: probleme ontologice și politice SF-ul se folosește de figura mutantului pentru a pune întrebări legate de definiția fizică și psihologică a omului. Monstruozitatea mutantului ar fi atunci văzută ca transgresarea unei forme presupus fixe a omului și a psihicului său. Dar
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Ceea ce este" din prima filosofie devine realul din cea de-a doua etapă a filosofiei, respectiv semnificabilul din cea de-a treia; ultimele două etape sunt critice, produc critici ale cunoașterii, respectiv, comunicării ca moduri de ieșire din prima naivitate ontologică. în cele trei etape ale istoriei filosofiei occidentale apar trei instanțe conceptuale supreme: lucrul, în filosofia veche, ideea, în filosofia modernă, semnul, în filosofia actuală. Tematizarea dezvoltată de filosofia occidentală până târziu, la sfârșitul Evului Mediu, s-a opus negației
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a fi înseamnă a fi cunoscut. Sensul celei de-a treia tematizări, a comunicării, reduce realul la ceea ce poate fi comunicat sau semnificat, sau la limbaj: nu există decât ceea ce este exprimat, comunicat, semnificat. în raport cu prima tematizare, care este propriu-zis ontologică, celelalte două sunt punctele de plecare pentru cele două criticisme filosofice: cel al cunoașterii și cel al comunicării. Ontologia inițială este subțiată, diluată, dar practic extinsă de către cele două criticisme, care nu se recunosc ca și ontologii. O dată cu a treia
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ascunde: el semnifică" Heraclit Limitele și direcțiile evoluției logos-ului în gândirea occidentală sunt înscrise în ruajul situației antropologice a omului. într-adevăr, el este prins între polul cuvântului și al gestului sau, mai general, între demers și discurs. Mutația ontologică ce a dus la apariția omului, concomitentă cu apariția limbii, a deplasat tot ceea ce este omul spre cuvânt, adică spre semnificare. Chiar și operaționalitatea adaptativă a hominidelor a fost mutată în sfera semnificării, gesturile transformîndu-se în semnificanți. Starea primă de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
trăiesc în mediu; omul trăiește în lume. Mediul se constituie la nivelul stimulilor și indicilor, a semnalelor și simptomelor, pe când lumea nu poate apărea decât la nivelul semnelor. Omul apare concomitent cu lumea sa și ambele sunt ocazionate de mutația ontologică produsă de apariția limbii. Pentru că un sistem semnificam cum este limba trebuie dat cu totul dintr-o dată, apariția lui înseamnă trecerea de la stadiul în care nimic nu avea semnificație la stadiul în care totul semnifică. Spre deosebire de semnificare, cunoașterea se elaborează
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
aparținând domeniului general al semiologiei. Dar ideea saussureană de sistem al limbii depășește cu mult fondarea lingvisticii și semiologiei și are profunde implicații filosofice. Observând ponderat și din exterior situația, trebuie să concedem măcar că Saussure deschide o nouă regiune ontologică, cea a semnului, a comunicării, a limbii. Dacă până la sfârșitul secolului al XlX-lea, lingviștii au crezut că limba este expresia sau reprezentarea gândirii și că singura ordine posibilă între cuvinte este ordinea lucrurilor, concepția saussureană a limbii ca sistem
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
paradigma, ansamblul cuvintelor care datorită asemănării limitează un semn și sunt prin urmare indispensabile determinării sale". Cu toate acestea și cu toate că limbajul în care și-a formulat Saussure ideea de sistem a fost într-un anumit retard față de uriașa descoperire ontologică și epistemologică pe care aceasta o presupune, el a deschis o nouă regiune a existenței, un nou continent cunoașterii. Căci ideea de sistem imanent, 30 închis și formal al limbii și separarea stării de sistem, care este o stare de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
culturale valoroase. Aplicând cazului particular și privilegiat al comportamentului uman, care este opera literară, conceptul de structură coerentă și semnificativă, Lucien Goldmann ajunge din motive metodologice - necesitatea de a aplica unitar metoda atât operelor filosofice cât și celor literare - și ontologice - din persepectiva conceptului de structură, coerența este mai structurală decât semnificația: coerența este modul de manifestare a structurii, semnificația, numai un aspect parțial, dintr-un anumit domeniu - să situeze în prim planul demersurilor sale mai mult coerența decât semnificația. Or
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sensul arheologic, în maniera psihanalizei, în geneza subiectului; îl poate căuta teleologic, în maniera fenomenologiei hegeliene sau îl poate căuta eshatologic, în maniera unei hermeneutici religioase (Ricoeur). Originea sensului poate fi plasată înapoia sau înaintea subiectului. în ambele cazuri, rădăcina ontologică a înțelegerii rămâne aceeași: dependența sinelui de existență. Ceea ce diferă este atitudinea demistificatoare, necreditantă, a celei dintâi față de atitudinea instaurativăj, remitizantă a celei de-a doua. 11. Principii, concepte și reguli ale hermeneuticii Pentru hermeneutica celei de-a treia tematizări
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
aici urmează interpretarea. Contrafigura în această etapă o face semiologia (semiotica). 12. Etapa filologico-retorică a hermeneuticii Contextul general al hermeneuticii filologico-retorice este contextul primei tematizări din istoria filosofiei occidentale. Semnul este lucru printre lucruri, are atât demnitate, cât și densitate ontologică. în acest context, problema care se pune este aceea a caracterului natural sau convențional al limbii. Semiologia și hermeneutica nu sunt încă nici clar definite, nici separate și nu au universalitatea logicii. Interpretarea crede în existența unui sens al textului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
e accesibil tuturor. Hermeneutica biblică acceptă o ontologie a misterelor, a ceea ce e greu de pătruns în interpretare pentru mintea noastră. Hermetismul este o ontologie a secretului, adică ocultare, ascundere în comunicare. Nu știm nu pentru că mintea noastră nu poate ontologic pătrunde, ci numai pentru că nu ni s-a comunicat, pentru că ni s-a ascuns, pentru că este un secret. Cel mai bun exemplu de secret este cel al textului alchimic, care "se prezintă totodată ca dezvăluirea unui secret și ocultarea acestuia
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]